INCIDENTA, incidente, s. f. 1. Intalnire a unor raze (sau a unor fascicule de raze) de lumina intre ele sau cu o suprafata. ◊ Punct de incidenta = punct in care o raza de lumina intalneste un corp sau suprafata de separatie a doua medii. Unghi de incidenta = unghi format de raza incidenta cu perpendiculara in punctul de incidenta. 2. (Med.) Totalitatea cazurilor de imbolnavire provocate de o anumita boala infectioasa pe o perioada data, raportata la populatia totala. – Din fr. incidence.

MONOREFRINGENTA s. f. (Fiz.) Proprietate a unei substante de a emite o singura raza refractata pentru fiecare raza incidenta. – Din fr. monorefringence.

MONOREFRINGENTA s. f. proprietate a unei substante de a emite o singura raza refractata pentru fiecare raza incidenta. (< fr. monorefringence)

INCIDENT, -A, incidenti, -te, s. n., adj. I. S. n. 1. Intamplare neasteptata (si neplacuta) care apare in desfasurarea unei actiuni. ◊ Incident de frontiera = ciocnire armata intre fortele graniceresti a doua state vecine. ♦ Greutate, dificultate. 2. Obiectie (secundara si neasteptata) ridicata in cursul unui proces de una dintre parti. II. Adj. 1. (Despre cuvinte sau propozitii) Care este intercalat intre partile unei propozitii sau fraze. 2. (Fiz.; in sintagma) raza incidenta = raza de lumina care cade pe suprafata unui corp sau pe suprafata care separa doua medii. – Din fr. incident.

COMA s. f. 1. aberatie a unui sistem optic in forma de coada de cometa, cauzata de fascicule de raze incidente, lungi si oblice. ◊ aberatie a lentilelor electronice in aparitia unei estompari spre periferia imaginii. 2. nebulozitate gazoasa care inconjura nucleul unei comete. (

COMA s.f. (Fiz.) Aberatie a unui sistem optic in forma de coada de cometa, cauzata de fascicule de raze incidente, largi si oblice. [< fr. coma].

DIVERGENT, -A adj. 1. (Despre linii, raze etc.) Care, pornind dintr-un punct, se departeaza in directii diferite. ◊ Lentila divergenta = lentila care imprastie razele incidente paralele. ♦ (Mat.; despre o serie) Ai carei termeni nu au o suma determinata. 2. (Fig.; despre pareri, conceptii) Deosebit, in contradictie, contradictoriu. [< fr. divergent].

INCIDENT, -A adj. 1. (Despre cuvinte, propozitii) Intercalat intre partile unei propozitii sau ale unei fraze. 2. raza incidenta = raza care atinge o suprafata intr-un anumit punct. [Cf. fr. incident, it. incidente].

DIVERGENT, -A adj. 1. (despre linii, raze etc.) care, pornind dintr-un punct, se departeaza in directii diferite. ♦ lentila ~a = lentila care imprastie razele incidente paralele. ◊ (mat.; despre un sir de numere) care nu are limita (finita); (despre serii) la care sirul sumelor partiale tinde spre infinit. 2. (fig.; despre pareri, conceptii, atitudini) care se deosebesc, care sunt contradictorii. (< fr. divergent, lat. divergens)

incidenta s.f. Intretaiere, intalnire a unei raze de lumina cu o suprafata. ◊ Punct de incidenta = punct in care o raza de lumina intalneste o suprafata; unghi de incidenta = unghi pe care il face raza de lumina care cade pe o suprafata cu perpendiculara in punctul de incidenta. ♦ Situatia unei propozitii incidente. [Cf. fr. incidence, it. incidenza].

CATADIOPTRU s.n. Sistem optic care rasfrange razele luminoase in directia lor de incidenta; ochi-de-pisica. [Pron. di-op-. / < fr. catadioptre].

CATADIOPTRU s. n. sistem optic care rasfrange razele luminoase in directia lor de incidenta. (< fr. catadioptre)

incidenta ~e f. fiz. Intersectie a unei raze sau a unui fascicul de lumina cu suprafata unui corp. /<fr. incidence

DEVIATIE s. f. 1. abatere fata de o directie normala data. ♦ ~ de sept = deformare a septului nazal. ◊ (biol.) transformare a unui organ intr-altul, cu alta structura si alta functie. ♦ ~ s*****a = practicarea relatiilor e*****e intre parteneri apartinand aceluiasi s*x; homos*xualitate. 2. (fiz.) unghi format de raza emergenta dintr-un sistem cu cea incidenta; deflexiune. (2). 3. unghi format de acul busolei cu meridianul magnetic sub influenta maselor de metal situate la bord. (< fr. deviation, lat. deviatio)

ECRAN, ecrane, s. n. 1. Suprafata mata, de obicei alba, de panza, de hartie etc., intinsa vertical, pe care se proiecteaza imagini produse de aparate de proiectie, folosita in cinematografie, in laboratoare etc.; p. ext. cinematograf. ◊ Ecran cinematografic = ansamblu format din carcasa, rama si ecranul propriu-zis, confectionat din panza acoperita cu o solutie speciala. Micul ecran = televizor; p. ext. televiziune. Ecran luminescent = perete de sticla, plan sau usor curbat, acoperit cu un strat care devine luminescent in punctele de incidenta cu fasciculele de radiatii electromagnetice, folosit in tuburile catodice, in instalatii de raze X etc. 2. (Tehn.) Perete sau invelis de protectie impotriva anumitor actiuni fizice. – Din fr. ecran.

incident¹ ~ta (~ti, ~te) 1) gram. (despre cuvinte, imbinari de cuvinte, propozitii) Care este intercalat intre partile unei propozitii sau fraze, neavand legaturi sintactice cu acestea. 2) fiz. (despre raze, fascicule de lumina) Care cade pe suprafata unui corp intersectandu-l. /<fr. incident, lat. incidens, ~ntis