SI VIS AMARI, AMA! (lat.) daca vrei sa fii iubit, iubeste! – Seneca, „Epistulae ad Lucilium”, IX, 6.

UT AMERIS AMABILIS ESTO (lat.) de vrei sa fii iubit, fii vrednic de iubire – Ovidiu, „Ars amandi”, 2, 519.

Amymone, una dintre cele cincizeci de fete ale lui Danaus, casatorita cu Enceladus, pe care l-a ucis in noaptea nuntii. Ulterior, a fost iubita de Poseidon, cu care a avut un fiu, pe Nauplius.

Antiope 1. fiica lui Nycteus, regele cetatii Thebae. A fost iubita de Zeus, cu care a nascut doi fii, pe Amphion si pe Zethus (v. si Amphion). Persecutata de unchiul ei Lycus si de Dirce, sotia acestuia, Antiope e despartita de copiii ei si tinuta mult timp prizoniera. Dupa multi ani ea reuseste sa-si reintilneasca copiii care, ca s-o razbune, ii omoara pe Lycus si pe Dirce. Miniat de moartea Dircei, se spunea ca Dionysus i-ar fi luat mintile Antiopei. 2. Una dintre amazoane, rapita de Theseus, cu care a avut un fiu, pe Hippolytus (sau Demopho(o)n) (v. si Theseus).

Asterion (sau Asterius), rege din Creta care s-a casatorit cu Europa dupa ce aceasta a fost iubita de Zeus.

Callirrhoe 1. fiica lui Achelous, casatorita cu Alcmaeon (v. si Alcmaeon). Dupa moartea sotului ei a fost iubita de catre Zeus. 2. fiica lui Scamander, casatorita cu Tros. A avut mai multi copii, printre care pe Assaracus, pe Ganymedes si pe Ilus. 3. fiica lui Oceanus si a lui Tethys. A dat nastere unui monstru, pe nume Geryon.

Canace, fiica lui Aeolus si a lui Enarete. S-a indragostit de propriul ei frate, Macareus, si a nascut in taina un copil. Descoperita de tatal ei, Aeolus, Canace a fost silita de catre acesta, drept pedeapsa, sa se sinucida. Dupa o alta versiune, Canace a fost iubita de Poseidon. Cu zeul marii ea a avut mai multi fii, printre care pe Aloeus si pe Triopas.

Chione 1. fiica lui Boreas si a Orithyiei. A fost iubita de zeul Poseidon, cu care a avut un fiu, pe Eumolpus. 2. fiica regelui Daedalion, curtata deopotriva de Apollo si de Hermes. A avut doi fii, pe Philammon si Autolycus. Chione a murit, victima a geloziei zeitei Artemis, cu care avusese nesocotinta sa se masoare in frumusete.

Clytia (sau Clytie), una dintre fiicele lui Oceanus si ale lui Tethys. A fost iubita de Apollo, apoi parasita de zeu, care se indragostise intre timp de Leucothea. Din gelozie, Clytia i-a dezvaluit tatalui lui Leucothea dragostea celor doi, atragind in felul acesta moartea rivalei ei. Ca s-o pedepseasca, Apollo a parasit-o definitiv si n-a vrut s-o mai vada niciodata. Indurerata, Clytia s-a transformat intr-o planta numita heliotropium (floarea-soarelui), care cauta, se spune, de atunci mereu soarele si-si intoarce intotdeauna fata dupa el.

Coronis 1. fiica lui Phlegyas, regele din Orchomenus. A fost iubita de Apollo, cu care a avut un fiu, pe Asclepius (v. si Asclepius). De teama ca imbatrinind va fi parasita de catre zeu, Coronis a preferat sa se casatoreasca cu un muritor de rind. 2. fiica lui Coroneus, transformata in cioara de catre zeita Athena pentru a o scapa de urmarirea lui Poseidon, care se indragostise de ea. 3. Nimfa care l-a crescut pe Dionysus.

Dryope, fiica unica a regelui Dryops. A fost iubita de zeul Apollo, – care s-a unit cu ea luind infatisarea unei broaste testoase, – si a avut un fiu, pe Amphissus.

Erigone 1. fiica unui atenian, pe nume Icarius. A fost iubita de zeul Dionysus, care i-a daruit un fiu, Staphylus. Aflind de moartea tatalui ei, ucis cu ciomegele de niste ciobani (v. si Icarius), Erigone, deznadajduita, s-a spinzurat de un copac. Ca sa razbune moartea ei, Dionysus le-a luat mintile fetelor din cetatea Athenae, facindu-le sa se spinzure de crengile copacilor. Minia lui nu s-a potolit decit atunci cind atenienii i-au pedepsit pe ciobanii ucigasi. Erigone a fost dupa moarte transformata in constelatia numita a Fecioarei. 2. fiica lui Aegisthus si a Clytaemnestrei si sora lui Aletes.

Evadne 1. Una dintre fiicele zeului Poseidon. A fost iubita de Apollo, cu care a avut un fiu, pe nume Iamus. 2. fiica lui Iphis si sotia lui Capaneus. La moartea sotului ei, de durere, s-a sinucis.

Herse, fiica lui Cecrops si sora cu Aglauros si cu Pandrosos (v. si Aglauros). A fost iubita de catre zeul Hermes, cu care a avut un fiu, pe nume Cephalus.

TRUPESC adj. 1. v. corporal. 2. v. s****l. 3. carnal, fizic, (inv. fig.) spurcat. (Pofte ~esti.) 4. senzual. (Placeri ~esti.) 5. fizic, pamantesc. (O iubire ~easca.)

DAR conj., adv. 1. conj. insa, totusi. (As vrea sa te cred, ~ am unele indoieli.) 2. conj. ci, insa, numai, (reg.) fara, (Ban. si Transilv.), ci. (Nu-i prost cine da, ~ cel ce rabda.) 3. conj. insa, numai, (prin Transilv.) pedig. (Esti prea buna, ~ nu ma iubesti.) 4. conj. daramite, (rar) incamite, mite, nemite, (inv. si pop.) necum. (Munte cu munte se intalneste, ~ om cu om.) 5. conj. asadar, deci, (livr.) ci. (~, nu ne putem limita la ...) 6. adv. (interogativ) oare? pai? (~ asa sa fie?)

iubit adj., s. 1. adj. v. drag. 2. s. v. drag. 3. s. amor, dragoste, iubire, (Olt.) iub. (El a fost marele meu ~.) 4. adj. v. drag. 5. adj. drag, indragit, scump. (Lucruri ~; prieten ~.) 6. s. v. amant. 7. (arg.) gagic, gagiu. (A avea un ~.)

SCUMPETE f. 1) Situatie cand preturile la marfuri sunt foarte ridicate. 2) fig. fam. Persoana iubita si dorita. /scump + suf. ~ete

PAUCI QUOS AEQUUS AMAVIT IUPITER (lat.) putini (sunt) cei pe care i-a iubit drpetul Iupiter – Vergiliu, „Eneida”, VI, 129-130. Referire la rarii muritori care, ocrotiti de Iupiter, au iesit din Infern. Cu alte cuvinte, putini sunt cei favorizati de soarta.

Aloeus, unul dintre fiii lui Poseidon, casatorit cu Iphimedia. Sotia lui, iubita de Poseidon, a nascut doi fii, pe Otus si Ephialtes, numiti si Aloizi, de la numele lui Aloeus (v. si Aloidae).

Hermione (sau Hermiona), unica fiica a lui Menelaus si a Helenei. A fost fagaduita din frageda copilarie drept sotie lui Orestes. Mai tirziu, dupa razboiul troian, tatal ei o casatoreste cu Pyrrhus, fiul lui Achilles. Dar Pyrrhus o iubeste pe Andromacha si, geloasa, Hermione pune la cale uciderea rivalei ei. Intre timp, survenind moartea lui Pyrrhus (v. si Pyrrhus), Hermione se casatoreste cu Orestes, cu care are un fiu, pe Tisamenus.

INSA conj. 1. v. dar. 2. v. ci. 3. dar, numai, (prin Transilv.) pedig. (Esti buna la suflet, ~ nu ma prea iubesti.)

PATRIOT, -A s.m. si f. Cel care isi iubeste patria si este devotat poporului sau, fiind gata sa lupte pentru interesele tarii sale. [Pron. -tri-ot. / < gr. patriotes, cf. fr. patriote, germ. Patriot].

Acis, tinar pastor din Sicilia, fiul lui Faunus si al nimfei Symaethis. iubit de Galatea, Acis trezeste gelozia ciclopului Polyphemus, care-l ucide, strivindu-l sub o stinca. Nefericitul tinar e metamorfozat de Galatea intr-un riu ce-i poarta numele si care izvoraste din muntele Aetna.

Canens, nimfa originara din Latium, personificare a Cintecului. Era sotia regelui Picus, pe care-l iubea cu o dragoste fierbinte. Intr-o zi, la o vinatoare, Circe l-a vazut pe Picus si s-a indragostit de el. fiind respinsa si ca sa se razbune, ea l-a metamorfozat in pasare. Indurerata de disparitia sotului ei, Canens porneste in cautarea lui. Dupa sase zile si sase nopti de cautare zadarnica, cade sfirsita de oboseala pe tarmurile Tibrului si moare.

Argus 1. Monstru fabulos, nascut din Agenor (sau Arestor). Avea o suta de ochi, din care, atunci cind dormea, se inchideau doar o parte, ceilalti raminind deschisi. A fost pus de Hera s-o pazeasca pe Io (v. si Io), care fusese metamorfozata in vaca. Ca sa-si scape iubita, Zeus l-a trimis pe Hermes sa-l ucida pe temutul ei paznic. Dupa o legenda, Argus ar fi fost omorit de o piatra aruncata de la distanta de Hermes; dupa alta, i s-ar fi taiat capul, dupa ce zeul l-a adormit mai inainte cintindu-i cu fluierul lui Pan. Dupa moarte, se spunea ca Hera a semanat cei o suta de ochi ai lui Argus pe coada paunului, pasare care ii era dedicata. 2. fiul lui Phrixus. A construit, cu ajutorul Athenei, corabia Argo (v. si Argo).

Corycia, nimfa iubita de Apollo cu care a avut un fiu, pe Lycareus.

LELE s. f. 1. Termen de respect, cu care se adreseaza, la tara, un copil sau o persoana mai tanara unei femei mai in varsta. ♦ (In poezia populara) Femeie tanara; iubita. 2. Femeie cu purtari rele. ◊ Expr. Fecior (sau pui, fiu) de lele = smecher, siret, ticalos. A umbla frunza (sau in dorul) lelii = a umbla fara rost, degeaba. – Bg., sb. lelja.

LELE f. pop. (folosit si ca termen de adresare pe langa numele respectiv) 1) Sora mai mare sau orice femeie mai in varsta. 2) (in poezia populara) Femeie in raport cu barbatul cu care se afla in relatii de dragoste; mandra; iubita. 3) peior. Femeie de moravuri usoare. ◊ Pui (sau fecior, fiu) de ~ om smecher, siret; cotcar. A umbla in dorul ~ii a umbla fara rost, brambura. A pleca in dorul ~ii a se duce fara a sti unde. [G.-D. lelei] /<bulg. lelja

KALISTO (KALLISTO) 1. (In mitologia greaca) Nimfa iubita de Zeus de la care a avut un fiu. Metamorfozata, din gelozie, de Hera in ursoaica, Zeus a transformat-o in constelatia Ursa Mare. 2. Satelit al planetei Jupiter; c. 5.000 km dianmetru. Descoperit de G. Galilei in 1610.

LELE s. f. 1. Termen de respect cu care se adreseaza la tara un copil sau o persoana mai tanara unei femei in varsta sau cu care vorbeste despre ea; leica¹. ♦ (In poezia populara) Femeie (tanara) iubita; mandra. 2. Femeie rea sau imorala. ◊ Expr. Fecior (sau pui, fiu) de lele = om smecher, siret, ticalos. A umbla frunza (sau in dorul) lelii = a umbla fara rost, degeaba. – Din bg. lelja.

SCUMPETE, (2) scumpeturi, s. f. 1. Crestere mare a preturilor; situatie care caracterizeaza aceasta crestere; perioada de timp in care preturile sunt (foarte) ridicate; scumpatate (1), scumpenie. 2. (Mai ales la pl.) Lucru pretios, valoros. ♦ Epitet dat unei persoane iubite, dragi. 3. (Inv. si pop.) Zgarcenie, avaritie. – Scump + suf. -ete.

BELDICEANU 1. Nicolae B. (1844-1896, N. Preutesti, jud. Suceava), poet roman. Lirica e*****a si sociala („Poezii”, „Doine”). Lucrari de arheologie („Antichitatile de la Cucuteni”). 2. Nicolae N.B. (1881-1923, n. Radaseni, jud. Suceava), prozator roman. fiu lui B. (1). Schite din viata periferiei bucurestene („Chipuri de mahala”) si din lumea satului („Cea dintii iubire”).

Aesacus, fiul lui Priamus si al Arisbei. Avea darul profetiei: printre altele a prezis ca Paris va pricinui pieirea Troiei. Indurerat de pierderea nimfei Hesperia, pe care o iubea si care a murit muscata de un sarpe, Aesacus s-a aruncat in valurile marii. A fost transformat de Thetis in cormoran.

ADONIS 1. Divinitate feniciana a vegetatiei, al carei cult a fost introdus in lumea greco-romana. Mitul mortii si al renasterii sale este simbolul vegetatiei care moare si reinvie in fiecare an. iubit de Afrodita. 2. Mic asteroid (diam. sub 2 km.) care se poate apropia destul de mult de Pamint (pina la citeva milioane de kilometri); a fost descoperit in 1936 de catre astronomul belgian E. Delporte.

Amulius, al cincisprezecelea rege al Albei. Era fiul lui Procas si frate cu Numitor. Dupa moartea tatalui sau, Amulius reuseste sa-si goneasca fratele, pe Numitor, care mostenise de drept coroana, si sa se inscauneze el rege. Temindu-se de urmasii regelui detronat, el il ucide pe fiul acestuia, Lausus, iar pe fiica lui Numitor, pe nume Rea Silvia, o face vestala pentru a o impiedica sa aiba copii. iubita in taina de zeul Mars, Rea Silvia naste insa doi gemeni: pe Romulus si pe Remus. Aflind de existenta lor, Amulius o arunca in inchisoare si porunceste ca cei doi copii sa fie inecati in fluviul Tiber. Scapati ca prin minune de la moarte de niste pastori (dupa o alta varianta, de o lupoaica), Romulus si Remus cresc in salbaticie. In cele din urma ei il detroneaza pe Amulius, inscaunind in locul lui din nou pe bunicul lor Numitor (v. si Romulus).

PLACEA, plac, vb. II. Intranz. si tranz. (Cu subiectul logic in dativ) 1. A agrea sau a fi agreat, a simpatiza sau a fi simpatizat. ◊ Expr. Stii ca-mi placi? sau ca mi-ai placut? exprima mirarea, dezaprobarea in fata unei propuneri, a unei afirmatii etc. care nu-ti convine, cu care nu esti de acord etc. Imi place sa cred ca... = sper sa... 2. A avea sau a trezi un sentiment de admiratie, de placere, de iubire fata de o persoana de s*x opus, a-i fi drag, a indragi. 3. A avea un sentiment de satisfactie, de multumire, de delectare; a-i fi agreabil, a-i fi pe plac. ♦ A-i conveni. ♦ A vrea, a dori. – Lat. placere.

PREFERAT, -A, preferati, -te, adj. Care este apreciat, dorit sau ales inaintea altuia, fiind considerat mai bun, mai valoros, mai important etc.; pentru care cineva are o preferinta. ♦ (Substantivat) fiinta pe care cineva o prefera, o iubeste mai mult. [Var.: (inv.) preferit, -a adj.] – V. prefera.

Arachne, tinara din Lydia, fiica lui Idmon din Colophon, vestita pentru maiestria cu care-si tesea pinzele. Sfidind-o cu indeminarea ei pe zeita Athena, patroana tesatoarelor si a torcatoarelor, se spunea ca zeita insasi ar fi coborit din Olympus pentru a-i vedea pinzele. Intre cele doua incepe o intrecere: Athena infatiseaza pe pinzele ei chipurile celor doisprezece zei ai Olympului si scene care zugravesc pedepsele la care au fost supusi muritorii ce au incercat sa se razvrateasca impotriva ordinii divine. Arachne tese, la rindu-i. minunate pinze pe care sint zugravite scene de iubire dintre zei si muritoare. Infuriata, zeita ii sfisie pinzele. Atunci, de desperare, Arachne se spinzura. Athena n-o lasa insa sa moara ci, cuprinsa in ultima clipa de mila, o transforma intr-un paianjen, sortit de atunci sa-si teasa pinza la infinit.

DRAG² ~ga (~gi) 1) si substantival (despre persoane) Care este (foarte) scump; la care cineva tine (foarte) mult; iubit. ◊ A-i fi cuiva ~ ca ochii din cap a iubi pe cineva foarte mult. A-i fi ~ ca sarea-n ochi a nu putea suferi pe cineva. Cand ti-e lumea mai ~ga cand ti-e mai bine; cand esti mai fericit. 2) Care produce placere; placut. /<sl. dragu

Anaxarete, fecioara de familie nobila, din insula Cyprus. Tratindu-l cu aroganta si indiferenta pe Iphis, tinar de origine umila care o iubea nebuneste, l-a determinat in cele din urma sa-si puna singur capat zilelor. Iphis s-a spinzurat de pragul usii ei. Nici moartea lui nu a miscat-o insa pe Anaxarete. Singurul gest pe care l-a facut a fost sa se aplece pe fereastra ca sa priveasca, din pura curiozitate, multimea care alcatuia convoiul mortuar al nefericitului tinar. Indignata de nepasarea ei, Aphrodite a transformat-o pe Anaxarete intr-o stana de piatra.

TEZAUR, tezaure, s. n. 1. Cantitate mare de bani, bijuterii, pietre scumpe sau alte obiecte de pret, stranse si pastrate in loc sigur; p. ext. avere, bogatie. ♦ Loc unde se pastreaza obiectele de pret. ♦ Bani sau obiecte pretioase ascunse de multa vreme in pamant si care au fost descoperite intamplator; comoara. 2. Totalitatea aurului si a altor metale pretioase, efecte etc. care se gasesc in depozitul unei banci de emisie, constituind acoperirea biletelor de banca sau a bancnotelor emise. ♦ Totalitatea bunurilor de care dispune statul la un moment dat. ♦ Locul unde se pastreaza depozitele de metale pretioase, bani sau efecte ale statului sau ale unei banci; visterie. 3. fig. Ceea ce este foarte iubit si pretuit; odor. ♦ Patrimoniu spiritual al unei societati, al unei epoci. [Pr.: -za-ur] – Din lat. thesaurus.

Deianira, fiica regelui Oeneus si sora lui Meleager. Intors din Infern, unde umbra lui Meleager il rugase s-o ia in casatorie pe Deianira, ramasa pe pamint fara nici un sprijin, Heracles ii cere acesteia la intoarcere mina. Dupa ce il invinge in lupta pe zeul apei, Achelous (v. si Achelous), se casatoreste cu ea si au un fiu, pe Hyllus. O data, pe drum, in timp ce paraseau Calydonul, ei se intilnesc cu centaurul Nessus, indragostit si el de Deianira (v. si Nessus). Centaurul incearca s-o violeze, fapt pentru care intre cei doi se incinge o lupta. Ranit mortal de Heracles, Nessus ii daruieste inainte de a muri Deianirei un filtru miraculos cu care – dupa spusele lui – sa-l poata face pe sotul ei s-o iubeasca vesnic. Curind dupa aceea, aflind de o infidelitate a lui Heracles, care se indragostise de Iole, Deianira, ramasa acasa, ii trimite o camasa imbibata in filtrul miraculos. Cum o imbraca, eroul e cuprins de flacari mistuitoare si moare in chinuri cumplite (v. si Heracles). Auzind de sfirsitul tragic al sotului ei si dindu-si seama de inselatoria si totodata de razbunarea centaurului, Deianira se sinucide la rindu-i.