Rezultate din textul definițiilor
SPORULATIE s. f. (Bot.) Proces de formare a sporilor1; mod de reproducere asexuata prin spori1. – Din fr. sporulation.
SPORULATIE f. bot. 1) Proces de formare a sporilor; sporogeneza. 2) Forma de reproducere asexuata prin spori. /<fr. sporulation
SPORULATIE s. f. 1. sporogeneza. 2. reproducere asexuata prin spori, la sporozoare. (< fr. sporulation)
ASEXUAT, -A, asexuati, -te, adj. (Despre plante si animale) Care nu are caractere de apartenenta la unul dintre sexe. ◊ reproducere asexuata = reproducere prin spori sau prin diviziune. [Pr.: -xu-at] – Din fr. asexue.
SPORULATIE s.f. 1. Proces de formare a sporilor la o planta. 2. reproducere asexuata prin spori, la sporozoare. [Gen. -iei. / cf. fr. sporulation].
CONIDIE s.f. (Bot.) spor care asigura reproducerea asexuata la ciuperci. [< fr. conidie, cf. gr. konis – praf].
CONIDIE s. f. spor care asigura reproducerea asexuata a ciupercilor. (< fr. conidie)
VEGETATIV, -A adj. 1. referitor la natura proceselor fiziologice petrecute in afara controlului voluntar si realizate printr-un sector special al sistemului nervos central. ♦ sistem nervos ~ = sistem nervos care inerveaza organele interne. 2. referitor la structuri, organe sau functii care nu sunt implicate in procesul reproducerii. ♦ inmultire ~a = inmultire asexuata prin bulbi, rizomi, butasi etc., nu prin seminte sau spori. (< fr. vegetatif, it. vegetativo)
VEGETATIV, -A, vegetativi, -e, adj. 1. Care indica natura proceselor fiziologice ce se petrec in afara controlului voluntar si se realizeaza intr-un sector special al sistemului nervos central (supus controlului si conducerii scoartei). ◊ Sistem nervos vegetativ = sistem nervos care inerveaza organele interne. 2. Care se refera la organe sau parti ale plantelor (altele decat cele de reproducere sexuata). ◊ Inmultire vegetativa = inmultire asexuata prin bulbi, rizomi, butasi etc. (si nu prin seminte spori). – Din fr. vegetatif, it. vegetativo.
as*xuat ~ta (~ti, ~te) (despre plante si animale) Care este fara s*x. ◊ reproducere ~ta reproducere prin spori sau prin diviziune. [Sil. -xu-at] /<fr. as*xue
VEGETATIV, -A adj. 1. Care indica natura proceselor fiziologice petrecute in afara controlului voluntar si realizate intr-un sector special al sistemului nervos central. ◊ Sistem nervos vegetativ = sistem nervos care inerveaza organele interne. 2. Referitor la organe si parti ale plantelor, exceptand organele de reproducere s*****a. ◊ Inmultire vegetativa = inmultire asexuata prin bulbi, rizomi, butasi etc. (si nu prin seminte sau spori). [< fr. vegetatif, lat. vegetativus, it. vegetativo].
