SOLDA, soldez, vb. I. Tranz. 1. A calcula soldul unui cont. ♦ Refl. Fig. (Despre tratative, intreceri sportive, actiuni etc.) A se incheia cu..., a avea drept rezultat.... 2. A lichida o socoteala, o datorie. 3. A vinde un rest de marfa cu reducere de pret. – Din fr. solder, it. soldare.

CULAJ s. n. reducere de pret facuta de vanzator cumparatorului pentru scurgerea lichidelor. (< fr. coulage)

DISCOUNT [DISCAUNT] s. n. reducere de pret pentru un cumparator anumit, in anumite conditii de achizitionare a marfii. (< engl. discount)

RABAT s. n. reducere de pret, scazamant, bonificatie ce se acorda de vanzator cumparatorului. ♦ ~ comercial = parte din venitul net creat in sfera productiei materiale destinata acoperirii cheltuielilor de circulatie a marfurilor si asigurarii beneficiului intreprinderilor si organizatiilor comerciale. (< germ. Rabatt)

IEFTINIT, -A, ieftiniti, -te, adj. (Despre marfuri, lucrari, servicii etc.) Cu pret redus. – V. ieftini.

SOLD, solduri, s. n. 1. Diferenta intre totalul sumelor inscrise in debitul unui cont si totalul sumelor inscrise in creditul aceluiasi cont. ♦ Rest de plata la lichidarea unei obligatii. 2. Marfa ramasa nevanduta (si care se desface cu pret redus). – Din fr. solde.

COLPORTAJ, colportaje, s. n. 1. Raspandire, distribuire (a cartilor, a presei). ◊ Carte de colportaj = carte cu pret redus, ilustrata, tiparita in tiraje mari, tratand sumar, la nivel de popularizare, teme foarte variate. 2. (Inv.) Comert ambulant. – Din fr. colportage.

IEFTIN ~a (~i, ~e) 1) si adverbial (despre lucruri) Care costa putin; cu pret redus; necostisitor. Produse ~e. ◊ ~ ca braga foarte ieftin. A scapa ~ a iesi cu minimum de neplaceri dintr-o situatie dificila. (A fi) ~ la vorba a vorbi mult si (de obicei) fara rost; a-i placea sa flecareasca. 2) fig. Care nu are nimic de pret, important; lipsit de originalitate; obisnuit; banal; comun; neoriginal; ordinar. Gluma ~a. /<ngr. efthinos

A SOLDA ~ez tranz. 1) A calcula punand in valoare soldul unui cont. 2) (marfuri ramase nevandute) A vinde cu pret redus. 3) (datorii) A face sa nu existe; a lichida; a achita. /<fr. solder

OCAZIE s.f. Fenomen sau moment (ivit intamplator) favorabil sau oportun pentru ceva; prilej, imprejurare. ◊ De ocazie = a) de circumstanta, (ivit) intamplator; b) uzat, vandut cu pret redus; a da ocazia = a ocaziona. [Gen. -iei, var. ocaziune s.f. / cf. fr. occasion, lat. occasio].

EXTENDER s. n. substanta folosita in industria picturilor, in vederea reducerii pretului unui produs. (< engl. extender)

EXTRASEZON s. n. timpul din afara unui sezon; perioada in care afluenta turistilor este scazuta, acestia beneficiind de pret redus la cazare (si la transport). (dupa fr. hors-saison)

OCAZIE s. f. 1. situatie, moment favorabil sau oportun pentru ceva; prilej, imprejurare. ♦ de ~ = a) de circumstanta, (ivit) intamplator; b) uzat, vandut cu pret redus. a da a = a ocaziona. 2. mijloc de locomotie, vehicul ivit din intamplare. (< fr. occasion, germ. Okasion, lat. occasio)

RATIONALIZA vb. tr. 1. a folosi metodele si procesele tehnologice cele mai eficiente; a utiliza la maximum mijloacele de productie in scopul cresterii productivitatii muncii si a reducerii pretului de cost. 2. a limita prin anumite restrictii consumul unor produse deficitare; a rationa (II). 3. a transforma o expresie algebrica cu un radical intr-o expresie echivalenta, fara radical. (< fr. rationaliser)

SOLD s. n. 1. diferenta dintre debitul si creditul unui cont. ◊ rest de plata la lichidarea unei socoteli. 2. ramasita dintr-o marfa, care se vinde cu pret redus. (< fr. solde)

SOLDA vb. I. tr. 1. a calcula un sold. 2. a vinde cu pret redus (o marfa). 3. a lichida, a plati o datorie. II. refl. (fig.) a se incheia cu..., a avea ca rezultat. (< fr. solder, it. soldare)

sold (-duri), s. n. – Diferenta intre debitul si creditul unui cont; rest de plata; marfa cu pret redus. Fr. solde. – Der. solda, s. f. (salariu in armata); solda, vb. (a calcula soldul unui cont; a lichida o socoteala; a vinde o marfa cu pret redus), din fr. solder; soldat, s. m., din fr. soldat; soldatesc, adj. (militar); soldatie, s. f. (serviciu militar; cariera de soldat); soldatime, s. f. (multime de soldati).

CONCURENTA (‹ fr.) s. f. 1. Rivalitate, lupta dusa cu mijloace economice (reducerea pretului de cost, lansarea de produse noi, cumparari de actiuni etc.) si extraeconomice (spionaj industrial, actiuni de sabotaj etc.) intre producatori sau comercianti, monopoluri, tari etc. pentru producerea si desfacerea unor marfuri, acapararea unor piete si obtinerea de profituri mari. ◊ C. neloiala = infractiune care consta in fabricarea si punerea in circulatie a unor produse care poarta denumiri de origine ori indicatii de provenienta false, precum si aplicarea pe produsele puse in circulatie a unor mentiuni false privind brevetele de inventie sau in folosirea unor nume comerciale ori a denumirilor organizatiilor de comert sau industrie in scopul de a induce in eroare pe beneficiari. ◊ Libera c. = c. intre intreprinzatorii privati, neingradita de organizatii monopoliste, de stat etc. 2. Intrecere, rivalitate intr-un domeniu de activitate; competitie.

IEFTINI, ieftinesc, vb. IV. Tranz. si refl. A (se) vinde cu pret mai mic decat inainte; a (se) reduce costul, pretul (marfurilor, serviciilor, lucrarilor etc.). – V. ieftin.

RABAT, rabaturi, s. n. reducere de pret fata de pretul cu amanuntul al marfii. (In sintagma) Rabat comercial = parte din pretul de vanzare cu amanuntul, stabilita ca o cota procentuala, destinata sa acopere cheltuielile de circulatie si sa asigure beneficii organizatiilor comerciale; adaos comercial. – Din germ. Rabatt.

MENIU, meniuri, s. n. Totalitatea felurilor de mancare servite la o masa. ♦ Lista pe care sunt scrise felurile de mancare si bauturile servite intr-un restaurant, impreuna cu preturile respective; lista de bucate. ◊ Meniu fix = masa servita (la pranz) intr-un restaurant, la care numarul si ordinea felurilor de mancare sunt stabilite zilnic de restaurantul respectiv (si al carei pret este redus). – Din fr. menu.

MODERAT, -A, moderati, -te, adj. 1. De intensitate sau de marime mijlocie, care nu este excesiv; micsorat, redus. ♦ (Despre preturi) Care nu este prea ridicat; convenabil, modic. 2.Chibzuit, cumpatat, ponderat. – V. modera. Cf. fr. modere, lat. moderatus.

IEFTINIRE s. micsorare, reducere, scadere. (~ preturilor.)

A IEFTINI ~esc tranz. A face sa fie mai ieftin; a reduce din pret. ~ marfurile de larg consum. ~ serviciile comunale. /Din ieftin

NIMIC² pron. neg. Nici un lucru; de nici un fel. ~ bun. ◊ Mai ~ aproape deloc; foarte putin. De ~ lipsit de valoare sau de importanta; marunt; neinsemnat. Pe ~ pe un pret foarte redus; aproape degeaba. Pentru ~ in lume in nici un caz. [Var. nimica] /<lat. nemica

RABAT ~uri n. reducere din pretul unei marfi la vanzarea cu ridicata. ◊ ~ comercial diferenta dintre pretul cu ridicata si pretul de desfacere cu amanuntul. /<germ. Rabatt

A ZBATE zbat tranz. (preturi) A reduce prin targuiala. /<lat. exbattere

REFACTIE s.f. 1. reducere a pretului unei marfi in caz ca aceasta, la livrare, nu corespunde conditiilor convenite. 2. Reconstruirea unei linii de cale ferata cand sinele acesteia au suferit o uzura peste limita admisibila. [Gen. -iei. / < fr. refaction].

SOLDA vb. I. tr. 1. A calcula un sold. ♦ refl. (Fig.) A se incheia cu..., a avea ca rezultat. 2. A vinde cu un pret mai redus (o marfa). 3. A lichida, a plati o datorie. [< fr. solder].

PROMOTIONAL, -A adj. care favorizeaza cresterea vanzarilor (prin publicitate, expozitii, reduceri de preturi). (< fr. promotionnel)

REFACTIE s. f. 1. reducere a pretului unei marfi in caz ca aceasta, la livrare, nu corespunde conditiilor contractuale. 2. diferenta pe care caile ferate o incaseaza initial in plus si pe care o restituie in urma postcalculatiei de transport. 3. inlocuire a elementelor unei cai ferate cand acestea au suferit o uzura peste limita admisibila. (< fr. refaction)

rabat (rabaturi), s. n. – reducere de pret. Germ. Rabatt (Candrea).

MICSORA, micsorez, vb. I. 1. Tranz. si refl. A (se) face (mai) mic (ca dimensiune, volum, durata, intensitate etc.); a (se) diminua, a (se) mici. ♦ Tranz. (mat.) A da unui numar o valoare mai mica decat o are. 2. Tranz. A reduce, a scadea pretul, valoarea etc.; spec. a reduce ca numar, ca plafon etc. [Var.: (inv. si pop.) micsura vb. I] – Din micsor.

scari, scaresc, vb. IV (reg.) 1. a sui treptele. 2. (despre preturi) a ridica, a spori, a urca, a sui. 3. a licita (o marfa). 4. a reduce treptat (volumul, pretul, calitatea, valoarea, importanta). 5. a nuanta, a colora in degradeu. 6. a imparti in grade; a grada.

ZBATE, zbat, vb. III. Refl. 1. (Despre fiinte) A face miscari bruste, violente sau convulsive (din cauza durerii sau pentru a scapa de o stransoare); a se zvarcoli; a se smuci. ◊ Expr. A se zbate ca pestele pe uscat (sau ca musca in panza paianjenului), se zice despre cineva care se sileste din toate puterile sa scape dintr-un mare impas. A se zbate de moarte = a se zvarcoli foarte tare; a se lupta cu moartea, a trage sa moara. ♦ Fig. A se chinui, a se zbuciuma, a suferi cumplit. ♦ (Despre parti ale corpului) A se misca, a zvacni, a palpita. ♦ A face tot ce-i sta in putinta, a se stradui din rasputeri pentru a realiza ceva, pentru atingerea unui scop. 2. A se misca cu putere incoace si incolo; a se involbura, a se invarteji. 3. (Reg.) A se targui, a se tocmi. ♦ Tranz. (Inv.) A reduce, a scadea din pretul unei marfi prin targuiala. – Lat. pop. exbattere (= battuere).

MICSORA vb. 1. v. descreste. 2. a (se) diminua, a (se) reduce, a (se) usura. (A ~ incarcatura unei nave.) 3. a (se) mici, a (se) reduce, a scadea. (S-a ~ ratia.) 4. v. scurta. 5. v. reduce. 6. v. imputina. 7. a descreste, a se mici, a se reduce, a scadea, a se scurta. (Toamna, ziua se ~.) 8. v. incetini. 9. v. atenua. 10. a reduce, (inv. fig.) a ingusta. (A ~ valoarea a ceva.) 11. a lasa, a reduce, a scadea. (A mai ~ din pret.) 12. v. ieftini. 13. a reduce, a scadea, (fig.) a indulci. (I-a mai ~ pedeapsa, sentinta.)

SCADEA vb. 1. v. descreste. 2. v. micsora. 3. a se ingrosa. (Mancarea a ~ mult.) 4. v. reduce. 5. v. im-putina. 6. (MAT.) (inv.) a deduce, a defalca, a scoate, a subtrahirui, a sustrage. (~ 7 din 10.) 7. v. imputina. 8. v. ieftini. 9. a lasa, a micsora, a reduce. (A mai ~ din pret.) 10. a descreste, a se mici, a se micsora, a se reduce, a se scurta. (Toamna, ziua ~, iar noaptea creste.) 11. a cobori. (Temperatura a ~ in mod simtitor.) 12. v. atenua. 13. v. cobori. 14. a micsora, a reduce, (fig.) a indulci. (I-a mai ~ pedeapsa, sentinta.) 15. v. di-minua.

RABAT s.n. reducere acordata cumparatorului din pretul de vanzare al unei marfi. ♦ (In economia socialista) Rabat comercial = diferenta dintre pretul cu ridicata al industriei si pretul de desfacere cu amanuntul. [< germ. Rabatt, cf. fr. rabais].

ZBATE, zbat, vb. III. Refl. 1. (Despre fiinte) A face miscari bruste, violente sau convulsive (din cauza durerii sau pentru a scapa de o stransoare); a se zvarcoli; a se smuci. ◊ Expr. A se zbate ca pestele pe uscat (sau ca musca in panza paianjenului), se zice despre cineva care se sileste din toate puterile sa scape dintr-un mare impas. A se zbate de moarte = a se zbate foarte tare; a se lupta cu moartea, a fi pe moarte. ♦ A se chinui, a se zbuciuma. ♦ (Despre parti ale corpului) A se misca, a zvacni. ♦ A face tot ce-i sta in putinta, a se stradui din rasputeri pentru a realiza ceva. 2. A se misca cu putere incoace si incolo; a se involbura, a se invarteji. 3. A se targui, a se tocmi. ♦ Tranz. (Inv.) A reduce, a scadea din pretul unei marfi prin targuiala. – Lat. exbattere (= battuere).

IEFTINI vb. a (se) micsora, a (se) reduce, a scadea. (S-au ~ preturile la ...)

scarire, scariri, s.f. (inv. si reg.) reducere treptata (in volum, intensitate, pret, calitate, valoare, importanta etc.).

RABAT s. 1. reducere, scazamant. (A face un ~ la pretul unei marfi.) 2. rabat comercial v. adaos comercial. (~ prevazut de lege pentru o marfa.)

reducere s.f. Actiunea de a reduce si rezultatul ei. ♦ Micsorare (a preturilor). ♦ (Med.) Reductie (2). ♦ (Log.) Procedeu prin care se probeaza corectitudinea modurilor silogistice. ♦ reducere la absurd = dovedirea adevarului unei legi prin demonstrarea faptului ca acceptarea tezei contradictorii duce la consecinte absurde. [< reduce].

LASA vb. 1. (pop.) a lepada. (~ ceva din mana.) 2. v. depune. 3. v. uita. 4. v. preda. 5. v. apleca. 6. v. povarni. 7. v. stramba. 8. v. trage. 9. v. cadea. 10. a cadea, a cobori, a scobori. (S-a ~ ceata.) 11. v. face. 12. v. produce. 13. v. orandui. 14. v. testa. 15. v. aproba. 16. v. ceda. 17. a ceda, a se indupleca, (fig.) a se m**a. (Sa nu te ~ cu nici un pret.) 18. v. amana. 19. v. abandona. 20. v. dezbara. 21. v. renunta. 22. v. reduce. 23. v. respinge. 24. v. bizui.

MINIMAL, -A adj. minim (I). ♦ program (sau plan) ~ = program (sau plan) care cuprinde un ansamblu de sarcini minime, ce trebuie indeplinite in prima urgenta; pret ~ = pretul cel mai mic cu care se poate vinde o marfa; arta ~a = curent artistic care imbina pictura cu sculptura, reducand totul la elementele esentiale (formele geometrice). (< fr. minimal)

BLOCARE (‹ bloca) s. f. 1. Actiunea de a bloca si rezultatul ei. 2. (POLIGR.) Culegere intentionata a uneia sau a multor litere cu floarea in jos, pentru a atrage atentia corectorului asupra unor cuvinte indescifrabile din manuscris ori pentru a arata ca ii lipsesc culegatorului literele sau semnele adecvate. 3. (CONT.) Blocarea contului = situatia unui cont curent sau de decontare din care nu se pot efectua toate platile scadente, ca urmare a lipsei disponibilului necesar. Blocarea preturilor = reglementare limitata a preturilor anumitor bunuri si servicii la nivelul pe care ele le-au atins intr-o perioada de referinta. 4. (AGRON.) Proces prin care se reduce asimilarea de catre plante a unui element nutritiv, determinat fie de deficitul lui in sol, fie de existenta altor elemente care provoaca scaderea mobilitatii sale in sol (ex. ionul de calciu in exces genereaza ioni de magneziu, cupru, zinc).

DEFLATIE (‹ fr. {i}) s. f. 1. (EC.) Modalitate (cea mai drastica) de combatere a inflatiei prin reducerea masei monetare in circulatie, in scopul diminuarii cererii de consum. ◊ D. monetara = restrangere a circulatiei biletelor de banca. ◊ D. financiara = practicarea politicii excedentelor bugetare, achitarea datoriei publice fata de banca centrala. ◊ D. de credit = ridicare a nivelului dobanzilor si limitare a acordarii creditelor, controlul preturilor si al salariilor, sporirea nivelului impozitelor. 2. (GEOMORF.) Proces de indepartare, sub actiunea vantului, a materialului fin rezultat in urma coraziunii.

reduce vb. 1. v. descreste. 2. v. micsora. 3. a (se) mici, a (se) micsora, a scadea. (S-a ~ ratia.) 4. v. scurta. 5. v. prescurta. 6. a descreste, a (se) diminua, a (se) imputina, a (se) micsora, a scadea, (inv.) a (se) putina. (Numarul lor se ~ continuu.) 7. v. imputina. 8. a (se) imputina, a (se) micsora, a (se) restrange, a scadea, (inv. si reg.) a (se) stramta. (Locurile de pasune s-au ~.) 9. a descreste, a se mici, a se micsora, a scadea, a se scurta. (Toamna, ziua se ~, iar noaptea creste.) 10. v. incetini. 11. v. atenua. 12. a mic-sora, (inv. fig.) a ingusta. (A ~ valoarea a ceva.) 13. a lasa, a micsora, a scadea. (A mai ~ din pret.) 14. v. ieftini. 15. a micsora, a scadea, (fig.) a indulci. (I-a mai ~ pedeapsa, sentinta.) 16. v. sim-plifica. 17. a se limita, a se margini, a se multumi, a se restrange, a se rezuma. (S-a ~ la strictul necesar.) 18. v. limita. 19. a constrange, a obliga, a sili. (L-a ~ la tacere.)