ARDEZIE s. f. roca argiloasa tare, cu structura foioasa, de culoare neagra-cenusie, pentru tablitele de scris si pentru acoperirea caselor. (< it. ardesia)

CAOLIN s. n. roca argiloasa alba, foarte fina, din care se fabrica portelanul si faianta. ◊ pudra absorbanta, folosita ca emolient. (< fr. kaolin)

LOESS LoS/ s. n. roca argiloasa din particule fine, galbui, foarte bogata in saruri minerale. (< fr. loess, germ. Loess)

CAOLIN s. n. roca argiloasa de culoare alba sau usor colorata de impuritati, insolubila in apa, alcatuita din caolinit, intrebuintata in industria ceramicii, a hartiei, a sticlei, in medicina etc. ♦ (Med.) Pudra absorbanta, intrebuintata ca emolient. – Din fr. kaolin.

ARDEZIE ~i f. roca argiloasa care se desface in foi si se foloseste la acoperitul cladirilor si la fabricarea placilor izolante. [G.-D. ardeziei; Sil. -zi-e] /<it. ardesia

CAOLIN n. roca argiloasa de culoare alba, insolubila, folosita in industria ceramicii, la fabricarea portelanului, faiantei etc., avand anumite intrebuintari si in medicina. [Sil. ca-o-] /<fr. kaolin

HUMA ~e f. pop. roca argiloasa folosita la spoitul caselor si in industrie. /<bulg. huma

DAIJA s.f. (Geol.) Depresiune inchisa, de forma circulara sau alungita, intalnita in rocile argiloase din regiunile aride sau semiaride. [Pron. dai-ja. / cf. ar., fr. daija – refugiul apelor].

ARDEZIE s.f. roca argiloasa tare, care se poate desface in foi; se intrebuinteaza la acoperisuri, la confectionarea tablitelor de scris etc. [Gen. -iei. / < it. ardesia].

LOESS s.n. roca argiloasa foarte fertila, constituita din particule fine galbui. [Pron. los. / < germ. Loess, cf. fr. loess].

AUROLIT s. n. silicat de aluminiu si magneziu, prin metamorfozarea rocilor argiloase. (< fr. aurolithe)

DAIJA sf. depresiune inchisa, circulara sau alungita, intalnita in rocile argiloase din regiunile (semi)aride. (< fr. daija)

BENTONIT (‹ fr. {i}; {s} [Fort-] Benton) s. n. roca argiloasa de culoare cenusie sau galben-verzuie stratificata, constituita din cel putin 75 la suta din montmorillonit si beidelit si caracterizata printr-o mare capacitate de absorbtie a apei. Se utilizeaza ca decolorant, pentru purificarea produselor petroliere, uleiurilor vegetale si la prepararea noroiului de foraj.

ARDEZIE, ardezii, s. f. roca argiloasa dura, care se poate desface usor in foi subtiri; serveste la acoperirea caselor, la fabricarea tablitelor etc. – It. ardesia.

IARDANG (‹ rus.) subst. Ansamblu de forme de relief din deserturile Asiei Centrale aparute in urma coraziunii, in roci argiloase, avand aspectul unor ridicaturi, despartite prin santuri.

BENTONIT s. n. roca sedimentara argiloasa cu proprietati absorbante, utilizata ca decolorant sau dezodorizant. [Var.: bentonita s. f.] – Din fr. bentonite.

BENTONIT n. geol. roca sedimentara argiloasa cu pronuntate proprietati absorbante, folosita in industrie ca decolorant, dezodorizant etc. /<fr. bentonite

BENTONIT s.n. (Geol.) roca sedimentara argiloasa, alcatuita din silicat de aluminiu hidratat, coloidal, cu o mare putere decoloranta. [Var. bentonita s.f. / < fr. bentonite].

BENTONIT s. n. roca sedimentara argiloasa, din silicat de aluminiu hidratat, coloidal, folosit ca decolorant si dezodorizant. (< fr. bentonite)

MARNA s. f. roca sedimentara argiloasa, cu un bogat continut de calcar, pentru amendarea (2) solurilor acide si la fabricarea cimentului. (< fr. marne)

APENINI (APPENNINO), sistem muntos care se intinde de-a lungul Pen. Italice pe 1.190 km, alcatuita din roci calcaroase, granitice, argiloase. Alt. med.: 1.200-2.000 m. Alt. max.: 2.914 m (vf. Corno Grande din masivul Gran Sasso d’Italia – Abruzzi). Expl. de bauxita, blenda si marmura. Pasuni. Fenomene de degradare a solului datorita despaduririlor.

SISTOZITATE s. f. Proprietate a anumitor sedimente (argiloase) si a unor roci metamorfice de a se desface in placi subtiri sau in foi cu suprafete paralele. [Var.: sistuozitate s. f.] – Din fr. schistosite.

REGUR s. n. sol negru, de mare fertilitate, in regiunile (sub)tropicale uscate, de savane si prerii, pe roci magmatice, pe calcare si depozite argiloase. (< germ. Regur, fr. regur)

ARGILIZARE s. f. 1. formare de minerale argiloase prin alterarea silicatilor. 2. impermeabilizare a unei roci fata de apa prin umplerea fisurilor cu argila. (dupa fr. argilisation)

ARGILIZARE s.f. 1. Formarea de minerale argiloase prin alterarea silicatilor. 2. Metoda de impermeabilizare a unei roci fata de apa prin umplerea fisurilor cu argila. [< argiliza].

FILIT s. n. roca metamorfica asemanatoare micasistului, de culori variate, rezultand dintr-un slab metamorfism al sisturilor argiloase micacee. (< fr. phylite)

LOESS, loessuri, s. n. roca sedimentara neconsolidata, de origine eoliana, de culoare galbena-cenusie, cu aspect poros, formata mai ales din praf silicos si argilos. [Pr.: los] – Din fr. loess.