STACOJIU ~e (~i) Care este de culoare rosie aprinsa; de culoarea homarului sau a racului fiert. /stacoj + suf. ~iu

STACOJIU, -IE, stacojii, adj. De culoare rosu-aprins (ca a stacojului sau ca a racului fiert). [Var.: (reg.) stacosiu, -ie adj.] – Stacoj + suf. -iu.

rac¹ raci m. 1) Crustaceu dulcicol cu carapacea bruna-verzuie (rosie dupa fierbere), avand prima pereche de picioare in forma de cleste. ◊ rosu ca ~ul cu fata foarte rosie. A da inapoi (sau indarat) ca ~ul a) a se retrage; b) a regresa. 2) la sing. art. pop. Constelatie situata in dreptul Soarelui, cand acesta ajunge la solstitiul de vara. ◊ Tropicul ~ului paralela de 23°27' latitudine nordica. Zodia (sau semnul) ~ului unul dintre cele douasprezece sectoare ale zodiacului; zodia Cancerului. 3) med. pop. Tumoare maligna constand din inmultirea excesiva a celulelor cu distrugerea tesuturilor vecine normale; cancer. /<sl. raku

stacoj (-ji), s. m. – Homar, rac. – Var. stacos. Mr. astaho. Ngr. σταϰός (Cihac, II, 701), cf. tc. istakos, bg. astakos. – Der. stacojiu, adj. (rosu).