REVOLUTIE s.f. I. 1. Schimbare brusca, prin salt, a unui fenomen, care trece de la o stare calitativa veche la o stare calitativa noua, superioara. 2. Transformare radicala in raporturile social-economice si politice ale unei societati si care consta in trecerea puterii politice din mainile vechii clase dominante, in mainile unei clase noi, precum si in sfaramarea vechilor relatii de productie si instaurarea unor relatii de productie noi, corespunzatoare nivelului de dezvoltare a fortelor de productie. 3. (Fig.) Schimbare profunda, radicala, intr-un anumit domeniu; transformare brusca si totala. ♦ (In ideologia marxista) revolutie culturala = parte componenta a revolutiei socialiste, cuprinzand schimbarile pe care aceasta le aduce in planul moral-spiritual. II. 1. Miscare periodica a unui corp ceresc; timpul in care un corp ceresc parcurge intreaga sa orbita. 2. (Geom.) Miscare de rotatie a unui corp in jurul unei drepte fixe. 3. Schimbare geologica a scoartei terestre. 4. (Fiz.) Miscare a unui corp care parcurge o curba fixa. ♦ Miscare de rotatie completa a unei roti in jurul osiei sale. [Gen. -iei. / cf. fr. revolution, lat. revolutio].

PROLETCULTISM s. n. Curent cultural (aparut in Uniunea Sovietica dupa Revolutia din Octombrie) ale carui principii estetice se reduceau la ideea formarii unei culturi „pur proletare” si care respingea intreaga mostenire culturala a trecutului. – Dupa rus. proletkul'tovscina.

PROLETCULTISM s.n. Atitudine fata de problemele artei si culturii in Uniunea Sovietica dupa Revolutia din octombrie, care respingea intreaga mostenire culturala a trecutului, sustinand ca ea nu este utila poporului, si propaga ideea crearii unei culturi „pur proletare”, a unor opere artistice inspirate numai din procesul de productie, reflectat adesea in mod simplist si vulgarizator. [< proletcult + -ism, cf. rus. proletkultovscina].

ILUMINISM s. n. 1. Miscare ideologica si culturala, antifeudala, desfasurata in perioada pregatirii si infaptuirii revolutiilor din sec. XVII-XIX in tarile Europei, ale Americii de Nord si ale Americii de Sud si avand drept scop crearea unei societati „rationale”, prin raspandirea culturii, a „luminilor” in mase; luminism². 2. Conceptie religioasa care sustine existenta inspiratiilor directe de la divinitate. – Din fr. illuminisme.

PROLETCULTISM s. n. atitudine fata de problemele artei si culturii, in fosta URSS, dupa Revolutia din Octombrie, vizibila si in restul tarilor comuniste, care respingea intreaga mostenire culturala a trecutului, sustinand ca ea nu este utila poporului, si promova ideea crearii unei culturi „pur proletare”. (dupa rus. proletikultovscina)

revolutie s. f. I. 1. (fil.) etapa a dezvoltarii in care au loc transformari calitative profunde, schimbari radicale, esentiale, orientate de la inferior la superior, de la vechi la nou, asigurand realizarea progresului intr-un ritm rapid. ♦ ~ sociala = actiune sociala de transformare radicala calitativa a societatii, prin care se realizeaza trecerea de la o formatiune inferioara la alta superioara; ~ culturala = proces de transformare radicala in domeniul ideologiei si culturii, care insoteste o revolutie sociala. 2. ~ industriala = proces complex de transformare calitativa a bazei tehnice a productiei; ~ tehnico-stiintifica = proces contemporan care determina schimbari radicale in domeniul fortelor de productie, prin dezvoltarea accelerata a stiintei si tehnicii, prin perfectionarea proceselor tehnologice. 3. (fig.) schimbare profunda, radicala, intr-un anumit domeniu; transformare brusca si totala. II. 1. miscare de rotatie a unui corp ceresc in jurul altuia. 2. (mat.) miscare de rotatie a unui corp in jurul unei drepte fixe. 3. schimbare geologica a scoartei terestre. 4. (fiz.) miscare a unui corp care parcurge o curba fixa. ◊ miscare de rotatie completa a unei roti in jurul osiei sale. (< fr. revolution, lat. revolutio, germ. Revolution)

ATATURK, Mustafa Kemal (1881-1938, n. Salonic), general si om politic turc. Primul presedinte al Republicii Turcia (1923-1938) si fondatorul statului modern turc; lider al Partidului Popular Republican (din 1923). A participat la Revolutia „junilor turci” (1908), apoi a condus razboiul de eliberare nationala (1919-1924). A modernizat sistemul poilitic, cultural si educational, europenizindu-l.

BARCIANU-POPOVICI 1. Sava B. (1814-1879, n. Rasinari, jud. Sibiu), preot si carturar roman. M. coresp. al Acad. (1869), prof. la Institutul Teologic din Sibiu. Participant la Revolutia de la 1848-1849. Autor de manuale si dictionare. 2. Daniil B. (1847-1903, n. Rasinari, jud. Sibiu), biolog, botanist si pedagog roman. Fiul lui B. (1). Primul roman dr. in biologie, la Leipzig (1874). Primul darwinist roman. Initiator al cercetarilor de biologie experimentala. Lucrari de autonomie si embriologie vegetala. Animator cultural, publicist si fondator de reviste. Semnatar al Memorandum-ului din 1892.