TUTUI, tutuiesc, vb. IV. Tranz. si refl. recipr. A(-si) spune „tu” cand sta (ori stau) de vorba (ca semn al relatiilor familiare); a fi in relatii familiare cu cineva. – Din tu (dupa fr. tutoyer).

A SE TUTUI ma ~iesc intranz. 1) A-si spune reciproc „tu”. 2) A fi in relatii familiare (unul cu altul). /Din tu

INTIM, -A, intimi, -e, adj. 1. Care constituie partea esentiala, profunda, a unui lucru, a unei probleme etc.; launtric. ♦ Fig. Strans, apropiat. Contactul intim dintre doua limbi. 2. (Despre oameni; adesea substantivat) Legat de cineva printr-o prietenie stransa, prin relatii foarte apropiate. ♦ (Despre relatiile dintre oameni) familiar, apropiat, prietenos, afectuos, c*****l. 3. Care se refera la viata particulara sau familiala a cuiva; personal, secret. ♦ Caracteristic unui mediu restrans, unui cadru limitat, familial; care are loc intr-un cadru restrans. [Acc. si; intim] – Din fr. intime, lat. intimus.

VAR, VARA, veri, vere, s. m. si f. 1. Grad de rudenie intre copiii sau descendentii persoanelor care sunt frati sau surori; persoana care se afla cu alta intr-o asemenea relatie de rudenie, considerata in raport cu aceasta. 2. (La voc. m.) Termen familiar de adresare catre un prieten, un cunoscut. – Lat. [consobrinus] verus, [consobrina] vera.

INFORMAL, -A, informali, -e, adj. 1. (In sociologie; despre relatii sociale) Care se desfasoara in absenta determinarilor si cadrelor institutionale, oficiale, formale; neoficial, neprotocolar, familiar. 2. (Despre pictura abstractionista) Caracterizat prin lipsa oricarei organizari a materiei picturale; abstract. ♦ (Despre pictori) Care practica arta informala sau abstracta. – Din engl. informal, fr. informel.

SURATA, surate, s. f. (Pop.) Prietena buna, apropiata. ◊ Expr. A se prinde surate = (despre femei) a lega intre ele o prietenie trainica. ♦ Termen familiar, prietenesc, pus (la tara) inaintea numelui unei femei despre care se vorbeste sau careia i se adreseaza cineva; apelativ folosit de femeile de la tara in relatiile dintre ele. – Cf. sora.