MELEAG ~uri n. Teritoriu de mare intindere avand anumite particularitati specifice (de clima, de relief, resurse economice); tinut; regiune. /<ung. mellek

REGIUNE ~i f. 1) Teritoriu de proportii mari, care are anumite caracteristici specifice (de clima, relief, resurse economice etc.); tinut; meleag. ~ alpina. 2) Unitate administrativ-teritoriala constand din mai multe raioane si orase. 3) Portiune a corpului unei fiinte sau a unui obiect, determinata numai in linii generale. ~ cervicala. [G.-D. regiunii; Sil. -gi-u-] /<fr. region, lat. regio, ~onis

TARAM ~uri n. 1) pop. Teritoriu de mare intindere, avand anumite caracteristici specifice (de clima, de relief, resurse economice); meleag; tinut. ◊ Celalalt (sau alt) ~ tinut fantastic subpamantean, locuit de fiinte ireale. 2) Sfera de activitate; domeniu. /cf. turc. tarim, ung. terem

TARA tari f. 1) Teritoriu locuit de un popor organizat din punct de vedere administrativ si politic. ~ industrial-agrara. ◊ A trece peste mari si tari a face un drum foarte departe. ~a lui Cremene loc unde domneste anarhia. A pune ~a la cale a discuta chestiuni majore fara a avea competenta necesara. ~a nimanui a) comunitate dezorganizata; b) zona neutra (intre doua armate inamice). 2) Totalitate a locuitorilor unui astfel de teritoriu. ◊ A se pune cu ~a a intra in conflict cu toata lumea. A afla targul si ~a a afla toata lumea. 3) Loc unde s-a nascut si traieste o persoana; patrie; bastina. 4) fig. Teritoriu de mare intindere avand anumite caracteristici specifice (de clima, de relief, resurse economice); meleag; tinut; regiune. ◊ La ~ la sat. De ~ rural. [G.-D. tarii] /<lat. terra

TINUT ~uri n. 1) Teritoriu de mare intindere avand anumite caracteristici specifice (de clima, de relief, resurse economice); meleag; regiune. 2) Unitate administrativ-teritoriala in cadrul unui stat. /v. a tine

REUTILIZA vb. tr. a utiliza din nou dupa o prelucrare prealabila; a recupera si reintroduce in circuitul economic resurse de materiale refolosibile din sfera productiei materiale sau a consumului. (< re¹- + utiliza)

KANTOROVICI, Leonid Vitalievici (1912-1986), matematician si economist rus. A reintrodus conceptul de profit. Unul dintre pionierii programarii liniare si ai aplicarii ei in economie („Metode matematice ale organizarii si planificarii productiei”, „Calculul economic al folosirii optime a resurselor”). Premiul Nobel pentru economie (1975), impreuna cu T.C. Koopmans.

EXTERNALITATE s.f. Atitudine de minimalizare a efectelor economice negative generate de poluare asupra resurselor mediului ambiant. (cf. engl. externality)

SUSTENABILITATE (‹ engl. sustainable) s. f. Calitate a unei activitati antropice de a se desfasura fara a epuiza resursele disponibile si fara a distruge mediul, deci fara a compromite posibilitatile de satisfacere a nevoilor generatiilor urmatoare. Conferinta mondiala asupra mediului de la Rio de Janeiro din 1992 a acordat o atentie deosebita acestui concept, care implica stabilirea unui echilibru intre cresterea economica si protectia mediului si gasirea de resurse alternative. Cand se refera la dezvoltarea economica de ansamblu a unei tari sau regiuni, este de obicei preferat termenul sinonim dezvoltare durabila.

RULMENT, rulmenti, s. m. 1. Organ de masina construit din doua inele concentrice, separate prin bile sau cilindri cu acelasi diametru, care transforma miscarea de alunecare in miscare de rostogolire, micsorand prin aceasta rezistenta de frecare. 2. (In sintagma) Fond de rulment = totalitatea resurselor banesti si materiale de care dispun intreprinderile si organizatiile economice in procesul activitatii lor; mijloace circulante. – Din fr. roulement.

ZEGISM s.n. Teorie filozofico-economica de esenta neomalthusianista, potrivit careia populatia globului, cererea de produse alimentare si poluarea ar inregistra cresteri intr-un mod progresiv, amenintator, in timp ce resursele globului s-ar afla in cantitati limitate. (din engl. z/ero/ e/economic/ g/rowth/ = crestere economica zero + suf. -ism)

FINANTE f. pl. 1) Totalitate a mijloacelor banesti de care dispune un stat. 2) Ramura a stiintei economice care se ocupa cu studiul circulatiei banilor in cadrul unui stat. 3) fam. resursele banesti individuale. /<fr. finances, it. finanza

EXPLOATA, exploatez, vb. I.Tranz. 1. A folosi, a pune in valoare o resursa; a extrage o substanta utila, un material folositor etc. in vederea realizarii unor obiective economice. 2. (In teoria marxista) A-si insusi fara echivalent o anumita cantitate de munca straina, a acapara o parte din roadele muncii producatorilor nemijlociti de bunuri materiale. ♦ A aservi pe plan economic si politic alt stat. 3. A asupri, a prigoni, a oprima, a impila. 4. (Fig.) A trage folos (in mod abuziv) din ceva, a profita de ceva. A exploata slabiciunile cuiva. – Din fr. exploiter.

UNIUNEA INTERNATIONALA PENTRU CONSRRVAREA NATURII (UICN, IUCN), organizatie internationala fondata de UNESCO in 1948, avand ca scop promovarea actiunilor menite sa asigure mentinerea cadrului natural si a resurselor naturale, atat pentru valoarea lor culturala sau stiintifica, cat si pentru o sustinuta bunastare economica si sociala a omenirii. Sub egida UICN se realizeaza listele rosii sau carti rosii de plante si animale (care semnaleaza, pentru fiecare tara sau regiune, speciile periclitate, vulnerabile sau rare). UICN stabileste principiile si normele pentru declararea si managementul ariilor protejate, dupa care se ghideaza organele nationale de decizie. Din 1952 se numeste Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii si a resurselor sale.

ZEGISM s.n. Teorie filozofico-economica de esenta neomalthusianista limitativa, potrivit careia populatia globului, cererea de produse alimentare si poluarea ar inregistra cresteri intr-un mod progresiv, amenintator, in timp ce resursele globului s-ar afla in cantitati limitate, lumea indreptandu-se astfel rapid spre autodistrugere. [Var. zeghism s.n. / < engl. z(ero) e(conomic) g(rowth) – crestere economica nula + -ism].

CRIZA s. f. 1. manifestare violenta a contradictiilor (economice, politice, ideologice, militare etc.). ♦ ~ economica = faza a ciclului economic in care se formeaza un surplus relativ de marfuri in raport cu capacitatea de cumparare limitata a populatiei, ceea ce duce la scaderea productiei, la falimente, somaj etc.; ~ energetica = fenomen complex care se manifesta prin insuficienta resurselor energetice clasice. 2. moment critic, periculos si decisiv; tulburare. ♦ ~ de guvern = interval de timp care se scurge intre demisia unui guvern si formarea unui nou guvern. ◊ lipsa acuta. 3. tensiune, zbucium sufletesc, moment de grea incercare, de depresiune sufleteasca. 4. faza critica in evolutia unei boli. (< fr. crise)

REGIM s. n. 1. mod, sistem de organizare a vietii economice, politice si sociale a unui stat. 2. ansamblu de reglementari proprii activitatii unei institutii, intreprinderi etc. ◊ totalitatea regulilor impuse modului de viata si de alimentare al cuiva. ♦ ~ de economii = sistem de masuri privind folosirea cat mai rationala a resurselor materiale, financiare si de munca; ~ fluvial = evolutie medie a debitelor unei ape curgatoare in timp de un an. 3. totalitatea conditiilor de functionare la un moment dat a unui sistem tehnic. 4. mod de evolutie ciclica a unui fenomen natural. 5. (lingv.) rectiune. (< fr. regime)

OPTIM, -A I. adj. cel mai bun; minunat, excelent, grozav. ◊ care asigura cea mai buna eficienta economica. II. s. n. stare a unui lucru, a unei situatii considerate ca cea mai favorabila. ♦ ~ ecologic = ansamblul conditiilor de vegetatie in care o specie apare cel mai frecvent intr-o regiune; ~ de populatie = densitatea populatiei unei tari care permite cea mai buna folosire a resurselor naturale. (< fr. optime, lat. optimus)