COMUNICA vb. 1. a anunta, a informa, a incunostinta, a instiinta, a vesti, (rar) a semnaliza, (Transilv. si Ban.) a stirici. (Va ~ ca trebuie sa fiti prezenti.) 2. v. anunta. 3. v. transmite. 4. v. declara.

CONTUMACIE s. f. Absenta nejustificata de la judecata a inculpatului ◊ Loc. adv. In contumacie = in lipsa, fara a fi fost prezent la proces. – Din fr. contumace, lat. contumacia.

EIDETISM n. Anomalie (la copii) care consta in reprezenarea vie a obiectelor vazute anterior si care nu mai sunt prezente. /<fr. eidetisme

SCRUMBIE s.f. (Iht.) In general, peste marin migrator din fam. clupeizi, genul Alosa, inrudit cu heringul si cu sardina. Scrumbia-de-Dunare (Alosa pontica), de 35-45 cm lungime si o greutate de pana la 1 kg, scrumbia-de-mare (Alosa maeotica), de pana la 35 cm lungime si rizeafca (Alosa caspica) populeaza Marea Neagra si Caspica, urcand si pe Dunare; scrumbia mediteraneana (Alosa finta) de pana la 45 cm si pestele-de-mai (Alosa vulgaris) de pana la 60 cm sunt prezente in marile care scalda coastele europene, de unde migreaza in raurile aferente.

STURION, sturioni, s.m. (La pl.) Nume dat ordinului pestilor cartilaginosi (chondrostei), in special din fam. acipenseridae (sturioni propriu-zisi), caracterizati printr-un schelet incomplet osificat (pesti fara oase) si corpul acoperit de cinci randuri longitudinale de placi (scuturi), cu rostrul alungit, prevazut cu mustati. Sunt prezenti aproape exclusiv in Marea Neagra, in Caspica, foarte rari in apele Europei occidentale (doar sipul), de unde migreaza in fluviile aferente; reprezinta un produs piscicol foarte valoros, avand carnea alba si gustoasa, fara oase, cu grasime putina, dar mai ales pentru icrele lor negre din care se prepara caviarul. (La sg.) Peste din aceasta familie v. cega, morun, nisetru, pastruga, sip, viza.

PLEN s.n. Totalitatea membrilor unei adunari constituite; (p.ext.) adunare la care sunt prezenti toti membrii. [Var. plenum s.n. / < lat. plenum, cf. gr. plein, germ. Plenum].

PLEN s. n. totalitatea membrilor unei adunari constituite; (p. ext.) adunare la care sunt prezenti toti membrii. (< lat. plenum)

MANGAN (‹ germ.) s. n. Element chimic (Mn; nr. at. 25, m. at. 54,938, gr. sp. 7,2, p. t. 1.247ºC, p. f. 2.030ºC), metal alb-cenusiu, foarte dur si foarte sfaramicios, care se gaseste in natura sub forma de oxizi. Formeaza combinatii in starile de valenta 2, 3, 4, 6 si 7. Se intrebuinteaza la fabricarea unor oteluri speciale. Este un oligoelement indispensabil vietii, fiind prezent in tesuturile animale si vegetale. Organismul uman contine c. 30 mg. de m. Multe saruri ale m. sunt folosite in terapeutica. Mari cantitati de m. se afla pe fundul oceanelor. A fost izolat (1774) de J.G. Gahn.

KAONI ({s} ka, numele literei k) s. m. pl. (fiZ.) Nume dat mezonilor K. Sunt particule stranii, de spin nul., sarcina pozitiva sau nula si stranietate pozitiva. Observati la inceput in razele cosmice, in prezent sunt produsi in acceleratoare de particule.

asist, a -a v. intr. (fr. assister, d. lat. assistere. V. con-, in-, per- si sub-sist, de-zist). Is prezent: asist la o sedinta. V. tr. Ajut: a asista un nenorocit. – Fals azist.

RIBOZOM (‹ germ., fr.) s. m. pl. (GENET.) Organit celular sferic, de mici dimensiuni, alcatuit din ARN (60%) si proteine (40%); sunt prezenti in numar mare in celulele vii, fie liberi in citoplasma, fie atasati de membranele reticulului endoplasmatic, la nivelul lor avand loc sinteza proteinelor. Sunt numiti si granulele sau corpusculii lui Palade, dupa numele savantului american de origine romana G. Palade care i-a descoperit in 1953.

A CARACTERIZA ~ez tranz. 1) (persoane, lucruri) A descrie, indicand trasaturile caracteristice. 2) (persoane) A prezenta ca fiind caracteristic. Il ~eaza bunavointa. /<fr. caracteriser

SUBCONSTIENT s. n. treapta a constiintei care cuprinde idei si impresii ce au fost odata prezente in minte, dar care, nemaifiind in centrul atentiei, raman confuze, putand redeveni constiente. (dupa fr. subconscient)

ASTEROID (‹ fr. {i}; {s} aster „stea” + eidos „aspect”) s. m. fiecare dintre micile planete ale sistemului nostru solar, ale caror orbite se afla, in general, intre orbitele planetelor Marte si Jupiter. A. nu pot fi vazuti cu ochiul liber; majoritatea lor au diametrele de 1-1.000 km. Pina in prezent au fost descoperiti c. 2.500 de a. (ex. Adonis, Apolo, Eros, Hermes, Hidalgo, Icar, Iunona, Pallas, Vesta s.a.); primul a. descoperit a fost Ceres in 1801. Sin. planetoid.

A DECLINA¹ declin tranz. 1) (substantive, adjective, pronume, numerale, articole) A trece prin cazuri si numere schimband forma. 2) inv. (nume de persoana) A face sa fie cunoscut; a prezenta; a recomanda. 3) (sarcini, propuneri) A supune unei solutionari negative; a respinge. 4) (functii) A refuza de a-si asuma. 5) A pune la indoiala; a considera ca fiind nesigur. /<fr. decliner, lat. decli-nare

A ESCAMOTA ~ez tranz. 1) rar (lucruri, obiecte etc.) A dosi fara sa se bage de seama; a ascunde. 2) fig. A face sa fie fals; a prezenta altfel decat este de fapt; a denatura; a falsifica. 3) (rotile de aterizare ale unei aeronave) A retrage in fuzelaj pentru a reduce rezistenta in timpul zborului. /<fr. escamoter

IPOSTAZIA vb. I. tr. 1. A da caracterul unei ipostaze, a obiectiva, a personifica, a prezenta ceva ca fiind real. ♦ (Log.) A transforma arbitrar o entitate fictiva sau accidentala (un cuvant, un concept) intr-o substanta propriu-zisa. 2. (Lingv.) A substitui o categorie gramaticala. [Cf. germ. hypostasieren, engl. hypostatize].

JEEP [dʒi:p] (‹ fr.; {s} engl. General Purpose „utilizare generala”) s. n. Autovehicul militar, proiectat (1939) de K. Probst pentru fortele armate americane. A intrat in productia de serie in 1942. Dupa razboi, companiile Bantam, Ford, Willys Overland l-au adaptat pentru a deveni autovehicul de teren si i-au diversificat modelele, fiind utilizat in prezent pe scara larga. Cantareste c. 1 tona si este echipat cu un motor avand patru cilindri (60 CP); robust si cu tractiune pe toate cele patru roti, opereaza pe terenuri accidentate, urca in panta pana la 60º, traverseaza ape putin adanci etc.

NEGRU¹ n. 1) Culoare neagra; negreala. ◊ A asterne ~ pe alb a scrie. A deosebi albul de ~ a deosebi binele de rau. A face albul ~ si ~l alb (sau a face din ~ alb si din alb ~) a prezenta lucrurile altfel decat sunt in realitate; a denatura; a falsifica. A vedea (sau a zugravi) totul (sau toate) in ~ a considera lucrurile mai rele decat sunt in realitate; a fi pesimist. (Nici) cat (e) ~ sub unghie foarte putin. 2) Intuneric de nepatruns; intunecime; bezna. ◊ A i se face cuiva ~ inaintea (sau pe dinaintea) ochilor a i se face cuiva rau din cauza unei dureri sau a unei emotii negative puternice. 3): (A fi) in ~ a fi imbracat in vesminte de doliu; (a fi) indoliat. 4) Preparat cosmetic (pentru gene, sprancene etc.) de culoare neagra; rimel. /<lat. nigrum

azbest (vgr. asbestos, nestins). O substanta minerala de natura amiantului. Se prezenta [!] supt forma de fire lungi si matasoase care se pot tese. La un foc moderat rezista si nu se topesc de cit la o mare temperatura.

HALLEY [hæli], Edmond (1656-1742), astronom si geofizician englez. Prof. univ. la Oxford. Director al Observatorului Greenwich. Cercetari asupra magnetismului terestru si asupra cometelor. A observat (1682) cometa care-i poarta numele si a aratat, prin calcule matematice, ca aceasta se apropie de Pamant la fiecare 76 de ani. A intocmit catalogul stelelor din emisfera australa (1679) si a descoperit miscarile proprii ale stelelor (1718). A determinat paralaxa Soarelui. – Cometa H., cometa cu perioada de revolutie circumsolara de 76 de ani. S-au inregistrat pana in prezent 30 de aparitii. A fost observata prima oara in 239 i. Hr. si ultima oara in 1986, cand a fost studiata, sonda spatiala „Giotto” executand fotografii ale nucleului sau. Aparitia ei, in 1066, in timpul cuceririi Angliei de catre normanzi, a fost imortalizata pe tapiseria de la Bayeux.

ROBOTICA (‹ engl., fr.) s. f. Domeniu pluridisciplinar al stiintei si tehnicii care studiaza proiectarea si tehnica construirii sistemelor mecanice, informatice sau mixte si a robotilor, in scopul inlocuirii totale sau partiale a omului in procesele tehnologice, in actiunea asupra mediului inconjurator etc. Multe aspecte ale r. implica inteligenta artificiala: robotii pot fi echipati cu senzori echivalenti cu organele de simt ale omului, pentru vedere, pipait, perceperea temperaturii. Unii au chiar capacitatea de a lua decizii simple, iar in prezent cercetarile in domeniu sunt orientate spre obtinerea de roboti cu un grad de autocontrol care sa le permita mobilitatea si luarea de decizii intr-un mediu necontrolat direct de catre oameni.

A ROSTI¹ ~esc tranz. 1) (sunete, silabe, cuvinte etc.) A emite cu ajutorul organelor vorbirii; a pronunta; a articula, ~ corect sunetele. 2) (texte, discursuri etc.) A face sa fie auzit in public; a prezenta in fata publicu-lui. ~ o cuvantare. /Din rost

MARKETING s. n. 1. conceptie privind organizarea si desfasurarea activitatii economice, potrivit careia productia trebuie sa fie permanent adaptata la cerintele prezente si viitoare ale consumatorilor si sa le satisfaca cu maximum de eficienta. 2. ansamblul metodelor si tehnicilor care au ca obiect studiul cererii consumatorilor si satisfacerea acesteia. 3. disciplina stiintifica avand acest obiect. (< engl., fr. marketing)

PTERODACTIL (‹ fr. {i}; {s} ptero- + gr. daktylos „deget”) s. m. Gen de reptile fosile evoluate, care au trait in Jurasicul superior si in Cretacic. P. aveau marimea unei vrabii, era adaptat pa zbor, dar prezenta o dentitie redusa, localizata in partea anterioara a ciocului. S-au gasit resturi fosile in E Africii si in Europa.

ACTUALIZA, actualizez, vb. I. Tranz. A face sa fie actual, a (re)aduce in prezent; a face sa corespunda gusturilor, cerintelor prezentului; p. ext. a reinvia ceva. [Pr.: -tu-a-] – Din fr. actualiser.

ORNITORINC (‹ fr.; {s} ornito- + gr. rynkhos „cioc”) s. m. Mamifer primitiv, monotrem, semiacvatic, cu corpul turtit, de c. 50 cm lungime, cu cioc asemanator celui de rata si cu membrane inotatoare intre degete (Ornithorhynchus anatinus). Traieste in Australia si ins. Tasmania si se hraneste cu viermi, insecte si moluste. Se inmulteste prin oua, dar isi hraneste puii cu lapte. A fost intens vanat pentru blana; in prezent este ocrotit.

FORFET s.n. (Sport) Pierderea unui drept, ca penalizare pentru nerespectarea regulamentului de catre un concurent sau o echipa. ◊ A declara forfet = a nu se prezenta la o proba sportiva la care era angajat. ♦ Suma pe care proprietarul unui cal angajat intr-o cursa este obligat s-o plateasca daca nu-l lasa sa alerge. [Pl. -turi, scris si forfait. / < fr., engl. forfait].

VARIABIL, – A adj. 1. Care variaza, care are (mici) schimbari; schimbator. 2. (Mat.) Marimi (sau cantitati) variabile = marimi (sau cantitati) care isi pot schimba valoarea in raport cu altele, denumite constante. // s.f. (Mat.) Cantitate nedeterminata, dar in masura a se identifica cu anumite cantitati ale unei multimi. ♦ Element al limbajului formalizat reprezentand un nume care semnifica o clasa ai carei membri sunt denotatii sai posibili. ♦ (Statist.) Caracteristica putand prezenta variatie de la un element la altul al unei colectivitati. [Pron. -ri-a-. / cf. fr. variable, lat. variabilis].

VARIABIL, -A I. adj. 1. care variaza; schimbator. ◊ (despre cuvinte) care are forme flexionare, flexibil. ♦ capital ~ = parte a capitalului cheltuita pentru cumpararea fortei de munca. 2. (mat.) care variaza² (I, 2). II. s f. 1. (mat.) marime care ia succesiv diferite valori; element generic al unei multimi. 2. (inform.) element al limbajului formalizat reprezentand un nume care semnifica o clasa ai carei membri sunt denotatii sai posibili. 3. (stat.) caracteristica putand prezenta variatie de la un element la altul al unei colectivitati. (< fr. variable, lat. variabilis)

A RECOMANDA recomand tranz. 1) A formula ca sfat (sau ca dispozitie); a propune. 2) (proiecte, rapoarte, candidaturi etc.) A prezenta spre examinare si aprobare; a inainta; a propune. 3) (persoane) A prezenta pentru a obtine bunavointa si protectia (cuiva). 4) (persoane) A face sa fie cunoscut, mentionand numele si alte informatii; a prezenta. /<fr. recommander

ATTALOS, martir crestin care a patimit in timpul presecutiei lui Diocletian, prin anii 304-305, si ale carui moaste au fost descoperite in 1971 la Niculitel, jud. Tulcea. In prezent, moastele se afla la Manastirea Cocos (jud. Tulcea).

RECRUTA, recrutez, vb. I. Tranz. 1. (Mil.) A lua si a inscrie in evidenta autoritatilor militare un tanar, un contingent de tineri, care urmeaza sa fie incorporati pentru indeplinirea serviciului militar. ♦ Intranz. A se prezenta pentru incorporare sau pentru inregistrarea in evidenta armatei. 2. fig. A angaja, a primi pe cineva pe baza unei alegeri; a atrage, a castiga pe cineva pentru o anumita activitate. – Din fr. recruter, germ. rekrutieren.

alegorie f. (vgr. allegoria, d. allos, altu, si agoreuo, vorbesc. V. parigorie. Ret. fictiune care prezenta [!] spiritului un obiect care sa-ti aduca aminte de ceva: ascunzind Adevaru in fundu unei fintini, poetii au facut o alegorie (V. retorica). Pictura sau sculptura care prezenta [!] o ideie abstracta: tablou Calomniii de Apele era o mareata alegorie, un schelet armat c' o coasa e alegoria mortii.

PRECEDENT, -A, precedenti, -te, adj., s. n. 1. Adj. Care preceda pe cineva sau ceva in timp sau in spatiu; premergator, anterior. 2. S. n. Fapt sau caz anterior analog, care poate servi ca exemplu, ca regula de conduita sau ca justificare pentru faptele sau cazurile ulterioare similare. ◊ Loc. adj. Fara precedent = asa cum nu a mai fost, asa cum nu s-a mai intamplat pana in prezent; nemaipomenit, nemaiintalnit, exceptional. – Din fr. precedent.

BRATES 1. Lac hidroamenajat in S Moldovei, la NE de Galati; in trecut avea 74,2 km², iar in prezent redus la 21 km², o mare parte din terenurile desecate fiind indiguite si redate agrculturii. Ad. mad.: 3 m. Pescuit. 3. Com. in jud. Covasna; 1.671 loc. (1991).

CAMBULA s.f. In general, peste plat din familia pleuronectidae, avand corpul dreptunghiular sau oval, cu ochii de regula pe partea dreapta. 1. Cambula propriu-zisa (Pleuronectes flesus) poate ajunge la 30-50 cm lungime, populeaza marile nordice, dar se gaseste si in Marea Neagra de unde patrunde in apele salmastre litorale. 2. Cambula-aurie sau cambula-de-mai (Pleuronectes platessa), de 25-65 cm, prezenta in aceleasi mari, este deosebit de apreciata ca peste de consum. 3. Limanda (Pleuronectes limanda), de 35-40 cm lungime, se deosebeste de celelalte specii prin solzii rugosi, dentoizi si regulati; fr. limande. 4. Cambula uriasa (Hippoglossus hippoglossus), prezenta exclusiv in marile nordice, poate atinge o lungime de 1,5-2 m, fiind numita si limba-de-cal sau calcan-sfant; germ. Heilbutt, engl. halibut.

PESMET, pesmeti, s.m. 1. (La sg.) Paine uscata sau prajita, pisata sau macinata marunt, utilizata variat in bucatarie. 2. (In special la plural) Felii de paine alba, prajite sau uscate pentru a deveni crocante si conservabile de lunga durata, utilizate pe vremuri in timpul calatoriilor; in prezent se fabrica pesmeti speciali, dulci sau sarati, cu diverse arome, fiind consumati ca biscuitii crocanti (engl. crackers).

NOU³ noua (noi) (in opozitie cu vechi) 1) Care este facut de curand; care exista de putin timp; proaspat; recent. ◊ ~-nout absolut nou. 2) (despre produse agricole) Care este din recolta anului in curs. Paine noua. 3) si fig. Care exista de putin timp; recent. Carte noua. ◊ Luna noua a) luna in faza ei initiala, in forma de secera subtire; b) timpul cat dureaza aceasta faza. (Copil) ~-nascut (copil) care s-a nascut de curand. Ce mai (e) ~? ce noutati mai sunt? Nimic ~ nici un fel de noutati. 4) (despre persoane) Care a venit undeva de curand (si este inca necunoscut sau putin cunoscut). 5) Care nu a fost cunoscut mai inainte. Metoda noua. 6) Care difera (in mod esential) de ceea ce a fost in trecut. Vremuri noi. 7) Care tine de timpurile noastre; propriu timpului prezent sau trecutului apropiat; modern; contemporan. Tehnica noua. 8) (inaintea unui substantiv) Care prin calitatile sale aminteste de cineva (sau de ceva). ~l Orfeu. 9) Care se adauga la cele de mai inainte. Forte noi. /<lat. novus

peschirgiu, peschirgii, s.m. (inv.) 1. slujbas al sultanului sau al vizirului care era insarcinat cu pastrarea prosoapelor si a servetelelor. 2. boiernasul Curtii domnesti care prezenta domnului peschirul (prosopul) cand acesta se spala. 3. persoana care facea sau vindea prosoape, stergare, servete.

ILUZIONISM n. 1) Actiune pe care o prezinta un actor de circ, fiind bazata pe agerimea mainilor si pe dibacia miscarilor; scamatorie. 2) Iscusinta de a prezenta astfel de actiuni. 3) Spectacol sau numar in care se prezinta asemenea actiuni. 4) Ansamblu de procedee tehnice folosite in arta plastica pentru a crea iluzia realitatii. /<fr. illusionnisme

CONSILIUL EUROPEI, organizatie guvernamentala regionala, cu sediul la Strasbourg, creata in 1949, in scopul promovarii intereselor comune ale statelor europene. Organele principale sint: Comitetul Ministrilor, Adunarea Consultativa, Secretariatul si comisiile tehnice si consultative. Are 26 de membri: Austria, Belgia, Ceho-Slovacia, Cipru, Danemarca, Elvetia, finlanda, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Liechtenstein, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, San Marino, Spania, Suedia, Turcia, Ungaria si Polonia; Bulgaria, Iugoslavia, Romania, Estonia, Letonia si Lituania au primit statutul de invitat special. In prezent are 27 de membri (prin acceptarea Bulgariei in 1992). Statutul de invitat special a fost acordat Sloveniei si ridicat Iugoslaviei (1992).

SERINA (‹ fr. {i}) s. f. Aminoacid esential, prezent intr-o serie de proteine naturale, mai ales in constitutia fosfoproteidelor. A fost izolata pentru prima oara din produsii de hidroliza ai matasii. Are un rol important in manifestarea activitatii catalitice a multor enzime ce scindeaza proteinele.

ROGERIUS (sec. 13), canonic din Oradea, autor al cronicii intitulate „Carmen miserabile” („Cantec de jale”), care descrie invazia pustiitoare a tatarilor din 1241 in Transilvania si Ungaria. R. a fost prizonier la tatari timp de un an si jumatate; astfel a putut prezenta in opera sa importante informatii istorice privind actiunile tatarilor mai ales in Transilvania.

ROBOT (‹ fr.; {s} ceh. robota „munca”) s. m. Aparat automat al carui program contine un sistem complex de legaturi inverse (cu reactie) stabilite la anumite e*******i exterioare si care, ca urmare, este capabil de o serie de actiuni dirijate. El poate inlocui efortul uman, desi nu are, in cele mai multe cazuri, vreo asemanare cu omul sau sau un mod de functionare de tip uman. Termenul a fost preluat din piesa „R.U.R.” (1920) apartinand scriitorului ceh Karel Capek. In prezent se utilizeaza r. foarte performanti la fabricarea de automobile, asamblarea de avioane, realizarea de produse electronice sau executa unele lucrari in conditii periculoase pentru om. R. cu forma omeneasca sunt numiti androizi.

A NUANTA ~ez tranz. 1) (culorile pe un tablou sau desen) A prezenta in diferite nuante, asortand (pentru ca trecerea de la una la alta sa fie abia perceptibila). 2) A interpreta tinand seama de cele mai mici nuante. ~ o piesa muzicala. 3) fig. A varia prin nuante. ~ stilul. 4) A exprima, tinand seama de cele mai delicate diferente. A-si ~ gandurile. [Sil. nu-an-] /<fr. nuancer

A prezentA prezint tranz. 1) A aduce in prezenta (cuiva), mentionand numele si alte informatii, pentru a face sa fie cunoscut; a recomanda. 2) (obiecte) A pune in fata; a infatisa; a arata. ◊ ~ arma a manui arma intr-un mod special pentru a da onorul. 3) (lucrari, proiecte, planuri etc.) A aduce spre examinare, expunand vederii sau facand cunoscut continutul (pe scurt). 4) (spectacole, emisiuni, reprezentatii etc.) A face cunoscut publicului (interpretand, expunand etc.). 5) (candidati) A face sa fie inscris in calitate de participant (la un concurs, la alegeri etc.). 6) A insemna prin sine; a constitui; a reprezenta. /<fr. presenter, lat. praesentare

TABOR, cetate in S Cehiei, in apropiere de raul Luznice, la 88 km S de Praga. Construita in 1420 de adeptii lui Jan Hus; a fost una dintre principalele fortarete ale partizanilor sai. De aici vine numele membrilor aripii radicale a miscarii husitilor (taboriti). In prezent oras cu 35,8 mii loc. (2006). Primarie (1440-1515). Biserica (1512) cu un turn de 77 m. Fortificatii (sec. 15-17).

NESTORIAN, -A, nestorieni, -e, adj., s.m. 1. Adj. Care apartine nestorienilor (2). 2. S.m. Membru al unei secte religioase care sustinea ca trebuie sa se distinga in Isus Christos doua persoane, asa cum se disting doua naturi (umana si divina); doctrina condamnata de biserica crestina bizantina in 431, fapt care a dus imediat la separarea nestorienilor de aceasta din urma, concentrandu-se in Persia si supravietuind pana in prezent indeosebi in Asia Mica. (cf. fr. nestorien, engl. nestorian < Nestorius (n.pr.) = patriarh al Constantinopolului din 428 pana in 431, cand a fost acuzat de erezie la sinodul din Efes, a propovaduit doctrina dupa care natura umana si cea divina a lui Isus sunt una si aceeasi ca actiune, dar diferite ca persoana, doctrina care s-a raspandit ulterior in Asia) [si MW]

VULPE DE MARE s.f. (Iht.) In general, peste cartilaginos din ordinul rechinilor batoizi (plati), fam. rajidae (batoizi propriu-zisi), cu corp romboidal si inotatoare dezvoltate ca niste aripi imense, prezent in lungul tuturor tarmurilor europene. Exista nenumarate specii, precum cea din Marea Nordului (Raja batis) de 1 m lungime si 30 kg greutate, unele fiind uriase, precum vatosul (Raja clavata) ce poate ajunge la 3-4 m lungime si 2-3 m latime si o greutate de 200 kg. De la anumite specii de rajidae se consuma inotatoarele pectorale (comercializate ca aripi de vulpe), considerate delicatese, fiind asemanatoare la gust cu carnea de crab.

MULTI ENIM SUNT VOCATI, PAUCI VERO ELECTI (lat.) multi chemati, putini alesi – Matei, 20, 16; 22, 14. Cuvinte care se refera la viata viitoare; se aplica si in viata prezenta intr-o serie de situatii.

PREZENTA, prezente, s. f. Faptul de a fi prezent undeva; existenta cuiva sau a ceva intr-un loc sau intr-un timp anumit. ◊ Lista (sau caiet, condica) de prezenta = lista (sau caiet, condica) in care semneaza cei prezenti la un curs, la serviciu etc. Prezenta de spirit = promptitudine demonstrata de cineva in imprejurari dificile sau neprevazute. ◊ Loc. prep. In prezenta (cuiva) = fiind de fata (cineva); in fata, inaintea (cuiva). ♦ Existenta. ♦ Manifestare a unei personalitati (de prestigiu). – Din fr. presence.

SUPUNE, supun, vb. III. Tranz. 1. A lua, a aduce sub stapanire sau in puterea sa (prin forta armata); a cuceri, a subjuga. ♦ Refl. A accepta stapanirea cuiva; a da ascultare cuiva sau la ceva; a se inchina cuiva. ♦ A aduce sub ascultarea, sub autoritatea sa, a subordona influentei sale. ♦ (Inv.) A imblanzi animale. 2. A constrange pe cineva sa suporte un lucru, sa accepte o situatie. ♦ A face ca o substanta, un material etc. sa fie expuse unei anumite actiuni, unui anumit tratament (fizic, chimic etc.). ♦ Refl. A se expune de bunavoie la ceva, a suporta de bunavoie ceva. 3. A prezenta cuiva un lucru spre cunostinta, apreciere sau hotarare. 4. (Inv. si reg.) A aseza, a pune dedesubt. ♦ A forta pe cineva sa se aplece, sa se incovoaie, sa ingenuncheze. – Lat. supponere.

TEMA s.f. 1. Subiect, materie, problema (principala) care urmeaza sa fie lamurita; ideea fundamentala care se dezvolta intr-o expunere, intr-o opera literara etc. ♦ Grup de fenomene, de aspecte ale vietii materiale si spirituale prezente in opera de arta. ♦ Motiv melodic al unei compozitii muzicale, pe care se compun variatiunile. 2. Subiect de compozitie pentru scolari. ♦ Lucrare (scrisa) pregatita de un scolar. 3. (Gram.) Parte a unui cuvant alcatuita de radacina, impreuna cu prefixele si sufixele. [Cf. fr. theme, it. tema, lat. thema < gr. thema – subiect].

WINDOW-DRESSING s.n. (fin.) Metoda practicata de bancile occidentale care, pentru a-si prezenta bilantul anual cu mai multe depuneri si cu mai multe active la alte banci, depun una la alta sume care in primele zile ale anului urmator sunt retrase. (din engl. window dressing)

VERSIUNE, versiuni, s. f. 1. Traducere a unei opere literare sau stiintifice dintr-o limba in alta. ◊ Loc. adj. si adv. In versiune originala = care nu a fost sau fara a fi tradus in alta limba. 2. fiecare dintre formele unui text care a suferit modificari (in raport cu o forma considerata de baza). 3. Maniera (personala) de a prezenta, de a interpreta o intamplare, un fapt, o afirmatie. 4. Manopera care consta in schimbarea pozitiei fatului in uter pentru a facilita nasterea. [Pr.: -si-u-] – Din fr. version.

ZMEURA s. f. ~ (prob. dintr-o forma primitiva *smeu, cu pl. neutru smeuri, de unde forma de sg. prezenta; relatia cu zmeu este posibila, desi nu pare clara si nu explica nici echivalentul macedoroman asńura; etimonul *meulum < meum = acanta nu pare convingator; orig. neogreaca este improbabila; este posibil sa fie vorba despre o rad. sl. sm(r)- care indica un fruct sau obiect incretit, cu zbarcituri, cf. rus. smorodina = coacaza, smorcok = zbarciog, smorstennyĩ = incretit, sb. smigj, smrec, smreka = ienupar, bg. smrastjam = a increti – cf. smorodin; din rom. > ngr. σμέουρον, tc. izmavula)

HIDROPONIC, -A (‹ fr. {i}) adj. Cultura ~ = cultura legumicola sau floricola in care pamantul este inlocuit fie cu solutii nutritive, fie cu un substrat de pietris sau de nisip prin care circula permanent apa cu ingrasaminte chimice. Are avantajul scurtarii perioadei de vegetatie, lipsei buruienilor, evitarii pierderilor de substante nutritive etc. In prezent, este studiata de NASA, ca o posibila metoda de cultivare a plantelor in navele spatiale, pe alte planete etc.

AUTOHTON, -A I. adj. 1. (despre specii, populatii) care s-a format si dezvoltat pe teritoriul unde traieste in prezent: bastinas, aborigen, indigen. 2. (psihiatr.; despre idei obsedante) care apare in constiinta ca o gandire generata spontan. II. s. n. 1. complex de straturi constituit din roci mai tinere, ramase pe locul lor, peste care au fost impinse din regiunile invecinate roci mai vechi. 2. zacamant de carbuni, format in locul de origine al plantelor din care provine. 3. rau avand izvoarele in aceeasi unitate morfologica, regiune climatica cu gura de varsare. (< fr. autochtone, gr. autokhthon)

susura (-r, at), vb. – A murmura. Fr. susurrer. – Der. susur, s. n. (murmur). prezenta mr. susuredz, susurare, i-a facut pe Puscariu 1706 si Pascu, I, 168, sa se gindeasca ca aceste cuvinte reprezinta direct lat. susurrāre. Aceasta ipoteza este foarte putin probabila; cuvintul nu este popular si mr. trebuie sa fie o creatie expresiva care apartine familiei lui sosoi.

NIMERI, nimeresc, vb. IV. 1. Tranz. A atinge pe cineva sau ceva cu un obiect aruncat, cu un proiectil etc. ♦ A lovi in tinta. 2. Intranz. A sosi (pe neasteptate, din intamplare) intr-un anumit loc, intr-un moment anume etc. ♦ Refl. A se afla prezent undeva (din intamplare). 3. Tranz. A gasi pe cineva sau ceva (din intamplare sau alegand intre mai multe posibilitati). 4. Intranz. A gasi calea potrivita pentru o anumita situatie sau imprejurare; a izbuti sa realizeze scopul propus. ♦ A ghici. 5. Refl. A se intampla ca ceva sau cineva sa fie intr-un anumit fel; a se potrivi, a se brodi; p. gener. a surveni, a se intampla (incidental). ◊ Loc. adv. Pe nimerite = la nimereala, la intamplare; pe dibuite. [Var.: (reg.) nemeri vb. IV] – Din bg. nameria.

INAPOI adv. 1. In directie contrara inaintarii; in spate, indarat. ◊ Loc. vb. A da inapoi = a) a se retrage; b) fig. a ceda (intr-o discutie) intr-o actiune; c) fig. a fi in declin, a regresa. ♦ (Inv.; cu trimitere la un pasaj anterior dintr-un text) Mai sus. 2. La locul de provenienta; in locul unde a fost mai inainte. ◊ Loc. vb. A da (ceva) inapoi = a restitui; a inapoia. ◊ Expr. A-si lua vorba inapoi = a-si retrage vorba, fagaduiala facuta; a reveni asupra celor spuse, rectificandu-le. 3. Cu o treapta indarat, intr-un loc inferior altora ca valoare. 4. Mai demult, la o data anterioara celei prezente. – In + apoi.

A ARATA arat 1. tranz. 1) (fiinte, obiecte etc.) A expune intentionat vederii; a lasa sa se vada. 2) (lucruri, valori etc.) A face sa fie vazut printr-un gest, semn etc.; a indica. ~ greselile de punctuatie. ~ cararea. Termometrul arata zero grade. ◊ ~ cu degetul pe cineva a) a desconsidera; b) a vorbi de rau in mod direct despre cineva. ~ usa cuiva a da afara dintr-un local pe cineva. 3) fam. A pune in fata; a prezenta; a infatisa. ~ legitimatia. ~ un bolnav medicului. 4) A face sa inteleaga; a explica; a lamuri. ~ cum se rezolva problema. 5) A adeveri prin rationamente sau prin fapte concrete; a dovedi; a demonstra; a proba. El vrea sa arate ce stie. A-si ~ curajul. ◊ Ti-oi arata eu! te-oi invata eu minte! 6) A face sa se arate. 2. intranz. A avea o anumita infatisare. ~ bine. ~ cam bolnav. /<lat. arrectare

SAPONINA (‹ fr.; {s} lat. sapon „sapun”) s. f. Substanta de origine vegetala care, in contact cu apa, formeaza o spuma abundenta si persistenta. prezenta in cantitati mari in arborele tropical Quillaja saponaria dar si in numeroase alte plante, s. este folosita la fabricarea cosmeticelor, a bauturilor (ca agenti de spumare) si a filmelor fotografice, in ind. miniera si in medicina. Substantele spumogene s. steroide constituie materia prima pentru obtinerea hormonilor steroizi. Unele s. sunt toxice, afectand sistemul c************r (ex. digitalina), altele au proprietati antifungice si antibacteriene, scad cantitatea de colesterol din sange si inhiba dezvoltarea celulelor canceroase.

SPUNE, spun, vb. III. Tranz. 1. A exprima prin viu grai un gand, o parere etc.; a rosti, a zice, a declara. ◊ Expr. Ce-ti spuneam eu! = ai vazut ca a fost asa cum am afirmat? Nu mai spune! sau ce spui? formula care exprima mirarea, neincrederea. ♦ fig. A evoca, a provoca (sentimente, amintiri). Nu-ti spune nimic lucrul acesta? ◊ Expr. A-i spune cuiva inima = a avea o intuitie, a intui, a presimti. ♦ fig. (Pop.) A exprima ceva prin cantec; a canta. 2. A expune, a relata, a prezenta; a povesti, a istorisi, a nara. ♦ (Despre texte, scrieri) A cuprinde, a scrie, a consemna. Ce spun ziarele? ♦ A recita. 3. A destainui, a marturisi ceva cuiva. ♦ A pari, a denunta pe cineva. 4. A explica cuiva un lucru, a lamuri pe cineva. 5. A numi; a porecli. ♦ Refl. impers. A se obisnui, a se zice intr-un anumit fel. – Lat. exponere.

TRECUT¹ s. n. 1. Timpul care s-a scurs (pana in prezent); intamplarile, faptele, starea de lucruri din acest timp. ◊ Loc. adj. si adv. Din trecut = de altadata, de odinioara, de demult. ◊ Loc. adv. In trecut = altadata, odinioara. ◊ Expr. A o rupe cu trecutul = a pune capat unei situatii sau unei stari de lucruri de care cineva se mai simte inca legat, a nu mai vrea sa stie de ceea ce a fost. 2. Denumire data grupului de timpuri (sau fiecaruia dintre timpurile) verbale care exprima o actiune savarsita inainte de momentul vorbirii sau inainte de un moment de referinta. – V. trece.

MAGNEZIU (‹ fr. {i}) s. n. Element chimic din grupa a doua a sistemului periodic (Mg.; nr. at. 12, m. at. 24,305, gr. sp. 1,74, p. t. 650ºC, p. f. 1.100ºC), metal alb-argintiu, maleabil si ductil, foarte usor si rezistent, care, sub forma strujitura sau praf, arde in aer, degajand o lumina alba orbitoare. Se gaseste in natura sub forma de saruri. In toate combinatiile sale este bivalent. Constituent important al plantelor; este prezent in organismul animal in diverse tesuturi, in plasma, in lichidul extracelular, avand rol in echilibrul osmotic; intervine, de asemenea, in metabolismul muscular. Carenta sa in organism duce la hiperexcitabilitate musculara; prezenta in exces provoaca depresiuni ale sistemului nervos central. Folosit la fabricarea aliajelor usoare, utilizate in constr. aeronautice (rachete), la dezoxidarea si desulfurarea unor metale, la fabricarea proiectilelor luminoase si incendiare etc. Minerale: magnezit, dolomit, carnalit. A fost obtinut prin electroliza pentru prima oara de Sir Humphry Davy (1808).

catel m., pl. ei (lat. catellus, it. catello, fr. cheau, sp. cadillo. D. rom. vine ung. kecel). Cine [!] mic, fie pui, fie cotei. (Se zice si despre puii de lup ori de vulpe). fig. Om lingusitor, om de casa cuiva. Larva de albina. Est. Miner de cosie, de coporiie. Fam. Iron. Cu catel, cu purcel, cu toata pojijia, cu toti ai tai si cu bagaju. A nu avea nici catel, nici purcel, a nu avea familie, a fi liber. Un catel de usturoi (ca ngr. selida), un fir din bulbu usturoiului (V. baib). Catelu (ori tincu) pamintului, un fel de cirtita nahutie mai mare (spalax), care prezenta [!] 11 specii, dintre care 5 in Romania (BSG. 1933, 412). Catei de turba, un fel de besicute care se fac supt limba.