SUBLER, sublere, s. n. (Tech.) Instrument de masurat lungimi sau grosimi mici, alcatuit dintr-o rigla gradata cu doua brate, intre care se prinde piesa care trebuie masurata. – Din germ. Schublehre.

STADIE, stadii, s. f. Mira sau rigla gradata in centimetri, care serveste in topografie la masurarea indirecta a distantelor terestre sau a cotelor relative ale punctelor de pe teren. – Din fr. stadia.

SUBLER s.n. Instrument de masura pentru lungimi sau grosimi mici, compus dintr-o rigla gradata pe care aluneca un cursor si care are la un capat un brat fix, perpendicular pe ea. [< germ. Schublehre].

ALIDADA s. f. 1. dispozitiv, rigla gradata atasata unui instrument goniometric, pentru masurarea unghiurilor. 2. parte mobila a unui teodolit. (< fr. alidade)

CURSOR s. n. 1. piesa mobila care aluneca pe o tija, pe o rigla gradata etc. 2. (inform.) linie de subliniere clipitoare, afisata pe prima pozitie libera de un calculator. (< fr. curseur, lat. cursor)

DECIMETRU I. s. m. unitate subdivizionara de masura pentru lungime, a zecea parte dintr-un metru. II. s. n. rigla gradata, de zece centimetri. (< fr. decimetre)

SUBLER s. n. instrument pentru masurarea dimensiunilor liniare mici, rigla gradata pe care aluneca un cursor si care are la un capat un brat fix, perpendicular pe ea. (< germ. Schublehre)

TIPOMETRU s. n. 1. instrument pentru masurarea corpului literelor tipografice. 2. rigla gradata in unitati tipografice la masurarea dimensiunilor machetei, a textelor culese sau tiparite. (< fr. typometre)

DECIMETRU, (1) decimetri, s. m., (2) decimetre, s. n. 1. S. m. Unitate de masura pentru lungime, egala cu a zecea parte dintr-un metru. 2. S. n. rigla gradata cu lungimea de zece centimetri. – Din fr. decimetre.

MIRA ~e f. 1) rigla gradata folosita in topografie. 2) Catare la arma. 3) Imagine de reglaj (la televizor). /<fr. mire

DECIMETRU s.m. Unitate subdivizionara de masura pentru lungimi, reprezentand a zecea parte dintr-un metru. ◊ Dublu-decimetru = instrument de desen in forma unei rigle, cu lungimea de 20 cm. // s.n. rigla gradata, lunga de un decimetru. [Pl. (s.m.) -ri, (s.n.) -re. / cf. fr. decimetre].

TIPOMETRU s.n. 1. Instrument pentru masurarea corpului literelor tipografice. 2. rigla gradata in unitati tipografice, folosita la masurarea dimensiunilor machetei, a textelor culese sau tiparite. [< fr. typometre].

METRU, metri, s. m. 1. Unitate fundamentala de masura pentru lungime din sistemul metric. 2. Instrument (alcatuit dintr-o rigla, banda gradata de metal, de lemn etc.) egal cu un metru (1) si divizat in centimetri si milimetri, cu care se masoara lungimile. ♦ Bucata de lemn (de foc) lunga de aproximativ un metru (1); stiva de lemne (de foc) egala cu aproximativ un metru cub. 3. Grup de silabe constituind unitatea de masura a versului; p. ext. ritm determinat de impartirea unui vers in silabe. 4. (Muz.) Ordinea succesiunii unitatilor de timp, determinata de accente tari sau slabe; sistemul de organizare a ritmului; ritm, cadenta. – Din fr. metre, lat. metrum.

METRU¹ s. m. 1. unitate fundamentala de masura pentru lungime, a patruzecea milioana parte din meridianul terestru. 2. rigla, banda gradata de lemn, de metal etc., cu lungimea de un metru (1). 3. grup de silabe constituind unitatea de masura a versului; (p. ext.) ritm determinat de impartirea unui vers in silabe. 4. (muz.) diviziune la baza organizarii duratelor sunetelor dupa succesiunea accentelor tari sau slabe; ritm, cadenta, masura. (< fr. metre, lat. metrum, gr. metron)

LINIOMETRU, liniometre, s. n. (Tipogr.) rigla de metal, gradata dupa sistemul corpurilor tipografice, care serveste pentru masurarea liniilor (7). [Pr.: -ni-o-] – Dupa fr. lignometre.

TIPOMETRU ~e n. 1) Instrument pentru masurarea corpului literelor tipografice. 2) rigla de metal gradata in unitati tipografice, folosita la masurarea dimensiunilor machetei textelor culese sau tiparite. /<fr. typometre

LINIOMETRU s.n. rigla de metal, gradata potrivit corpurilor tipografice, care serveste pentru numararea liniilor; lignometru (1) [in DN]. [Pron. -ni-o-. / cf. fr. lignometre].

CURSOR s.n. Piesa mobila care aluneca de-a lungul unei rigle, unei tije gradate etc., permitand citirea gradatiilor. [Cf. fr. curseur].

LINIOMETRU s. n. rigla de metal gradata potrivit corpurilor tipografice, servind pentru numararea liniilor; lignometru (1). (dupa fr. lignometre)

CURSOR, cursoare, s. n. Dispozitiv mic (de metal) care aluneca de-a lungul unei rigle sau al unei tije gradate sau care se invarteste in jurul unei piese circulare gradate, permitand citirea gradatiilor. – Din fr. curseur, lat. cursor.

CURSOR ~oare n. tehn. Mica piesa mobila care aluneca pe o rigla sau pe o tija gradata, indicand gradatiile. /<fr. curseur, lat. cursor

CURSOR (‹ fr., lat.) s. n. 1. Piesa mica, mobila, care se deplaseaza pe o rigla, pe o tija etc., prevazuta cu gradatii, folosita la citirea acestora (c. riglei de calcul). 2. (INFORM.) Caracter special, utilizat pentru localizarea elementelor unei imagini pe ecranul unui display. In cazul terminalelor cu afisare pe tub catodic, c. poate fi reprezentat printr-o linie plasata deasupra sau sub pozitia unui caracter si poate fi deplasat pe ecran prin executia unui program de afisare sau la comanda utilizatorului.

rigla ~e f. 1) Instrument format din- tr-o bara gradata, folosit la trasarea unor linii drepte sau la masurat; linie. ◊ ~ loga-ritmica (sau de calcul) instrument alcatuit dintr-o rigla fixa si una mobila, folosit la efectuarea rapida a unor calcule. 2) metal. Unealta folosita in turnatorie pentru inde-partarea si netezirea surplusului de amestec din cutia de formare. /<ngr. rigla

TIPOMETRU, tipometre, s. n. 1. Instrument pentru masurarea corpului literelor tipografice. 2. rigla de metal cu una sau mai multe scari gradate in puncte sau alte unitati tipografice si cu care se controleaza dimensiunile machetei, textelor etc. – Din fr. typometre.

rigla, rigle, s. f. 1. Piesa plata, lunga si dreapta, facuta din lemn, din metal, din material plastic, de obicei gradata, cu care se trag linii drepte, se verifica suprafete plane etc., linie, lineal. ◊ rigla de calcul = instrument folosit pentru calcule rapide, format dintr-o rigla fixa si una mobila care aluneca pe cea fixa, ambele avand diviziuni logaritmice. 2. Piesa de lemn groasa si lata, folosita in constructii. 3. Unealta metalica sau de lemn, folosita in metalurgie pentru netezirea si indepartarea surplusului de amestec de formare din cutia de formare. – Din ngr. righla „regula”.