Rezultate din textul definițiilor
CART1, carturi, s. n. 1. Serviciu de patru ore, executat permanent, pe schimburi, pe bordul unei nave, de membrii echipajului. 2. A 32-a parte din roza vânturilor, adică 11¼ grade. – Din fr. quart.
RUMB, rumburi, s. n. 1. Gură de aerisire a magaziilor unui șlep, situată pe punte. 2. Unitate de măsură pentru unghiuri, folosită la roza vânturilor, egală cu a 32-a parte dintr-un cerc. – Din fr., rus. rumb.
CART1 s.n. 1. Serviciu pe care îl execută personalul unei nave timp de patru ore la bord. 2. Diviziune unghiulară reprezentând a 32-a parte din roza vânturilor, adică 11,214 grade. [Pl. -turi. / < fr. quart].
CART1 s. n. 1. serviciu la bordul navelor, cu durata de patru ore. 2. unitate de măsură pentru unghiuri, de 11,15ș (a 32-a parte din roza vânturilor); rumb. 3. unitate de volum anglo-americană, de 1,136 l. (< fr. quart)
RÓZĂ, roze, s. f. 1. Trandafir. ◊ Expr. A sta pe roze = a se găsi într-o situație favorabilă. ♦ Roza fisurilor = reprezentare grafică pentru determinarea direcțiilor principale pe care le urmează fisurile de separație într-un masiv de roci. roza vânturilor = a) reprezentare grafică a regimului vânturilor într-un anumit punct sau într-o anumită zonă de pe un teritoriu; b) reprezentare grafică, în formă de stea, a direcțiilor punctelor c*******e, folosită în cutia unei busole pentru a repera direcția către care se îndreaptă acul magnetic al busolei. 2. Șlefuire specială care se dă diamantului. 3. Fereastră circulară mare, cu vitralii, așezată pe fațada catedralelor gotice, deasupra porții de intrare. – Din fr. rose, it., lat. rosa, germ. Rose.
róza-vânturilor s. f.
RÓZĂ s.f. 1. Trandafir. ♦ A sta pe roze = a se găsi într-o situație favorabilă. ♦ roza vânturilor = desen în formă de cerc, reprezentând direcțiile punctelor c*******e și gradațiile lor intermediare. 2. (Herald.) Stilizare a florii de măcieș cu cinci petale în jurul unui bumb central (stigmatul) și, de regulă, cinci sepale ascuțite între petale. 3. Gen special de șlefuire care se dă diamantului. 4. Rozetă (3), rozasă. [< fr. rose, it. rosa].
!róza-vấnturilor (reprezentare grafică) s. f. art., g.-d. art. rózei-vấnturilor
RÓZĂ s. f. 1. trandafir. ♦ a sta pe ĕ = a se găsi într-o situație favorabilă. ♦ ă vânturilor = cerc, cu direcțiile punctelor c*******e și gradațiile lor intermediare. 2. (herald.) stilizarea florii de măceș cu cinci petale în jurul unui bumb central (stigmat) și cinci sepale ascuțite între petale. 3. gen special de șlefuire care se dă diamantului. (< fr. rose, lat., it. rosa, germ. Rose)
RÓZĂ ~e f. 1) Arbust decorativ cu tulpina înaltă, ramificată și spinoasă, cultivat pentru florile lui viu colorate și plăcut mirositoare, folosită și în industria parfumurilor; trandafir. ◊ A sta pe ~e a o duce foarte bine. 2) Floare a acestui arbust. ◊ ~a-vânturilor a) pre-zentare grafică în formă de stea a direcției punctelor c*******e, folosită la busole; b) dia-gramă care fixează direcția și viteza vântului în raport cu punctele c*******e. 3) Formă pe care o capătă diamantul ca rezultat al unei șlefuiri speciale. /<fr. rose, lat. rosa, ~ae, germ. Rose