DRAGOSTE, dragoste, s. f. I. Sentiment de afectiune pentru cineva sau ceva; spec. sentiment de afectiune fata de o persoana de s*x opus; iubire, amor. ◊ Loc. adv. Cu (multa) dragoste sau cu toata dragostea = cu (multa) placere, (foarte) bucuros. ◊ Loc. vb. A prinde dragoste de (sau pentru, fata de) cineva (sau de ceva) = a se indragosti de cineva (sau de ceva). ◊ Expr. A avea dragoste = a-i placea sa... A se topi (sau a se sfarsi, a muri) de dragoste pentru cineva = a iubi pe cineva cu patima. ♦ (Concr.) Fiinta iubita; p. gener. ceea ce constituie obiectul iubirii cuiva. ♦ Legatura s*xuala; relatii amoroase. II. Planta erbacee cu frunze in forma de lance, dintate si cu flori roz-purpurii (Sedum fabaria). – Din sl. dragostĩ.

FLIRT ~uri n. 1) Conversatie curtenitoare intre un barbat si o femeie. 2) Aventura amoroasa; relatie de dragoste ocazionala si superficiala. /<fr. flirt

GALANT ~ta (~ti, ~te) 1) (despre barbati sau despre manifestarile lor) Care vadeste galanterie; caracterizat prin atitudine atenta si curtenitoare fata de femei. 2) Care tine de relatiile amoroase; propriu relatiilor de dragoste. Aventura ~ta. Poezie ~ta. 3) Care manifesta politete; cu bun-simt si serviabil; amabil; gentil; politicos. 4) Care este mereu dispus sa ajute material pe altii, in mod dezinteresat; generos; marinimos; darnic; galanton. /<fr. galant