BULGARIA, stat in SE partii centrale a Europei, in Pen. Balcanica; 110,9 mii km²; 9 mil. loc. (1989). Limba de stat: bulgara. Cap.: Sofia. Orase pr.: Plovdiv, Varna, Ruse, Burgas. Pop. urbana: 63,5%. Este impartit in opt regiuni si capitala. Tara muntoasa, traversata in centru de M-tii Balcani (Stara Planina) si M-tii Sredna Gora, care in SV trec in muntii, mai inalti, Rila si Rodopi (alt. max. din B., 2925 m, vf. Musala). In N alt. coboara treptat spre valea Dunarii (Pod. Prebalcanic). Clima temperat-continentala cu cu nuante mediteraneene in S. Expl. de carbuni (34,3 mil. t., 1988), cupru, zinc, plumb, bauxita, min. de fier, mangan, petrol si expl. forestiere. Ind. da peste 60% din venitul national. Produce energie electrica (44,3 miliarde kWk, 1988), otel, metale neferoase, masini-unelte, aparataj electronic si electrotehnic, autovehicule, nave, produse chimice, ciment (5 mil. t., 1989), tesaturi, zahar, conserve de fructe, vinuri (3,7 mil. hl., 1988), esente de trandafir. Terenurile cultivate reprezinta 37,3% din terit. B. pe care se cultiva griu (4,7 mil. t, 1988), secara, porumb (1,6 mil. t., 1988), orez, cartofi, sfecla de zahar, tutun (117 mii t., 1988), bumbac, in, cinepa. Pomicultura, legumicultura, viticultura (929 mii t. struguri, 1988) si vaste culturi de trandafiri. Pasunile si finetele reprezinta 18,3% din supr. tarii pe care se cresc ovine (8,9 mil. capete, 1988), bovine, porcine (4 mil. capete, 1988); e dezvoltata si sericicultura. C. f.: 4.300 km (2.588 km electrificati, 1988). Cai rutiere: 36.897 km (258 km autostrazi, 1988). Flota comerciala: 1,2 mil. t. Moneda: 1 leva = 100 stotinki. Exporta echipament ind., mijloace de transport (c. 1/2), produse alim., materii prime, bunuri de larg consum s.a. si importa combustibili, materii prime minerale si produse metalurgice (c. 1/2), echipament ind., mijloace de transport (c. 1/3), materii prime agricole si forestiere, produse chim. s.a. – Istoric. Locuit din timpuri stravechi de triburi trace, terit. B. a facut parte in sec. 1-4 din Imp. Roman, iar in sec. 5-7 din cel Bizantin. In sec. 5-6 terit. tarii a fost populat de triburi slave, iar in a doua jumatate a sec. 7 de triburile protobulgare, asimilate de slavi in procesul cristalizarii relatiilor feudale. In 681 se creeaza primul tarat bulgar, cu capitala la Pliska, care a dainuit pina in 1018, cind a fost cucerit de bizantini. Ocupatia bizantina s-a mentinut pina la rascoala din 1185-1886, condusa de fratii Petru si Asan, de origine romaneasca, in urma careia s-a creat Imp. Vlaho-Bulgar, care a atins o mare inflorire in timpul domniei lui Ioan Asan II (1218-1241). La sfirsitul sec. 14, B. a fost cucerita de turci, sub stapinirea carora a ramas cinci secole. Lupta de eliberare a poporului bulgar de sub jugul otoman a luat amploare in sec. 19, culminind cu rascoala din mai 1876. In urma Razboilui Ruso-Romano-Turc (1877-1878), B. a fost eliberata si proclamata principat (1878), sub suzeranitatea Imp. Otoman; la 5 oct. 1908 si-a proclamat independenta, iar Ferdinand de Saxa-Coburg (ales cneaz in 1887) a luat titlul de tar al bulgarilor. In 1912-1913, B. a participat la razboaiele balcanice (in urma carora o serie de terit. au iesit din componenta statului bulgar), iar 1915 a intrat in primul razboi mondial de partea Puterilor Centrale. Infringerea Bulgariei, care a semnat Pacea de la Neuilly (1919), a favorizat ascensiunea lui A. Stamboliiski, ostil participarii la razboi. Conducator al Uniunii Populare Agrare, el a preluat puterea, fiind rasturnat in 1920 de fortele de dreapta. Pentru a pune capat instabilitatii politice, Boris al III-lea a introdus un regim autoritar (1934). Orientarea revizionista a politicii externe a apropiat B. de Germania nazista. B., beneficiind de sprijinul Puterilor Axei si al U.R.S.S., a silit Romania sa-i retrocedeze Cadrilaterul (1940) si a participat, alaturi de Germania si Italia, la ocuparea Greciei si Iugoslaviei. In stare de razboi cu Marea Britanie si Franta, B. a ramas neutra fata de U.R.S.S., care i-a declarat, totusi, razboi (5 sept. 1944). Intrarea Armatei Rosii in B. a facut posibila luarea puterii de catre comunisti (9 sept. 1944), care au trecut la epurari singeroase, apoi la eliminarea adversarilor politici (executia lui N. Petkov). Monarhia a fost abolita (15 sept. 1946), B. devenind republica populara. Regimul comunist sub conducerea lui Todor Jitkov, s-a angajat in industrializarea si colectivizarea fortata si a secondat cu fidelitate U.R.S.S., in actiunile de politica externa. In 1989, in cadrul modificarilor majore petrecute in viata politica internationala si ca urmare a intensificarii nemultumirii poporului, au avut loc manifestatii de strada soldate cu inlaturarea lui Todor Jitkov in nov. 1989. Sub presiunea populara presedintele Petar Mladenov, implicat in intentia de reprimare a miscarilor revolutionare de la sfirsitul anului 1989, a demisionat (1990). Functia de sef al statului a fost preluata de liderul gruparilor de opozitie, Jelio Jelev.

CARACALLA (Marcus Aurelius Antoninus), imparat roman (211-217 ), fiul lui Septimiu Sever. A instituit un regim autoritar de o cruzime rara. In 212 a acordat tuturor oamenilor liberi din imperiu cetatenia romana („Constitutia antoniana”). Asasinat din ordinul lui Macrinius, prefectul pretoriului.

SALAZAR, Antonio de Oliveira (1889-1970), om politic portughez. Prof. univ. la Coimbra. De mai multe ori ministru. Ca ministru de Finante (1928-1940) a reusit sa stabilizeze moneda si sa echilibreze bugetul. Prim-min. (1932-1968). Fondator si presedinte al partidului corporatist Uniunea Nationala. A instaurat un regim de dictatura; a stimulat economia, a reorganizat armata si marina; politica de mentinere a coloniilor. Prin Constitutia din 1933 a fondat un „stat nou” (Estado Novo) bazat pe un regim autoritar si corporatist al partidului unic; biserica, armata si politia aveau o pozitie privilegiata.

IMPERIALISM s. n. 1. Politica de extindere a dominatiei sau autoritatii unui imperiu sau a unei natiuni asupra unor tari straine sau de dobandire de posesiuni coloniale si de mentinere a lor. 2. (In conceptia marxista) Faza superioara de dezvoltare a capitalismului, caracterizata prin dominatia monopolurilor, apartinand unor regimuri autoritare, conflagratii etc. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. imperialisme.

ANTONESCU, Mihai (1904-1946, n. Nucet, jud. Dimbovita), jurist si om politic roman. Prof. univ. la Bucuresti. Fruntas al Partidului National-Liberal (georgist), devenit, din sept. 1940, principalul colaborator al lui I. Antonescu. A indeplinit succesiv, intre 6 sept. 1940 si 23 aug. 1944, functiile de ministru al Propagandei Nationale, de Externe, vicepresedinte al Consiliului de Ministri. Teoretician al regimului autoritar condus de maresalul Antonescu. Din 1942 a initiat actiuni diplomatice secrete vizind scoaterea Romaniei din razboi. Arestat in urma loviturii de stat de la 23 aug. 1944, a fost preluat de Armata Rosie (sept. 1944); adus in tara in apr. 1946; a fost judecat in mai 1946 de „tribunalul poporului” din Bucuresti, condamnat la moarte si executat la Jilava (1 iun. 1946).

CANCICOV 1. Mircea C. (1884-1959, n. Bacau), economist si om politic roman. Fruntas al Partidului National-Liberal. A sustinut regimul monarhist autoritar al lui Carol II. De mai multe ori min. A actionat pentru dezvoltarea industriei nationale. M. de onoare al Acad. (1937). 2. Georgeta C. (1899-1984, n. sat Poeni, azi Godinesti, jud. Bacau), scriitoare romana. Sotia lui C. (1). Schite descriind dintr-o perspectiva etnologica, pitoresc-comica universul rural si oamenii sai („Poeni”, „Dealul perjilor”); nuvele si romane („Amurg”, „Indragostitele”).