ROZA, roze, s. f. 1. Trandafir. ◊ Expr. A sta pe roze = a se gasi intr-o situatie favorabila. ♦ Roza fisurilor = reprezentare grafica pentru determinarea directiilor principale pe care le urmeaza fisurile de separatie intr-un masiv de roci. Roza vanturilor = a) reprezentare grafica a regimului vanturilor intr-un anumit punct sau intr-o anumita zona de pe un teritoriu; b) reprezentare grafica, in forma de stea, a directiilor punctelor c*******e, folosita in cutia unei busole pentru a repera directia catre care se indreapta acul magnetic al busolei. 2. Slefuire speciala care se da diamantului. 3. Fereastra circulara mare, cu vitralii, asezata pe fatada catedralelor gotice, deasupra portii de intrare. – Din fr. rose, it., lat. rosa, germ. Rose.

NOTATIE, notatii, s. f. 1. Insemnare, consemnare; text scris care contine scurte insemnari, observatii. 2. Reprezentare prin semne conventionale, simboluri etc.; p. ext. semn grafic, simbol etc. prin care se reprezinta ceva. ♦ Spec. Sistem de reprezentare grafica a sunetelor muzicale si a diferitelor raporturi dintre ele. 3. Calificare, apreciere a cunostintelor cuiva cu ajutorul notelor sau al calificativelor. [Var.: notatiune s. f.] – Din fr. notation, lat. notatio, -onis.

NOMOGRAMA s. (MAT.) abaca. (~ este o reprezentare grafica in plan.)

GENEALOGIC ~ca (~ci, ~ce) Care tine de genealogie; propriu genealogiei. ◊ Arbore ~ reprezentare grafica sub forma de arbore a unei genealogii. /<fr. genealogique

PROFIL ~uri n. 1) Aspect al fetei unei fiinte sau al formei unui lucru, vazute dintr-o parte. ◊ Din (sau in) ~ dintr-o parte. 2) Contur al unui corp volumetric; configuratie. ~ul muntelui. 3) fig. Prezentare a chipului spiritual al unei persoane intr-o forma aleasa si ilustrativa. ~ul artistului. 4) Sectiune transversala (sau longitudinala) a unui obiect. ~ul filelui. 5) Desen reprezentand o astfel de sectiune. ◊ ~ geologic reprezentare grafica a structurii geologice a unei portiuni din scoarta Pamantului. 6) Totalitate a trasaturilor tipice care caracterizeaza activitatea unei intreprinderi, a unei institutii sau a unei organizatii. /<fr. profil

GRANULOMETRIC, -A adj. Referitor la granulometrie. ◊ Diagrama granulometrica = reprezentare grafica a granulozitatii unui amestec mineral. [Cf. fr. granulometrique].

SOCIOGRAMA s.f. Metoda sociologica de reprezentare grafica, pe baza de teste sociometrice, a relatiilor existente intre membrii unui microgrup. ♦ reprezentare grafica a evolutiei unui fenomen social. [Cf. fr. sociogramme, it. sociogramma].

CONTUR s.n. Linie, suprafata care margineste un corp, un obiect; reprezentare grafica a unei astfel de linii sau suprafete. [Pl. -uri, -re. / < fr. contour, cf. it. contorno].

COSMOFOTOGRAMMETRIE s.f. Metoda fotogrammetrica de masurare si de reprezentare grafica a unor mari portiuni din suprafata terestra sau din a celorlalte planete, intocmind harti pe baza fotografiilor luate din sateliti artificiali. [Gen. -iei. / < fr. cosmophotogrammetrie].

NOTATIE s.f. 1. Insemnare, nota. 2. Sistem de semne conventionale folosit pentru a exprima datele dintr-un domeniu oarecare; notare. ◊ Notatie muzicala = sistem de reprezentare grafica a sunetelor muzicale si a diferitelor raporturi dintre ele. [Gen. -iei, var. notatiune s.f. / cf. fr. notation, lat. notatio].

sciografie s.f. (inv.) reprezentare grafica (in sectiune) a interiorului unei constructii.

PROFIL s.n. 1. Contur, aspect al chipului cuiva privit dintr-o parte. ♦ Aspect, portret, figura. 2. Contur al unui lucru, al unei forme de relief etc. 3. Mod de organizare a unei intreprinderi, a unei institutii etc. 4. Conturul unei sectiuni plane a unui element de constructie, a unei regiuni a scoartei Pamantului etc.; reprezentare grafica a unei asemenea sectiuni. [Pl. -luri, -le. / < fr. profil, it. profilo].

ALGORIGRAMA s. f. reprezentare grafica a unui algoritm. (< fr. algorigramme)

BIORITMOGRAMA s. f. reprezentare grafica a ritmurilor biologice. (< bioritm + -grama)

BLOC-DIAGRAMA s. f. reprezentare grafica la scara mica a unei regiuni terestre in perspectiva si in sectiune. (< fr. bloc-diagramme)

C***************A s. f. reprezentare grafica la sfigmograf. (< fr. c*****************e)

CARTOGRAMA s. f. reprezentare grafica pe o harta a unor marimi, date statistice etc., repartizate teritorial. (< fr. cartogramme)

CHART CEART/ s. n. reprezentare grafica a evolutiei cursului si a cifrelor de afaceri ale unei actiuni pe o perioada data. (< engl. chart)

CONTUR s. n. 1. linie inchisa care margineste o suprafata, un corp, un obiect. 2. reprezentare grafica a unei astfel de linii. ◊ (pl.) curbe sinuoase. (< fr. contour)

CORELOGRAMA s. f. reprezentare grafica a corelatiei dintre valorile variabile ale unui fenomen. (< fr. correlogramme)

COSINUSOIDA s. f. reprezentare grafica a functiei cosinusului. (< fr. cosinussoide)

COSMOFOTOGRAMMETRIE s. f. metoda fotogrammetrica de masurare si de reprezentare grafica a unor mari portiuni din suprafata terestra sau din suprafata celorlalte planete, intocmind harti pe baza fotografiilor luate din sateliti artificiali. (< fr. cosmophotogrammetrie)

DESEN s. n. 1. reprezentare grafica a unui obiect, a unei figuri, a unui peisaj prin linii, puncte, pete etc. 2. arta sau tehnica de a desena. ◊ desen tehnic = desen care reprezinta la scara planul unui obiect, al unei constructii etc. 3. planul unei constructii. ◊ (fig.) schita, plan (al unei lucrari). 4. (fig.) contur, linie, profil. 5. ornamentatia unei tesaturi. (< fr. dessin)

DIAGRAMA s. f. 1. reprezentare grafica schematica a valorilor unor marimi sau a relatiilor dintre ele. ◊ (pl.) semne tipografice speciale cu care se culeg diferite probleme de sah. 2. schema pentru fixarea locurilor in vagoane (la anumite trenuri), in autocar, in sali de spectacole etc. ◊ schema incarcaturii (marfuri si pasageri) a unui avion. 3. linie trasata de un aparat inregistrator. 4. (bot.) ~ florala = proiectie orizontala a tuturor componentelor unei flori. (< fr. diagramme, gr. diagramma)

ELECTROFOREGRAMA s. f. reprezentare grafica a rezultatelor electroforezei (2). (< fr. electrophoregramme)

ELEVATIE s. f. 1. inaltime morala, rafinament, distinctie. 2. reprezentare grafica, la scara, a fetelor verticale exterioare ale unei constructii, ale unei masini etc. 3. parte a unui element masiv de pod aflat deasupra terenului. (< fr. elevation, lat. elevatio)

ETNOGRAMA s. f. reprezentare grafica a unor fenomene etnice. (< etno- + -grama)

ICONOTIP s. n. reprezentare grafica a tipului unui taxon. (< fr. iconotype)

LAY-OUT [LEI-AUT] s. n. 1. dispunere a elementelor grafice ale unei tiparituri. 2. schema a instructiunilor de lucru. 3. reprezentare grafica si planimetrica a unor constructii industriale. (< engl. lay out)

LOGIC, -A I. adj. 1. conform regulilor logicii; rational; just, intemeiat. 2. circuit ~ = circuit in calculatoarele electronice pentru operatii logice elementare. 3. (inform.) schema ~a = reprezentare grafica a unui algoritm in vederea programarii; logigrama. II. s. f. 1. stiinta a demonstratiei care studiaza formele si legile gandirii, ale rationarii corecte. ♦ ~ simbolica (sau matematica) = ramura a logicii care foloseste in cercetare procedeul logico-matematic; logistica; a stiintei = disciplina care cerceteaza produsele activitatii stiintifice; ipoteze, teorii, concepte etc. 2. gandire justa, rationament corect, temeinic. 3. cerinta fireasca, temei, ratiune. (< fr. logique)

NOMOGRAMA s. f. reprezentare grafica plana, cu ajutorul unor linii gradate, a unei relatii matematice intre doua sau mai multe marimi variabile, servind, printr-o simpla citire, uneia dintre marimi; abac (2). (< fr. nomogramme)

NOTATIE s. f. 1. insemnare, inregistrare, nota. 2. sistem de semne conventionale pentru a exprima datele dintr-un domeniu; notare. ♦ ~ muzicala = sistem de reprezentare grafica a sunetelor muzicale si a diferitelor raporturi dintre ele. (< fr. natation, lat. notatio)

ODONTOGRAMA s. f. reprezentare grafica a arcadelor dentare. (< fr. odontogramme)

ONCOGRAFIE s. f. (med.) reprezentare grafica a volumului si configuratiei unui organ cu oncograful. (< fr. oncographie)

ORDINOGRAMA s. f. reprezentare grafica a inlantuirii operatiilor unui program destinat ordinatorului. (< fr. ordinogramme)

PALATOGRAMA s. f. reprezentare grafica a punctelor de contact ale limbii cu suprafata palatului. (< fr. palatogramme)

PARTOGRAMA s. f. (med.) reprezentare grafica a frecventei si intensitatii contractiilor uterine. (< parto- + -grama)

PERIODOGRAMA s. f. reprezentare grafica prin care se scot in evidenta componentele periodice ale unui proces. (< fr. periodogramme)

SCALOGRAMA s. f. reprezentare grafica cu care se masoara si se ilustreaza rezultatele unor cercetari motivationale si de comportament, intensitatea opiniilor unui grup de indivizi. (< fr. scalogramme)

SCHEMA s. f. 1. plan, proiect cuprinzand doar liniile, ideile generale ale unei lucrari, care permite o vedere de ansamblu asupra ei. 2. reprezentare grafica simplificata, cu ajutorul unor simboluri, a unui aparat, a unei constructii, a unui proces sau fenomen etc. 3. tablou cuprinzand denumirea posturilor si retributiile respective ale unei intreprinderi sau institutii. (< fr. scheme, germ. Skema, lat. schema)

SOCIOGRAMA s. f. metoda sociologica de reprezentare grafica, pe baza de teste sociometrice, a relatiilor existente intre membrii unui microgrup. ◊ reprezentare grafica a evolutiei unui fenomen social. (< fr. sociogramme)

SONAGRAMA s. f. reprezentare grafica a componentelor fonice ale succesiunii sunetelor unui cuvant, la sonagraf. (< fr. sonagramme, engl. sonagram)

STATISTIC, -A I. adj. referitor la statistica. II. s. f. 1. ramura a matematicilor aplicate ale carei principii decurg din teoria probabilitatilor si care se ocupa cu gruparea metodica si cu studiul seriilor de fapte sau date numerice. 2. ansamblu de date numerice referitoare la o categorie de fapte. ◊ reprezentare grafica a situatiei reale sau probabile a unui ansamblu de elemente. 3. numaratoare, socoteala, recensamant. 4. (fiz.) teorie care descrie comportarea de ansamblu a unui sistem din numeroase particule. (< fr. statistique, germ. statistisch, /II/ Statistik)

TRAIECTORIE s. f. curba deschisa de centrul de greutate al unui mobil; (p. ext.) reprezentare grafica a unei astfel de curbe. ◊ drum parcurs in spatiu de un corp in miscare; traiect, parcurs. ◊ (mat.) curba avand o proprietate data. (< fr. trajectoire)

!roza-vanturilor (reprezentare grafica) s. f. art., g.-d. art. rozei-vanturilor

ADIABATA, adiabate, s. f. Curba care reprezinta grafic o transformare adiabatica. [Pr.: -di-a-] – Din fr. adiabate.

AEROFOTOGRAMMETRIE s. f. Metoda a fotogrammetriei care masoara, determina metric si reprezinta, grafic si fotografic, portiuni din suprafata terestra. [Pr.: a-e-] – Din fr. aerophotogrammetrie.

CALIGRAMA, caligrame, s. f. Mod special de dispunere a versurilor, care are ca scop reprezentarea grafica a simbolurilor sau sugestiilor dintr-o poezie. – Din fr. calligramme.

CARTOGRAMA, cartograme, s. f. reprezentare grafica pe o harta a unor marimi referitoare la raspandirea, la gradul de intensitate etc. al unor fenomene statistice, prin hasuri, culori etc. – Din fr. cartogramme.

HARTA, harti, s. f. reprezentare grafica in plan orizontal a suprafetei pamantului (totala sau partiala), generalizata si micsorata conform unei anumite scari de proportie si intocmita pe baza unei proiectii cartografice. ◊ (In sintagmele) Harta fusurilor orare = harta care indica limitele reale ale fusurilor orare. Harta geologica = harta pe care este reprezentata raspandirea diferitelor formatii geologice. Harta hidrologica = harta pe care sunt reprezentate repartitia proprietatilor fizice si chimice si conditiile de zacamant ale apelor subterane. Harta lingvistica = harta rezultata din cartografierea faptelor de limba. Harta sinoptica = harta facuta din 6 in 6 ore in care se inscriu principalele elemente meteorologice. Harta de anomalii = harta care indica abaterile (actuale) ale unor elemente meteorologice, fata de valorile medii multianuale. – Din ngr. hartis.

HOROSCOP, horoscoape, s. n. reprezentare grafica a pozitiei stelelor, cu care astrologii prezic soarta cuiva, in raport cu data nasterii sale. – Din fr. horoscope.

IDIOGRAMA, idiograme, s. f. (Biol.) reprezentare grafica a morfologiei individuale a cromozomilor unui individ. [Pr.: -di-o-] – Din fr. idiogramme, engl. idiogram.

DIAGRAMA, diagrame, s. f. reprezentare grafica schematica a unui fenomen, a unui obiect, a amplasarii locurilor dintr-o sala de spectacole, din vagoane etc. ♦ Linie lasata pe o hartie de un aparat inregistrator, care reprezinta modul de desfasurare a unor fenomene. [Pr.: -di-a-] – Din fr. diagramme.

TOPOGRAFIE s. f. Ramura a geodeziei care se ocupa cu tehnica masuratorilor unei portiuni a scoartei Pamantului, cu determinarea pozitiei elementelor scoartei terestre pe suprafete mici (considerate plane), precum si cu tehnica reprezentarii grafice sau numerice a suprafetelor masurate, in scopul intocmirii de harti si planuri. ♦ Descriere amanuntita a unui loc sub raportul asezarii, configuratiei etc.; mod in care sunt dispuse in spatiu elementele unui ansamblu. – Din fr. topographie.

TRAIECTORIE, traiectorii, s. f. Drum parcurs in spatiu de un corp in miscare; linie curba descrisa de un punct material. ♦ reprezentare grafica a acestui drum, a acestei linii. – Din fr. trajectoire.

PALATOGRAMA, palatograme, s. f. (Fon.) reprezentare grafica a suprafetei palatului¹ atinse de limba in timpul emiterii unui sunet. – Din fr. palatogramme.

COSINUSOIDA, cosinusoide, s. f. reprezentare grafica a functiei trigonometrice cosinus. – Din fr. cosinusoide.

COSMOFOTOGRAMMETRIE s. f. Metoda a fotogrammetriei care masoara si reprezinta grafic mari portiuni din suprafata terestra sau din a celorlalte planete, intocmind harti pe baza fotografiilor luate din sateliti artificiali. – Din fr. cosmophotogrammetrie.

ONCOGRAFIE, oncografii, s. f. (Med.) reprezentare grafica a volumului, a locului si a configuratiei unui organ cu ajutorul oncografului. – Din fr. oncographie.

ORGANIGRAMA, organigrame, s. f. 1. Redare schematica (grafica) in toate detaliile a organizarii, a subordonarii si a legaturilor dintre compartimente din cadrul unei intreprinderi sau al unei institutii. 2. (Inform.) reprezentare grafica a unui algoritm. 3. (Cib.) Diagrama logica. – Din fr. organigramme.

CONTUR, contururi, s. n. Linie inchisa care margineste o parte dintr-o suprafata, p. ext. un corp, un obiect. ♦ reprezentare grafica a liniei care margineste un obiect, un corp etc. [Pl. si: conture] – Din fr. contour.

CLIMATOGRAMA, climatograme, s. f. reprezentare grafica a principalelor date meteorologice pentru o regiune. – Din climat. Cf. fr. climogramme.

NOMOGRAMA, nomograme, s. f. (Mat.) reprezentare grafica in plan, folosind linii sau puncte cotate, a unei relatii dintre doua sau mai multe marimi variabile, cu ajutorul careia se pot determina rapid valorile unei marimi in functie de valorile cunoscute ale celorlalte marimi care intra in relatia considerata. – Din fr. nomogramme.

ELEVATIE, elevatii, s. f. 1. reprezentare grafica, la o scara data, a fetelor exterioare ale unei constructii, masini etc. 2. Parte a unui zid, a unei pile sau a unei culee de pod situata deasupra terenului. 3. Fig. Insusirea de a fi elevat. – Din fr. elevation, lat. elevatio.

EPURA, epure, s. f. Desen liniar care reprezinta in proiectii diferitele parti ale unei masini, ale unei case etc. ♦ reprezentare grafica precisa in scopul rezolvarii unei probleme cu ajutorul constructiilor geometrice. ♦ Diagrama. – Din fr. epure.

RAPORTA, (I, II 1) raportez, (II 2, pers. 3) raporta, vb. I. Tranz. I. 1. A stabili un raport intre doua (sau mai multe) notiuni, a le pune in legatura unele cu altele, a considera ceva in relatie cu... ♦ Refl. A se referi, a face aluzie la ceva. 2. A gasi valoarea pe care o are o marime cand a doua marime are o valoare egala cu unitatea. 3. A reprezenta grafic pe un plan, la o anumita scara, elementele unei ridicari de teren. II. 1. A prezenta (in scris sau oral) un raport (cu caracter oficial); a aduce un lucru la cunostinta cuiva. ♦ A relata, a povesti ceva (in mod indiscret si cu rautate); a pari. 2. A produce venituri, a aduce beneficii. – Din fr. rapporter.

DESEN, desene, s. n. l. reprezentare grafica a unui obiect, a unei figuri, a unui peisaj pe o suprafata plana sau curba, prin linii, puncte, pete, simboluri etc. 2. Arta sau tehnica de a desena. ♦ Desen tehnic (sau liniar) = reprezentare a obiectelor tehnice (piese, organe de masini etc.) prin desen (1), in scopul fabricarii lor. 3. Planul unei constructii. 4. Ornamentatia unei cusaturi. [Pl. si: desenuri. – Var.: desemn s. n.] – Din fr. dessin.

SCHEMA, scheme, s. f. 1. Plan redus la cateva linii sau idei generale principale, care permite o vedere de ansamblu asupra unei lucrari. 2. reprezentare grafica simplificata a elementelor sau caracteristicilor structurii unui aparat, ale unei masini, ale unei instalatii, ale unui proces etc. ◊ (Tehn.) Schema bloc = reprezentare schematica simpla a unui aparat, sistem sau instalatie, prin blocuri functionale, folosita pentru studiul principiilor de functionare ale acestora. Schema logica = organigrama. 3. Tabel cuprinzand denumirea posturilor si a salariilor respective dintr-o institutie sau dintr-o intreprindere. – Din fr. scheme, lat. schema.

SOCIOGRAMA, sociograme, s. f. reprezentare grafica a datelor obtinute prin testul sociometric. [Pr.: -ci-o-] – Din fr. sociogramme.

CRONOGRAMA, cronograme, s. f. 1. Inscriptie in care literele, corespunzatoare cifrelor romane, formeaza data. 2. Informatie data de literele unei fraze, ale unui vers, ale unei inscriptii etc. care au si o semnificatie numerala, reprezentand cifre romane. 3. reprezentare grafica a variatiilor unui parametru in functie de timp; historiograma. [Var.: cronogram s. n.] – Din fr. chronogramme.

CADASTRU ~e n. 1) Totalitate a lucrarilor tehnice pentru identificarea, delimitarea, masurarea si reprezentarea grafica a suprafetelor funciare. 2) Registru in care sunt incluse datele obtinute in urma unor asemenea lucrari. /<fr. cadastre

CARACTERISTICA ~ci f. 1) Trasatura predominanta proprie unei fiinte sau unui lucru, fenomen etc.; insusire tipica; semn distinctiv. 2) mat. Parte intreaga a unui logaritm. 3) fiz. reprezentare grafica a dependentei unei marimi in functie de o anumita variabila. /<fr. caracteristique

CARTOGRAMA ~e f. reprezentare grafica a unor date statistice, repartizate teritorial. /<fr. cartogramme

CIFRA ~e f. 1) Semn conventional folosit pentru reprezentarea grafica a numerelor. 2) Cantitate exprimata numeric. ~ de afaceri. [G.-D. cifrei] /<it. cifra, lat. cifra, fr. chiffre

CLIMATOGRAMA ~e f. reprezentare grafica a principalelor date meteorologice pentru o regiune. /cf. fr. climogramme

CURBA ~e f. 1) Linie in forma de arc; linie arcuita. 2) Linie care reprezinta grafic fazele succesive, variabile, caracteristice unui fenomen. 3) Cotitura in forma de arc (a unui rau, a unui drum). ◊ A lua ~a a face un viraj. ~ de nivel curba care uneste pe o harta punctele aflate la aceeasi altitudine. /<fr. courbe

DESEN ~e n. 1) reprezentare grafica pe o suprafata a unor obiecte sau a unor fiinte. ◊ ~ liber desen facut cu mana libera, fara instrumente. ~ tehnic desen care reprezinta la scara planul unei constructii, al unei piese sau al unui organ de masina. 2) Arta sau tehnica unei astfel de reprezentari. 3) Ornamentatie a unei cusaturi. /<fr. dessin

DIAGRAMA ~e f. 1) Reprezentare geometrica sumara a partilor unui ansamblu si a dispozitiei lor unele in raport cu altele. 2) reprezentare grafica a desfasurarii si variatiilor unui fenomen. [Sil. di-a-] /<fr. diagramme

HARTA harti f. reprezentare grafica, in plan orizontal, a suprafetei globului pamantesc (totala sau partiala), generalizata si micsorata la o anumita scara. ◊ ~ geologica harta pe care este reprezentata raspandirea diferitelor formatii geologice. [G.-D. hartii] /<ngr. hartis

NOMOGRAMA ~e f. mat. reprezentare grafica a relatiei de dependenta dintre doua sau mai multe variabile, care serveste la determinarea valorii numerice a altor marimi. /<fr. nomogramme

NOTA² ~e f. 1) Semn conventional folosit pentru reprezentarea grafica a unui sunet muzical. A canta pe ~e. ◊ A pune o melodie pe ~e a reprezenta grafic o melodie; a inscrie o melodie. 2) Sunet muzical corespunzand acestui semn. ~a sol. ◊ ~ falsa (sau discordanta) a) nota care nu corespunde muzicii; b) element care nu este in concordanta cu restul ansamblului. Ca pe ~e cum trebuie; bine. 3) la pl. Volum sau foaie aparte continand piese muzicale. /<fr. note, lat., it. nota

NUMERATIE ~i f. 1) Mod de a numara (oral sau scris). 2) Ansamblu de reguli folosite in acest scop. ◊ Sistem de ~ zecimala sistem de numeratie cu baza 10. Sistem de ~ binara sistem de numeratie cu baza 2. 3) Sistem de simboluri care serveste la reprezentarea grafi-ca a numerelor. /<fr. numeration, lat. numeratio, ~onis

PLAN² ~uri n. Desen tehnic care reprezinta grafic un teren sau o constructie la o anumita scara. ~ul scolii. /<fr. plan, lat. planus

PROCENT ~e n. 1) A suta parte dintr-un intreg, considerat drept unitate si reprezentat grafic prin simbolul . 2) Dobanda calculata la fiecare o suta de lei (sau alte unitati banesti) pe o perioada de un an. /<germ. Prozent

A RAPORTA¹ ~ez tranz. 1) (notiuni, fenomene, fapte etc.) A face sa se raporteze 2) (elemente de relief) A reprezenta grafic la o anumita scara (pe un plan sau pe o harta). /<fr. rapporter

SCHEMA ~e f. 1) reprezentare grafica simplificata a unui obiect. 2) Plan redus la ideile principale; schita. [G.-D. schemei] /<lat. schema, fr. scheme, it. schema, germ. Schema

A SCRIE scriu 1. intranz. 1) A reprezenta grafic vorbirea. 2) A intretine corespondenta. 3) A practica scrisul. 2. tranz. 1) (texte) A formula in scris. 2) A aduce la cunostinta in scris; a comunica pe cale grafica. 3) pop. A fixa in scris; a inscrie; a nota; a inregistra. ◊ A(-si) ~ ceva in frunte a tine bine minte; a memoriza bine. A-i fi scris (cuiva) a-i fi harazit de soarta; a-i fi sortit. A-i fi scris (cuiva) pe fata a vedea pe fata cuiva starea lui sufleteasca. 4) pop. (medicamente sau tratamente) v. A PRESCRIE. /<lat. scribere

SINUSOIDA ~e f. reprezentare grafica a sinusului in functie de valorile unghiului respectiv. /<fr. sinusoide

TOPOGRAFIE f. 1) Ramura a geodeziei care se ocupa cu reprezentarea grafica pe un plan a formelor de relief in vederea intocmirii hartilor geografice. 2) Descriere a configuratiei unui loc. /<fr. topographie

TRAIECTORIE ~i f. 1) Drum in spatiu parcurs de un corp in miscare; traseu. 2) reprezentare grafica a acestui drum parcurs de un corp. /<fr. trajectoire

TREMA ~e f. Semn grafic reprezentat prin doua puncte care, fiind puse orizontal deasupra unei vocale, indica pronuntarea separata de vocala precedenta sau o modificare in pronuntarea ei. /<fr. trema

ZOOGRAFIE f. 1) Ramura a zoologiei care se ocupa cu descrierea speciilor de animale. 2) (in antichitate) reprezentare grafica a animalelor. /<fr. zoographie

BLOCDIAGRAMA s.f. reprezentare grafica a unei regiuni terestre in perspectiva si in sectiune. [< fr. bloc-diagramme].

CORELOGRAMA s.f. reprezentare grafica a corelatiei dintre valorile variabile ale unui fenomen. [< fr. correlogramme].

CURBA s.f. 1. Linie care reprezinta grafic o relatie intre doua marimi variabile. ♦ Cotitura in forma de arc. ◊ (Despre vehicule) A lua curba = a vira. 2. Linie care descrie grafic fazele succesive ale variatiilor unui fenomen. 3. Curba de nivel = linie care uneste punctele de egala altitudine ale pamantului. [< fr. courbe].

DIAGRAMA s.f. 1. reprezentare grafica care faciliteaza o demonstratie, care face sa se inteleaga un fenomen, care infatiseaza corelatia intre doua marimi etc. ♦ (la pl.) Semne tipografice speciale cu care se culeg diferite probleme de sah. ♦ Schema pentru fixarea locurilor in vagoane (la anumite trenuri). 2. Linie trasata de un aparat inregistrator. 3. (Bot.) Diagrama florala = proiectie orizontala a tuturor componentelor unei flori. [Pron. di-a-. / < fr. diagramme, cf. gr. diagramma – desen].

ELEVATIE s.f. 1. Inaltime morala, spirituala, grandoare, maretie morala. 2. reprezentare grafica la scara a fetelor verticale exterioare ale unei constructii, ale unei masini etc. [Gen. -iei, var. elevatiune s.f. / cf. fr. elevation, lat. elevatio].

LAY-OUT s.n. (Tehn.) 1. Dispozitia elementelor grafice ale unei tiparituri. 2. Schema a instructiunilor de lucru. 3. reprezentare grafica si planimetrica a unor constructii industriale. [Pron. lei-aut. / < engl. lay out].

METEOROGRAMA s.f. Diagrama reprezentand grafic un fenomen atmosferic observat in timp. [Var. meteograma s.f. / < fr. meteorogramme].

MORFOGRAMA s.f. grafic reprezentand marimi ale constitutiei corporale. [< fr. morphogramme, cf. gr. morphe – forma, gramma – scriere].

NOMOGRAMA s.f. (Mat.) reprezentare grafica a unei functii cu una sau mai multe variabile sau a unei ecuatii cu trei sau mai multe variabile. ◊ Nomograma carteziana = nomograma raportata la un sistem de coordonate plane. [< fr. nomogramme, cf. gr. nomos – lege, gramma – scriere].

NUMERATIE s.f. (Mat.) Sistem de simboluri cu care se pot reprezenta grafic numerele. [Gen. -iei, var. numeratiune s.f. / cf. fr. numeration, lat. numeratio].

ORGANIGRAMA s.f. 1. Schema de organizare (a unei intreprinderi, a unui serviciu). 2. grafic reprezentand operatiile unui program destinat calculatorului electronic; schema logica de calcul. [Var. organograma s.f. / cf. fr. organigramme, it. organigramma].

PERIODOGRAMA s.f. reprezentare grafica prin care se scot in evidenta componentele periodice ale unui proces. [< fr. periodogramme].

PLAN s.n. 1. Suprafata neteda, plana, fara ridicaturi. ♦ Suprafata care contine toate dreptele care trec printr-un punct fix si intersecteaza o dreapta. ♦ (Anat.) Suprafata care sectioneaza imaginar corpul omenesc sub o anumita incidenta. 2. Desen tehnic care reprezinta grafic o suprafata de teren, o constructie, o masina etc. 3. Parte a unei suprafete in raport cu departarea de ochiul observatorului si cu reprezentarea ei intr-o pictura, intr-un tablou etc. ♦ (Cinem.) Fiecare serie de instantanee dintr-un film, privind aceeasi actiune sau acelasi subiect, luate sub acelasi unghi de vedere si intr-un cadru constant. ♦ Mod de incadrare a subiectului filmat ori a diverselor sale elemente sub aspect dimensional. 4. Suprafata de sustinere in aer a unei aeronave; (p. ext.) aripa. 5. Fel cum sunt asezate, dispuse partile unei opere stiintifice, literare etc. in momentul cand au fost coordonate intre ele; proiect, alcatuire; (p. ext) proiect pentru o actiune care urmeaza sa fie indeplinita. 6. Proiect elaborat cu anticipare, cuprinzand o suita ordonata de operatii destinate sa duca la atingerea unui scop; program de lucru. [Pl. -nuri, -ne. / < fr. plan, cf. lat. planum].

SCALOGRAMA s.f. reprezentare grafica cu care se masoara si se ilustreaza intensitatea opiniilor. [< fr. scalogramme].

CLIMATOGRAMA s.f. reprezentare grafica a principalelor date meteorologice pentru o anumita regiune. [Cf. gr. klima – clima, gramma – scriere].

COSINUSOIDA s.f. reprezentare grafica a functiei trigonometrice cosinus. [Pron. -so-i-. / < fr. cosinussoide].

ELECTROENCEFALOGRAMA s.f. reprezentare grafica a activitatii electrice a creierului, obtinuta cu ajutorul electroencefalografului. [< fr. electro-encephalogramme].

GRAF s.n. (Mat.) 1. reprezentare grafica a locului geometric al unei functii. 2. Sistem de cupluri formate prin aplicarea unei multimi intr-o a doua multime sau chiar in ea insasi. ◊ Teoria grafurilor = disciplina al carei obiect il constituie proprietatile topologice ale structurii grafurilor. [Pl. -furi. / < fr. graphe, cf. engl. graph(ic formula)].

HISTORIOGRAMA s.f. (Statist.) grafic reprezentand evolutia in timp a unui fenomen; cronograma. [Pron. -ri-o-. / < fr. historiogramme, cf. gr. historia – istorie, gramma – scriere].

ONCOGRAFIE s.f. reprezentare grafica a volumului, locului si configuratiei unui organ cu ajutorul oncografului. [Gen. -iei. / < fr. oncographie, cf. gr. onkos – masa, graphein – a scrie].

PALATOGRAMA s.f. (Fon.) reprezentare grafica a suprafetei palatului, in care se vad locurile atinse de limba in timpul pronuntarii unui sunet. [< fr. palatogramme].

TOPOGRAFIE s.f. 1. Stiinta care se ocupa cu tehnica masuratorilor si a calculelor unor portiuni mici ale suprafetei pamantului vazute in plan orizontal, precum si cu tehnica reprezentarii grafice a acestora. 2. Infatisare, dispozitie, asezare a unui loc, a unui oras etc.; descriere amanuntita a acestei infatisari. [Gen. -iei. / < fr. topographie, cf. gr. topos – loc, graphein – a scrie].

TRAIECTORIE s.f. Drumul descris in spatiu de un corp in miscare. ♦ reprezentare grafica a acestui drum. [Pron. tra-iec-to-ri-e, gen. -iei. / cf. fr. trajectoire, dupa traiect].

desen (-ne), s. n. – reprezentare grafica a unui obiect, a unei figuri etc. Var. desemn. Fr. dessin. Var., prin falsa analogie cu semn. – Der. desena (var. desemna), vb. (a executa un desen); desenator, s. m. (persoana care desemneaza).

ADIABATA s. f. curba care reprezinta grafic transformarea adiabatica. (< fr. adiabate)

CALIGRAMA s. f. mod special de dispunere a versurilor, cu combinatii de cuvinte, de litere, urmarind reprezentarea grafica a simbolurilor sau sugestiilor intr-o poezie. (< fr. calligramme)

CICLOGRAMA s. f. grafic reprezentand evolutia unui proces format din operatii care se repeta in cicluri succesive. (< fr. cyclogramme)

CRONOGRAMA s. f. 1. inscriptie in care literele, corespunzatoare cifrelor romane, formeaza data. ◊ problema enigmistica in care literele numerale (numerele latine) dintr-o fraza, vers, inscriptie etc., citite in ordinea lor fireasca din text (prin aditie) sau anagramate, formeaza data la care se refera textul, in legatura cu un eveniment istoric. 2. informatie data de literele unei fraze, ale unui vers, ale unei inscriptii etc., care au si o semnificatie numerala reprezentand cifre romane. 3. grafic reprezentand desfasurarea in timp a unui fenomen; historiograma. (< fr. chronogramme)

CRONOIZOPLETA s. f. linie care uneste, intr-un grafic reprezentand dinamica in timp a unui proces, punctele cu aceeasi valoare. (< fr. chronoisoplete)

CURB, -A I. adj. (despre linii) arcuit, incovoiat; (despre un plan) boltit. II. s. f. 1. linie care reprezinta grafic o relatie intre doua marimi variabile. ♦ cotitura in forma de arc. ♦ (despre vehicule) a lua ~ a = a vira. 2. linie care descrie grafic fazele succesive ale variatiilor unui fenomen. 3. ~ de nivel = linie care uneste punctele cu aceeasi altitudine ale unei suprafete de teren; izohipsa. (< fr. courbe, lat. curvus)

FITOCLIMOGRAMA s. f. grafic reprezentand conditiile climatice optime pentru dezvoltarea unei plante. (< fr. phytoclimogramme)

METEOROGRAMA s. f. grafic reprezentand un fenomen atmosferic observat in timp. (< fr. meteorogramme)

MORFOGRAMA s. f. grafic reprezentand marimi ale constitutiei corporale. (< fr. morphogramme)

NOTA s. f. 1. scurta insemnare scrisa; indicatie, comentariu, remarca (in scris). ◊ articol publicistic de proportii reduse. ◊ adnotare la un text, care cuprinde lamuriri sau informatii asupra unei probleme ridicate de acel text. 2. aspect, nuanta caracteristica, trasatura particulara. ♦ a fi in ~ = a se potrivi unei situatii; a forta a = a exagera. 3. element component caracteristic unei notiuni. 4. calificativ (in cifre) prin care se apreciaza cunostintele, lucrarile unui elev, unui student etc. 5. comunicare diplomatica scrisa, adresata de un guvern altui guvern, cu privire la anumite probleme etc. 6. inscris care cuprinde indicarea sumelor pe care trebuie sa le achite cineva. 7. semn conventional pentru reprezentarea grafica a sunetelor muzicale; sunetul corespunzator. (< fr. note, it., lat. nota)

TOPOGRAFIE s. f. 1. ramura a geodeziei, tehnica masuratorilor si a calculelor unor portiuni mici ale suprafetei terestre vazute in plan orizontal, precum si tehnica reprezentarii grafice a acestora. 2. relief, configuratie a unui teren, a unui organism anatomic etc. 3. infatisare, asezare a unui loc, a unui oras etc. ◊ descriere amanuntita a acestei infatisari. 4. figura de compozitie, constand in descrierea cadrului de desfasurare a unei scene (un templu, peisaj). (< fr. topographie)

harta (harti), s. f. – 1. reprezentare grafica a suprafetei pamintului. – 2. (Inv.) Document. – Mr. harta. Ngr. χάρτις (DAR). Sec. XVII. – Der. hartulie (var. inv. hartulie), s. f. (hirtie, maculatura). Cf. hirtie.

CARIOTIP (‹ fr. {i}; {s} gr. karyon „nucleu” + typos „caracter”) s. n. (GENET.) reprezentare grafica sau microfotografica a cromozomilor unei celule, aranjamentul acestora fiind comun pentru toate celulele unui organism sau unei specii date. C. uman se realizeaza utilizind clasificarea numerala, in care cromozomii sint dispusi in ordine de marime crescinda (de la 1 la 22), recunoasterea lor facindu-se dupa pozitia centromerului si lungimea bratelor; sint repartizati in 7 grupe, numite dupa numarul de ordine al primului si ultimului cromozom, cu exceptia celor de s*x (X, Y), care, pentru a se evita orice confuzie, nu sint numerotati, pastrindu-si numele specific. V. idiom, genom, cod genetic.

LAYOUT, layouturi, s. n. 1. Dispozitiv al elementelor grafice ale unei tiparituri. 2. Schema a instructiunilor de lucru. 3. reprezentare grafica si planimetrica a unei constructii industriale. [Pr.: leiaut] – Cuv. engl.

CIFRA, cifre, s. f. 1. Simbol grafic (care reprezinta unul dintre numerele de la zero la noua) folosit pentru scrierea numerelor; (impr.) numar. 2. Volum, suma, cantitate reprezentata prin cifre (1). ◊ Impozit pe cifra de afaceri = impozit aplicat proportional cu marimea, cu valoarea afacerilor. 3. Numar care indica valoarea unei marimi caracteristice a unei substante, a unui fenomen. Cifra de saponificare. – Din it. cifra, lat. cifra. Cf. fr. chiffre.

HISTOGRAMA, histograme, s. f. grafic care reprezinta prin dreptunghiuri o distributie statistica (matematica). – Din fr. histogramme.

NULA, nule, s. f. 1. (Cifra) zero; semn grafic care reprezinta aceasta cifra. 2. (Rar) Lipsa de orice merit; incapacitate totala. – Din ngr. nula, lat. nulla, germ. Null.

NOUA num. card., s. m. 1. Num. card. Numarul care are in numaratoare locul intre opt si zece; se indica prin cifra 9 (sau IX). ◊ (Adjectival) Are noua ani. ◊ Expr. A avea noua vieti (sau suflete) = a fi foarte rezistent sau foarte viteaz. A avea noua baieri la punga = a fi foarte zgarcit. (Peste) noua mari si (noua) tari = foarte departe. ◊ (Substantivat) Veneau noua. (Cu valoare de num. ord.) Volumul noua. ◊ (Intra in componenta num. adverbial) De noua ori. ◊ (Precedat de „cate”, intra in componenta num. distributiv) Cumpara cate noua (mere). 2. S. m. Semn grafic care reprezinta numarul noua (1); p. ext. desen, figura in forma acestui semn. ♦ Nota noua (1). – Lat. novem.

OPT, (1) num. card., (2) opturi, s. n. 1. Num. card. Numarul care in numaratoare are locul intre sapte si noua. ◊ (Adjectival) Copilul are opt ani. ◊ (Substantivat) Mananca cat opt. (Cu valoare de num. ord.) Etajul opt. ◊ (Precedat de „cate”, formeaza num. distributiv) Merg in rand cate opt. 2. S. n. Semn grafic care reprezinta numarul opt (1); p. ext. desen, figura in forma acestui semn. ♦ Nota opt. ♦ (Art.) Numele unui dans popular. – Lat. octo.

SEISMOGRAMA ~e f. grafic care reprezinta oscilatiile scoartei terestre, inregistrate de un seismograf. /<fr. seismogramme

VOCALA ~e f. 1) Sunet al vorbirii produs prin iesirea libera a curentului de aer din plamani. 2) Semn grafic ce reprezinta un astfel de sunet. /<germ. Vokal, it. vocale, lat. vocalis

ABAC s.n. 1. Dispozitiv de calculat cu ajutorul unor bile mobile, asezate pe vergele orizontale si paralele. 2. Tabela grafica, diagrama reprezentand relatii intre mai multe marimi variind continuu, care serveste la anumite calcule. V. nomograma. [Pl. -ce. / < fr. abaque, cf. it. abbaco, lat. abacus].

ELECTROCARDIOGRAMA s.f. grafic care reprezinta contractiile inimii inregistrate electric. [< fr. electrocardiogramme, germ. Elektrokardiogramm].

NULA s.f. 1. (Cifra) zero. ♦ Semn grafic care reprezinta aceasta cifra. 2. (Rar) Lipsa de orice merit; nulitate. [< germ. Null, cf. lat. nulla].

CIFRA s. f. 1. simbol grafic pentru reprezentarea numerelor. ◊ (fig.) numar, cantitate, suma. 2. ~ de afaceri = cuantum al unor operatii comerciale, financiare, in cifre. 3. numar care indica valoarea unei marimi caracteristice a unei substante, a unui fenomen etc. (< it., lat. cifra, cf. fr. chiffre)

HIDROGRAF, -A I. s. m. f. specialist in hidrografie. II. s. n. 1. hidrometru inregistrator. 2. grafic care reprezinta variatia nivelului sau a debitului unui curs de apa in unitatea de timp. (< fr. hydrographe)

LIPOIDOGRAMA s. f. grafic, formula reprezentand proprietatile diferitelor fractiuni ale lipoproteinelor din lichidul organic. (< fr. lipoidogramme)

VOCALA s. f. sunet al vorbirii la a carui articulare aerul din laringe iese liber, fara sa intalneasca nici un obstacol; semn grafic, litera reprezentand un asemenea sunet. (< lat. vocalis, germ. Vokal)

CARTOGRAMA, cartograme, s. f. grafic cu reprezentarea unor date statistice. – Fr. cartogramme (< gr.).

VOCALA, vocale, s. f. (Fon.) Sunet al vorbirii la a carui emitere curentul de aer sonor iese liber prin canalul fonator, fara sa intalneasca nici un obstacol; semn grafic, litera care reprezinta un asemenea sunet. ◊ Vocala neutra = structura vocalica ce se caracterizeaza prin formanti situati la 500 Hz, 1500 Hz, 2500 Hz. – Din lat. vocalis, germ. Vokal.

CONSOANA, consoane, s. f. Sunet al vorbirii format din zgomote produse in diferite puncte ale canalului fonator prin inchiderea (urmata de deschidere brusca) sau prin stramtoarea acestuia; semn grafic, litera care reprezinta un asemenea sunet. – Din fr. consonne, lat. consona.

grafic³ ~ce n. 1) reprezentare prin desen a raportului dintre doua sau mai multe variabile. 2) Redare prin linii, puncte, harti, tabele a anumitor date. /<fr. graphique

A NOTA ~ez tranz. 1) (nume, informatii) A fixa in scris; a inscrie; a inregistra; a con-semna. ~ un numar de telefon. 2) (elevi, studenti etc.) A aprecia cu o nota. 3) (elemente chimice, geometrice, valori numerice etc.) A reprezenta prin semne grafice conventionale. 4) (idei, afirmatii etc.) A prevedea cu un semn pentru a retine sau pentru a nu trece cu vederea; a marca; a evidentia. 5) A scoate in evidenta (pentru a atrage atentia); a reliefa; a evidentia. /<fr. noter, lat. notare

VOCALA s.f. Sunet al vorbirii la a carui articulare aerul din laringe iese liber, fara sa intalneasca nici un obstacol; semn grafic, litera care reprezinta un asemenea sunet. [< it. vocale, lat. vocalis].

CONSOANA s.f. Sunet format in special din zgomote produse in diferite puncte ale canalului fonator prin inchiderea sau stramtarea acestuia; consonanta; semn grafic, litera care reprezinta un asemenea sunet. [< lat. consona, cf. fr. consonne].

INCLINOGRAMA, inclinograme, s. f. grafic in care se reprezinta proiectia pe plan orizontal a pozitiei axei unei sonde, incluzand variatia inclinarii sondei cu adancimea si variatia azimutului corespunzator. – Din engl. inclinogram.

PEISAJ, peisaje, s. n. 1. Parte din natura care formeaza un ansamblu artistic si este prinsa dintr-o singura privire; priveliste; aspect propriu unui teritoriu oarecare, rezultand din combinarea factorilor naturali cu factorii creati de om. 2. Gen de pictura sau de grafica avand ca obiect reprezentarea cu precadere a privelistilor din natura; (concr.) tablou, fotografie care reprezinta un peisaj (1). 3. Descriere, reprezentare a naturii in opere literare; compozitie literara descriptiva. [Pr.: pe-i-. – Var.: peisagiu s. n.] – Din fr. paysage, it. paessagio.

PEISAJ s. n. 1. colt din natura care formeaza un ansamblu estetic; priveliste. 2. gen de pictura sau grafica avand ca obiect reprezentarea privelistilor din natura; tablou, desen, fotografie care infatiseaza un peisaj (1). ◊ (geogr.) mediu care se diferentiaza printr-o grupare proprie a elementelor componente (relief, clima, ape, sol, vegetatie, fauna etc.) 3. compozitie literara sau muzicala care cuprinde o descriere a naturii. 4. aspect al societatii, al literaturii etc. (< fr. paysage)

HISTOGRAMA s. f. grafic din coloane verticale alaturate, reprezentand proportional diferite marimi statistice. (< fr. histogramme)

GENEALOGIE ~i f. 1) Filiatie a membrilor unei familii, de diferite generatii, in functie de gradul lor de rudenie. 2) reprezentare intr-un tablou, intr-un grafic a unei astfel de filiatii. 3) Stiinta care se ocupa cu studiul diferitelor filiatii; istorie a neamului. /<fr. genealogie, lat. genealogia

SEISMOGRAMA s.f. grafic obtinut cu ajutorul unui seismograf, reprezentand oscilatiile scoartei terestre. [Pron. se-is-. / < fr. seismogramme, cf. gr. seismos – cutremur, gramma – scriere].

NUMERATIE, numeratii, s. f. Numarare; spec. sistem de simboluri grafice si de reguli cu ajutorul carora se pot reprezenta numerele intregi. – Din fr. numeration, lat. numeratio.

GRAFIC² ~ca (~ci, ~ce) 1) Care tine de modul de reprezentare prin diagrame si, mai ales, prin desen liniar a variatiei unei marimi sau a raportului dintre diverse marimi variabile; propriu reprezentarii prin diagrame si prin desen liniar a variatiei unei marimi sau a raportului dintre diverse marimi variabile. Tabel ~ al oscilatiilor de temperatura. 2) Care tine de reprezentarea sunetelor vorbirii in scris; propriu reprezentarii sunetelor vorbirii in scris. Semn ~. 3) Care tine de realizarea tipografica a unei tiparituri; propriu modului de realizare prin mijloace tipografice a unei tiparituri. Imprimare ~ca. ◊ Arte ~ce tehnica reproducerii si multiplicarii originalelor, scrise sau desenate, in vederea tiparirii. /< fr. graphique

GRAFIC, -A, grafici, -ce, adj., GRAFIC, grafice, s. n., grafica s. f. I. Adj. 1. Referitor la metoda de a reprezenta prin desen (linii, puncte, figuri etc.) o marime, variatia unei marimi sau raportul dintre doua sau mai multe marimi variabile; care apartine acestei metode. 2. Care tine de sau privitor la felul in care se realizeaza o tiparitura. II. 1. S. n. reprezentare prin desen a unei marimi, a variatiei unei marimi sau a raportului dintre doua sau mai multe marimi variabile; reprezentare prin linii, figuri geometrice, harti etc. a unor date din diverse domenii de activitate. 2. S. f. Ramura a artei plastice la baza careia se afla desenul de sine statator si care foloseste diverse procedee tehnice si diferite materiale. – Din fr. graphique.

IDEOGRAMA s. f. semn grafic folosit in scrierea unor limbi (egipteana, chineza) pentru a reprezenta un cuvant, o idee. (< fr. ideogramme)

grafic, -A s.n. 1. Privitor la metoda, la felul de a reprezenta (ceva) prin linii sau figuri. 2. Referitor la modul cum se realizeaza tipografic o publicatie. ◊ Arte grafice = tehnica reproducerii si a multiplicarii sub forma de imprimate sau de carti a originalelor scrise sau desenate. // s.n. reprezentare prin desen a raportului dintre doua sau mai multe marimi variabile; diagrama. // Element secund de compunere savanta cu semnificatia „scris”, „desenat”, „tiparit”. [Cf. fr. graphique, it. grafico, lat. graphicus].

grafic, -A I. adj. 1. referitor la metoda, la felul de a reprezenta prin linii sau figuri. 2. referitor la modul cum se realizeaza tipografic o publicatie. ♦ arte e = tehnica reproducerii si a multiplicarii sub forma de imprimate sau de carti a originalelor scrise sau desenate. II. s. n. reprezentare schematica a raportului dintre marimi variabile; diagrama. III. s. f. arta scrisului, a desenului fara culori si a celui tehnic. (< fr. graphique, lat. graphicus, gr. graphikos)

COMPUTATIONAL, -A adj. referitor la computatie, care procedeaza prin computatie. ◊ geometrie ~a = domeniu interdisciplinar care cuprinde reprezentarea pe calculator, introducerea, iesirea si analiza datelor geometrice, entitati geometrice de baza; grafica ~a = ansamblu de metode si tehnici de conversie a informatiei numerice in imagini grafice cu ajutorul calculatorului si al periferiei grafice; modalitatea de adaptare a relatiei om-masina la nevoile specifice omului. (<engl. computational)

HISTOGRAMA s.f. (Statist.) grafic alcatuit din coloane alaturate avand aceeasi baza, proportionale cu cantitatea pe care o reprezinta. [< fr. histogramme, cf. gr. histos – tesut, gramma – scriere].

COD ~uri n. 1) Ansamblu de reguli, de precepte sau de prescriptii referitoare la conduita. ~ de onoare. ~ul vietii. 2) Culegere de reguli juridice dintr-o anumita ramura a dreptului; codice ~ul muncii. ~ penal. 3) Sistem de simboluri, care are destinatia de a reprezenta si a transmite o informatie; cifru. ~ secret. 4) Culegere de simboluri, care are destinatia de a reprezenta si a transmiteo informatie secreta; cifru. ~ international. 5) Sistem riguros de relatii structurale intre semne si ansambluri de semne. ~ lingvistic. ~ grafic. ◊ ~ postal sistem de cifre, indicand localitatea si numarul oficiului postal al destinatarului, care se inscrie pe trimiterile postale, pentru a fi cartate cu ajutorul tehnicii automate. ~ genetic sistem de inregistrare, conservare si de transmitere a infor-matiei ereditare. /<fr. code

LITERA, litere, s. f. 1. Semn grafic din alfabetul unei limbi, corespunzand in general unui fonem; slova. ◊ Litera mare = majuscula. Litera mica = minuscula. ♦ Caracter tipografic in forma unui mic bloc paralepipedic, reprezentand in relief o litera (1), o cifra etc. 2. Fig. Intelesul strict, textual al unui fragment, al unui paragraf, al unui articol (de lege) etc. ◊ Expr. Litera cu litera = pana in cele mai mici amanunte; intocmai, aidoma. Litera legii (sau a cartii) = exact cum scrie intr-o lege (sau intr-o carte); p. ext. mecanic, rigid. A ramane (sau a deveni etc.) litera moarta = (despre un tratat, o lege etc.) a nu se mai aplica, a nu mai fi luat in seama, a nu mai avea valoare. 3. (La pl.) Studiul literaturii. ◊ Om de litere = scriitor. 4. (La pl.) Stiintele umanistice. – Din lat. littera.

VALENTA, valente, s. f. 1. (Chim.) Marime care indica capacitatea de combinare a elementelor si a radicalilor si care reprezinta numarul atomilor de hidrogen (sau de echivalenti ai acestuia) cu care se poate combina atomul elementului sau radicalul respectiv. ◊ Liniuta de valenta (si eliptic) = semn grafic care marcheaza in formulele chimice legatura dintre atomii moleculelor. ♦ Forta de legatura intre doi atomi ai unei molecule. 2. Fig. Insusire, posibilitate (de dezvoltare). – Din fr. valence.

reprezenta, reprezint, vb. I. Tranz. 1. A avea forma sau infatisarea unui anumit obiect; a realiza (in miniatura) un obiect. ♦ A infatisa, a evoca ceva prin procedee plastice, grafice sau prin limbaj. 2. A interpreta pe scena o lucrare dramatica in fata publicului. 3. A actiona in numele unei persoane, al unei colectivitati, al unui stat in temeiul imputernicirii primite de la acestea sau de la lege; a avea un imputernicit sau un mandatar. ♦ A fi exponentul unui curent, al unei scoli etc., infatisand, intruchipand aspectele lor caracteristice, esentiale. 4. A constitui, a fi, a insemna. 5. A-si readuce in constiinta imaginea obiectelor sau a fenomenelor percepute anterior; p. ext. a-si imagina, a-si inchipui. 6. A exprima o legatura intre mai multe marimi printr-o relatie matematica. – Din fr. representer, lat. repraesentare.

DESEN s.n. 1. Prezentare grafica a unui obiect printr-o imbinare de linii drepte sau curbe, prin puncte, pete etc. ◊ Desen liber = desen facut cu mana libera, fara instrumente; desen tehnic = desen care reprezinta la scara planul unui obiect, al unei constructii etc.; desene animate = insiruire de desene care reprezinta fazele unei miscari si care, redate succesiv pe ecran, dau impresia unor fiinte vii cinematografice. V. animatie. 2. Arta si tehnica de a desena. 3. Planul unei constructii. 4. Ornamentatia unei tesaturi. [Pl. -ne, var. desemn s.n. / < fr. dessin].

TILDA, tilde, s. f. 1. Semn grafic de forma unui „s” de tipar culcat, folosit in unele opere pentru inlocuirea unui cuvant care se repeta. 2. Semn diacritic de forma unui „s” de tipar culcat, care se pune deasupra unei litere pentru a conferi pronuntarii sunetului pe care il reprezinta un caracter palatal, nazal etc. – Din fr. tilde, germ. Tilde.