Rezultate din textul definițiilor
PERLIT s. n. Material de constructie cu structura spongioasa fina, obtinut din roca vulcanica si folosit la executarea unor tencuieli termoizolante. – Din germ. Perlit, rus. perlit.
PONCE adj. invar. (In sintagma) Piatra ponce = roca vulcanica de culoare cenusie sau alba, poroasa si usoara; spuma de mare; bucata din aceasta roca, intrebuintata ca material abraziv la curatatul petelor de pe maini, la inlaturarea pielii ingrosate etc. [Pr. si: pons] – Din fr. [pierre] ponce.
ROCA s. (GEOL.) 1. piatra, (inv.) stanca. (O ~ dura.) 2. roca clastica v. roca detritica; roca colectoare v. roca magazin; roca detritica = roca clastica; roca efuziva = vulcanit, roca vulcanica; roca eruptiva v. roca magmatica; roca magazin v. roca colectoare; roca magmatica = roca eruptiva; roca organogena v. biolit; roca sedimentara v. roca vulcanica = vulcanit, roca efuziva.
VULCANIT s. v. roca efuziva, roca vulcanica.
dacit (roca vulcanica) s. n.
porfir (roca vulcanica) s. n., (feluri) pl. porfire
PONCE adj. invar. : Piatra ~ roca vulcanica usoara si poroasa, de culoare cenusie sau alba, avand diferite intrebuintari. /<fr. [pierre] ponce
CINERIT s. n. roca vulcanica piroclastica, cimentata, din material fin provenit din pulverizarea si consolidarea lavei. (< fr. cinerite)
PONCE adj. inv. piatra ~ = roca vulcanica sticloasa, spongioasa si foarte usoara, la slefuirea metalelor etc. (< fr. /pierre/ ponce)
PORFIRIT s. n. roca vulcanica cu aspect de porfir, din cristale de plagioclaz, andezit, piroxen etc. (< fr. porphyrite)
SEPIOLIT s. n. roca vulcanica sticloasa si poroasa care pluteste pe apa, prin degajarea de gaze in timpul racirii lavei; spuma-de-mare. (< fr. sepiolite, germ. Sepiolith)
BAZALT, bazalturi, s. n. roca vulcanica de culoare inchisa, intrebuintata la constructii si la pavaje. – Din fr. basalte, lat. basaltes.
DACIT s. n. roca vulcanica alcatuita din cuart, andezin, biotit, hornblenda, feldspat etc., de obicei cenusie, folosita ca piatra de constructie. – Din fr. dacite.
HEMICRISTALIN, -A, hemicristalini, -e, adj. (Despre roci vulcanice) Care are structura partial cristalizata. – Din fr. hemicristallin.
TRAHIT, trahite, s. n. roca vulcanica de formatie recenta, cu compozitie asemanatoare cu a sienitului, folosita ca piatra de constructie. – Din fr. trachyte.
ANDEZIT, andezite, s. n. roca vulcanica de culoare inchisa, folosita ca piatra de pavaj si de constructie. – Din fr. andesite.
PIROXEN, piroxeni, s. m. roca vulcanica formata din silicati naturali de magneziu, fier, calciu, aluminiu, sodiu, potasiu etc., care se prezinta sub forma de cristale prismatice cu luciu sticlos, de culoare verde-maslinie pana la negru. – Din fr. pyroxene.
PORFIR, porfire, s. n. roca vulcanica dura, formata din cristale mari de feldspat, cuart etc. inglobate intr-o masa de feldspat marunta sau sticloasa. [Var.: (reg.) porfira s. f.] – Din ngr. porfiritis, fr. porphyre.
PORFIRIT, porfirite, s. n. roca vulcanica cu aspect de porfir, de obicei in culori inchise, folosita mai ales la pavaj. – Din fr. porphyrite, germ. Porphyrit.
OBSIDIAN, obsidiane, s. n. roca vulcanica de culoare neagra sau bruna-cenusie, cu infatisarea sticlei topite, care a fost folosita in epoca de piatra pentru confectionarea armelor si a uneltelor. [Pr.: -di-an] – Din fr. obsidiane, obsidienne, lat. obsidiana [petra].
LAVA, lave, s. f. Masa minerala in stare lichida incandescenta, azvarlita la suprafata pamantului de un vulcan in eruptie (si care, prin racire, da nastere la diverse roci vulcanice). – Din fr. lave, it. lava.
MICROLIT, microlite, s. n. 1. Element cristalin microscopic, de forma prismatica sau tubulara, format prin cristalizarea topiturilor magmatice, care se gaseste in unele roci vulcanice. 2. (La pl.) Unelte si arme mici din piatra, folosite in comuna primitiva. – Din fr. microlite, germ. Mikrolith.
RIOLIT, riolite, s. n. roca vulcanica, cu compozitia chimica asemanatoare cu a granitului, alcatuita din cuart si feldspati. [Pr.: ri-o-] – Din fr. rhyolite, germ. Rhyolith, rus. riolit, engl. rhyolite.
SCAPOLIT, scapolite, s. m. Mineral amorf, incolor sau opac, rezultat din unirea unui silicat de calciu cu unul de aluminiu, care se intalneste in unele roci vulcanice. – Din fr. scapolite.
ANDEZIT ~e n. roca vulcanica de culoare inchisa, folosita in constructii si ca piatra de pavaj. /<fr. andesite
BAZALT ~uri n. min. roca vulcanica de culoare cenusie sau neagra-albastruie, folosita la constructii si pavaje. /<fr. basalte, lat. basaltes
HEMICRISTALIN ~a (~i, ~e) (despre roci vulcanice) Care are structura partial cristalizata. /<fr. hemicristalin
MICROLIT ~e n. 1) Cristal microscopic din componenta rocilor vulcanice. 2) la pl. Unelte si arme de piatra folosite de omul primitiv. /<fr. microlithe, germ. Mikrolith
AMIGDALA s.f. 1. Fiecare dintre cele doua glande in forma de migdala, situate in fundul gurii de o parte si de alta a omusorului; tonsila. 2. Cavitate veziculara de forma neregulata, de dimensiuni mici, care se intalneste frecvent in rocile vulcanice bazice. // (In forma amigdal-, amigdalo-) Element prim de compunere savanta cu semnificatia „amigdala”, „amigdalian”. [< fr. amygdale, cf. gr. amygdale – migdala].
CINERIT s.n. roca vulcanica piroclastica, cimentata, formata din material fin provenit din pulverizarea si consolidarea lavei. [< fr. cinerite].
DIABAZ s.n. (Geol.) roca vulcanica, de culoare verzuie sau cenusie, in care mineralele componente sunt de obicei transformate. [Pron. di-a-. / < germ. Diabas, fr. diabase].
EFUZIV, -A adj. (Geol.) vulcanic. ◊ roca efuziva = roca magmatica intarita la suprafata scoartei Pamantului. [< fr. effusif, cf. lat. ex – din, fundere – a se revarsa].
LIPARIT s.n. (Geol.) roca vulcanica formata din cuart, feldspat, oligoclaz si biotit; riolit. [< fr. liparite].
PORFIRIT s.n. roca vulcanica cu aspect de porfir constituita din cristale de plagioclaz, piroxen, amfibol sau biotit. [< fr. porphyrite].
SPILIT s.n. roca vulcanica, adesea alterata. [< fr. spilite].
ANDEZIT s.n. roca vulcanica de culoare inchisa, folosita mai ales la pavaje si la constructii. [Pl. -te-, -turi. / < fr. andesite].
HEMICRISTALIN, -A adj. (Despre roci vulcanice) Care este partial cristalizat. [Cf. fr. hemicristallin].
OBSIDIAN s.n. roca vulcanica de culoare rosiatica sau negricioasa, asemanatoare la aspect cu sticla topita. [Pron. -di-an. / < fr. obsidienne].
PORFIR s.n. roca vulcanica cristalina foarte dura, formata din feldspat. [< fr. porphyre, cf. gr. porphyra – purpura].
SCAPOLIT s.m. Mineral amorf care se gaseste in unele roci vulcanice. [< fr. scapolite].
TRAHIT s.n. roca vulcanica de formatie recenta, avand compozitia sienitului. [< fr. trachyte].
EFUZIV, -A adj. (geol.) vulcanic. ♦ roca ~a = roca magmatica intarita la suprafata scoartei Pamantului. (< fr. effusif)
GLOBULIT s. n. cristal embrionar dezvoltat in masa rocilor vulcanice. (< engl. globulite)
HEMICRISTALIN, -A adj. (despre roci vulcanice) partial cristalizat. (< fr. hemicristallin)
SCAPOLIT s. m. mineral amorf continand silicat de calciu si de aluminiu, in unele roci vulcanice. (< fr. scapolite)
ZEOLIT s. m. silicat natural de aluminiu si sodiu din rocile vulcanice. (< fr. zeolite)
porfira (porfire), s. f. – 1. (Inv.) Purpura. – 2. roca vulcanica dura. Mgr. πορφύρα, in parte prin intermediul sl. porufira; cu al doilea sens, prin fr. porphyre. Este dubletul lui porfir (var. profiriu), adj. (rosu-deschis, se zice despre vinuri), din ngr. προφύρα; profira (var. prohira), s. f. (varietate de struguri).
ALUNIT (‹ fr. {i}) s. m. Sulfat natural hidratat de aluminiu si potasiu, alb-galbui, sticlos, pamintos format prin actiunea solutiilor apoase asupra feldspatilor sau a sericitului din rocile vulcanice. Apare in impregnatii sau cu filoane in rocile alterate. Utilizat pentru prepararea unor vopsele, medicamente etc.
BAUXITA (‹fr. {i}; {s} Baux) s. f. roca sedimentara alcatuita din hidroxizi de aluminiu (40-80 la suta) si subordonat hidroxizi de fier, de culoare rosie, bruna sau cenusie-verzuie. In reg. cu clima tropicala si subtropicala formeaza depozite stratiforme, lenticulare sau sub forma de pungi, reprezentind: a) produs rezidual de alterare lateritica a unor roci vulcanice (andezite, bazalte); b) rezultatul precipitarii anorganice a unor coloizi aluminosi in bazine de sedimentare; c) produs rezidual format in urma dizolvarii calcarelor aluminoase de catre apele subterane. B. reprezinta principala sursa pentru obtinerea aluminiului.
BRECIE (‹ it. breccia „pietris, prundis”) s. f. roca sedimentara detritica consolidata, in compozitia careia intra fragmente colturoase de roci preexistente, de dimensiuni si compozitie mineralogica diferite. Poate fi: b. vulcanica (roci magmatice cimentate prin lava eruptiva); b. piroclastica (produse colturoase ale exploziei exogena); b. tectonica (formata din fragmente provenite din rocile aflate in zonele de fractura ale scoartei Pamintului, cimentate ulterior prin intermediul materialelor transportate de apele hidrotermale); b. sedimentara (la bazele pantelor din grohotisul depus).
ANDEZIT, andezite, s. n. roca vulcanica de culoare inchisa, folosita ca piatra de pavaj si de constructie. – Fr. andesite.
BAZALT s. n. roca vulcanica de culoare inchisa, intrebuintata la constructii si pavaje. – Fr. basalte (lat. lit. basaltes).
CAMBRIENI (CAMBRIAN MOUNTAINS) [kæmbriən mauntainz], Muntii ~, masiv muntos, puternic erodat, in Marea Britanie (Pen. Wales), alcatuit din gresii, sisturi, calcare si roci vulcanice paleozoice. Alt. medie: 1.085 m (vf. Snowdon). Lungime: c. 150 km. Expl. de huila, min. de fier si polimetalice. Paduri de foloase. Rezervatii si parcuri naturale.
CODRU-MOMA, masiv muntos impadurit in V M-tilor Apuseni, intre Crisu Alb si Crisu Negru. Alt. max. 1.112 m (vf. Plesu), in E lui apar calcare cu numeroase fenomene carstice, in V sisturi cristaline si riolite, iar in S roci vulcanice. Expl. de marmura si calcare ornamentale (Vascau si Moneasa). Ape minerale termale (Moneasa). Cunoscut si sub denumirea de M-tii Codrului.
PADUREA CRAIULUI, Muntii ~, culme muntoase in NV M-tilor Apuseni, orientata NV-SE, marginita de depr. Vad-Borod (in N) si depr. Beius (in S), alcatuita din calcare mezozoice si roci vulcanice neogene. Alt. max.: 1.015 m (vf. Hordincusa). Nod hidrografic. Depozitele calcaroase mezozoice au dat nastere unui relief carstic (pesterile Vadu Crisului, Meziad, Vantului). Expl. de bauxita (Zece Hotare, Rosia). Turism.
PORFIRIT (‹ fr., germ.) s. n. roca vulcanica pretertiara, constituita din cristale de plagioclaz, andezit, piroxen, uneori amfibol sau biotit, cuprinse intr-o masa sticloasa sau fin cristalizata, adesea transformata in clorit. ♦ P. ext. Roca intruziva sau efuziva, neutra si bazica, cu cristale mari cuprinse intr-o masa marunta (ex. diorit-porfiritul, gabronorit-porfiritul etc.).
MELAFIR, melafire, s. n. roca magmatica vulcanica de tipul bazaltului. – Din fr. melaphyre.
TUF, tufuri, s. n. roca formata prin acumularea si consolidarea cenusii, nisipului etc. provenite din eruptiile vulcanice. ◊ Tuf calcaros = roca sedimentara formata prin depunerea bicarbonatului de calciu din apele calcaroase. – Din fr. tuf.
ERUPTIV, -A adj. 1. De (din) eruptie; (despre roci) de origine vulcanica. ♦ (Fig.) Violent, impetuos, vulcanic (in porniri, in gandire). 2. (Despre o boala) Insotit de o eruptie. [< fr. eruptif].
TUF s.n. (Geol.) roca calcaroasa sau vulcanica, poroasa, mai mult sau mai putin cimentata. [Pl. -furi. / < fr. tuf, it. tufo].
ERUPTIV, -A adj. 1. de, din eruptie; (despre roci) de origine vulcanica. ◊ (fig.; despre oameni si manifestarile lor) violent, impetuos, vulcanic. 2. (despre boli) insotit de o eruptie. (< fr. eruptif)
ANORTIT (‹ fr. {i}; {s} gr. an- „fara” + orhos „drept”) s. n. Feldspat plagioclaz, bogat in calciu, de culoare alb-rosiatica, cenusiu, cu luciu sticlos. Este intilnit in geode, in unele bombe vulcanice si in rocile magmatice ultrabazice. Se utilizeaza ca fondant la fabricarea portelanului si faiantei.
AUREOLA (‹ fr. {i}) s. f. 1. Cerc luminos cu care pictorii inconjura capetele sfintilor; aura (2). 2. (FIZ.) Zona mai putin luminoasa care inconjura o flacara, un arc electric etc. 3. (PETROGR.) A. de contact = zona din jurul unei intruziuni magmatice in care, sub influenta temperaturii si a chimismului magmei in ascensiune, se manifesta fenomenul de metamorfism. A. hidrotermala = zona din jurul unui cos vulcanic, in care rocile sint metamorfozate de catre solutiile hidrotermale. A. mofetica = zona de raspindire a emanatiilor de dioxid de carbon ale mofetelor, prin fisurile, dislocatiile sau eruptiile vulcanice. A. geochimica (sau de dispersiune) = zona din jurul unor zacaminte de substante minerale utile care prezinta un continut ridicat in elementele chimice ce alcatuiesc acel zacamint si care se formeaza concomitent cu zacamintul (a. primara) sau prin alterarea acestuia (a. secundara).
DALA (< fr.) s. f. 1. (GEOL.) Placa din gresie formata in zonele desertice si pe roci calcaroase sau vulcanice (fonolite); sunt separate prin santuri de coraziune. 2. Placa (poligonala) din piatra, marmura, beton, material plastic, metal etc., folosita la executarea unui dalaj. 3. Placa din beton armat a unui planseu, a unei bolti etc.
RODOPI, Muntii ~ (in bulg.: RODOPI PLANINA; in grec.: OROSIRA RODHOPIS), lant muntos in Pen. Balcanica, in SSV Bulgariei si NE Greciei, extins pe directie NV-SE, pe 290 km lungime si 60 km latime max., delimitat la N de valea fl. Marita si la V de cea a fl. Mesta. Alcatuit din roci cristaline si vulcanice, prezinta un relief domol, cu alt. ce scad de la NV la SE. Alt. max.: 2.191 m (vf. Goliam Perelik). Spre NV, R. se prelungesc cu m-tii Rila, iar spre V cu -m-tii Pirin. Zacaminte de min. de plumb, zinc, cupru si crom. Acoperiti in mare parte cu paduri. De aici izv. raul Arda.
PICRIT s. n. roca magmatica de origine vulcanica, de culoare verde inchis sau neagra. – Din fr. picrite, germ. Pikrit.
VULCANIT, vulcanite, s. n. roca eruptiva de origine vulcanica. – Din fr. vulcanite.
VULCANIT ~e n. roca eruptiva de origine vulcanica. /<germ. Vulkanit
VULCANIT s.n. roca eruptiva de origine vulcanica. [< fr. volcanite].
PICRIT s.n. (Geol.) roca magmatica de origine vulcanica, de culoare verde-inchis sau neagra. [< fr. picrite, cf. germ. Pikrit].
PICRIT s. n. roca magmatica de origine vulcanica, verde-inchisa sau neagra. (< fr. picrite)
TUF ~uri n. roca poroasa, provenita din eruptiile vulcanice, folosita ca material de constructie. ◊ ~ calcaros roca sedimentara calcaroasa, usoara si poroasa, provenita prin depunerea carbonatului de calciu din apele izvoarelor minerale. /<fr. tuf, germ. Tuff
SPILIT s. n. roca bazica, cu o structura vulcanica, dar din albit, piroxen si clorit. (< fr. spilite)
SCORIACEU, -EE, scoriacei, -ee, adj. (Geol.; despre roci) Care are aspectul unei scorii vulcanice. [Pri: -ri-a-] – Din fr. scoriace.
DIATERMA s.f. (Geol.) Cos vulcanic prin care iese lava, strapungand exploziv rocile sedimentare. [Pron. di-a-. / < fr. diatherme].
TUF s. n. roca poroasa, usoara, formata prin cimentarea cenusilor vulcanice. (< fr. tuf)
TUFIT s. n. roca sedimentara din material detritic si cenusa vulcanica. (< fr. tuffite, germ. Tuffit)
AUGITIT s. n. roca magmatica efuziva, ultrabazica, formata din sticla vulcanica de culoare bruna cu continut de fenocristale de augit.
TUFIT s.n. (Geol.) roca sedimentara formata din material detritic si cenusa vulcanica. [< fr. tuffite, germ. Tuffit].
DIATERMA s. f. cos vulcanic prin care iese lava, stra-pungand exploziv rocile sedimentare. (< fr. diatherme)
BANATIT (‹ Banat) s. n. Grup de roci magmatice intruzive, constituit in special din gradionite, avind la partea superioara granite, iar la baza diorite. Formeaza masive (batolitice sau lacolitice), dyke-uri, uneori curgeri de lava si aglomerate vulcanice; produce fenomenul de metamorfism de contact cu rocile inconjuratoare.
AGLOMERAT, -A, aglomerati, -te, adj., s. n. 1. Adj. Ingramadit, inghesuit. ♦ (Despre un loc, un spatiu) Plin de oameni, de vehicule etc.; suprapopulat, ticsit. 2. Adj., s. n. (Material) obtinut prin aglomerare. 3. S. n. roca formata prin acumularea de materiale provenite din explozii vulcanice. – V. aglomera.
PIROCLASTIT, piroclastite, s. n. roca formata prin depozitarea materialului expulzat in timpul exploziilor vulcanice. – Din fr. pyroclastite.
TUFIT, tufite, s. n. roca sedimentara alcatuita din material detritic marunt si cenusa vulcanica. – Din fr. tuffite, germ. Tuffit.
AGLOMERAT ~e n. roca formata prin acumularea de materiale provenite din explozii vulcanice. /v. a aglomera
PLUTONIC ~ca (~ci, ~ce) (despre roci eruptive) Care s-a creat prin actiunea vulcanilor; vulcanic. /<fr. plutonique
PIROCLASTIT s.n. roca formata prin depozitarea materialului expulzat in timpul exploziilor vulcanice. [< fr. pyroclastite, cf. gr. pyr – foc, klastos – sfaramat].
PIROCLASTIT s.n. roca formata prin depozitarea materialului expulzat in timpul exploziilor vulcanice. (< fr. pyroclastite)
BIRGAU, M-tii Birgaului, munti josi in Carpatii Orientali, delimitati de riurile Somesu Mare (la N), Bistrita ardeleana si Pasul Tihuta (la S), situati intre M-tii Rodnei si M-tii Calimani. Alcatuiti din depozite sedimentare, strapunse de roci eruptive care au generat aparitia mai multor virfuri vulcanice (Miroslava, 1.625 m, Heniu Mare, 1.611, Ciucureasa, 1.392 m, Birgau, 1.362 m etc.). Pasuni. Cresterea animalelor.
CLASTOCARST (‹ fr. {i}; {s} gr. klastos „sfarimat” + fr. karstique „carstic”) s. n. Forme de relief rezultate in urma unui complex de fenomene dezvoltate pe roci cu o solubilitate redusa (loess, gresii, tufuri calcaroase si vulcanice) si rezultate in urma dizolvarii si spalarii particulelor minerale din aceste roci ducind la sufoziunea si tasarea acestora.
KIMBERLIT s. n. roca ultrabazica alcatuita din olivina, piroxeni, granat, cromit, adesea cu diamante, formata in cosurile vulcanice – Din fr. kimberlite.
roca roci f. Agregat material natural care constituie scoarta terestra si se prezinta sub forma aproape uniforma. ~ magmatica. ~ vulcanica. / < it. rocca, fr. roc, roche
REVILLAGIGEGO [reviλahidedo], arhipelag vulcanic mexican in Oc. Pacific, in terit. ad-tiv al statului Colima, la 595 km de Mexic; 830 km2. Ins. pr.: Sorroco, San Benedicto, roca Partida, Clarion. Relief muntos. Depozite de guano. Nu este locuit.
SÃO MIGUEL [səu migel], cea mai mare ins. din arh. Azore (Portugalia), situata in Oc. Atlantic, la 1.190 km V de capul roca (Portugalia); 746 km2; 65 km lungime; 15 km latime max. Orase pr.: Ponta Delgada, Furnas, Sete Cidades. Relief de campie in partea centrala si muntos-vulcanic in rest. Alt. max.: 1.103 m (vf. Vara). Clima calda si umeda. Izvoare termale. Culturi de tutun, ceai, cereale, vita de vie s.a. Cresterea bovinelor. Pescuit. Turism.
KIMBERLIT (‹ fr. {i}; {s} n. localit. Kimberley) s. n. roca ultrabazica alcatuita din olivina, piroxeni, granat, ilmenit, cromit, adesea cu diamante (care se exploateaza in neck-ul cu diametrul de c. 2.000 m de la Kimberley, Republica Africa de Sud), formata in conurile vulcanice.
BAZALT (‹ fr., lat.) s. n. 1. roca magmatica efuziva bazica, corespondent al gabbroului, de culoare cenusie-neagra cu nuante rosiatice, constituita din plagioclazi bazici si olivina la care se adauga minerale accesorii. In reg. tropicale, prin descompunere genereaza laterit. Formeaza conuri vulcanice, pinze cu separatii columnare (coloanele de b. Detunatele si Racos, declarate monumente ale naturii) si revarsari enorme de lava. Este utilizat la constructii de drumuri, pentru fundatii, diguri etc. 2. Material ceramic artificial, obtinut dintr-o materie prima (argila, masa ceramica) cu temperatura joasa de vitrifiere si utilizat la fabricarea tuburilor de canalizare, a recipientelor pentru lichide agresive, a caramizilor pentru trotuare etc.
CIUC 1. Muntii Ciucului, masiv muntos impadurit in grupa centrala a Carpatilor Orientali, intre Depr. Ciucului (la V), Trotus (la E) si Valea Uzului (la S), alcatuit din depozite cretacice. Alt. max.: 1.565 m (vf. Soiu). 2. Depresiunea ~, depr. intramontana, tectono-vulcanica, in Carpatii Orientali, pe cursul sup. al Oltului, intre masivele Harghita, Puciosu, Ciucului si Hasmas. Supr.: c. 300 km2. Este impartita in trei compartimente prin pragurile de la Racu si Jigodin. Relief de campie inalta (c. 700 m alt.), iar in E colinar. Frecvente inversiuni termice in anotimpul rece. Expl. forestiere si de roci de constr. Numeroase izv. minerale (peste 130 captate).
