NAVETA² s. f. 1. planta oleaginoasa inrudita cu rapita, cu frunze late si seminte mici, castanii. 2. planta paotoagera cu radacini comestibile. (< fr. navet)

BARABOI, baraboi, s. m. 1. Planta erbacee cu tulpina inalta, cu flori albe, cu radacina comestibila in forma de bulb; alunele. (Chaerophyllum bulbosum). 2. Dans taranesc asemanator cu hora; melodia dupa care se executa acest dans. – Din bg. baraboj, magh. barabolya.

RIDICHE, ridichi, s. f. Planta erbacee legumicola din familia cruciferelor, cu frunze adanc crestate, cu radacina sferica sau conica, alungita, carnoasa, umflata, comestibila (Raphanus sativus); p. restr. radacina comestibila a plantei. ◊ Ridiche salbatica = buruiana anuala, daunatoare plantelor de cultura, cu tulpina acoperita de peri, cu frunze ovale si cu flori albe, rosii, violete, rar galbui (Raphanus raphanistrum). ◊ Expr. (Fam.) A freca (cuiva) ridichea = a) a bate tare (pe cineva); b) a critica, a certa aspru (pe cineva). – Din lat. radicula.

BARABOI ~ m. Planta erbacee cu tulpina inalta si cu radacina comestibila in forma de bulb. [Art. baraboiul; Sil. -ra-boi] /<bulg. baraboj

RIDICHE ~i f. 1) Planta erbacee legumi-cola, cu frunze mari, crestate, cu flori albe sau violete, cultivata pentru radacina ei comestibila. 2) radacina acestei plante. ◊ ~ de luna ridiche cu radacina rotunda sau alungita, cu coaja rosie sau alba, recoltata primavara timpuriu. ~ neagra (~ -de-toam-na sau ~ -de-iarna) ridiche cu radacina rotunda, avand coaja groasa, de culoare neagra, recoltata toamna tarziu. ~-salbatica planta erbacee necultivata, cu radacina lunga si subtire, cu tulpina paroasa, cu frunze al-terne, ovale si cu flori divers colorate. [G.-D. ridichii] /<lat. radicula

YAM s.m. Denumire engl. pentru ignama; radacina comestibila, groasa, lunga de pana la un metru si in greutate de pana la 1 kg, de culoare bruna sau galbuie-roscata, a unei plante cultivate in America de Sud, Africa si Asia (Dioscorea batatas), bogata in amidon si utilizata la fel ca si cartofii, avand gust asemanator cu batatele.

SCORTIONERA, scortionere, s. f. Planta erbacee perena din familia compozeelor, cu rizom pivotant si carnos, de culoare bruna, cu frunze mari si flori galbene, cultivata pe alocuri pentru radacinile sale comestibile (Scorzonera hispanica). – Din it. scorzonera.

BATAT ~ti m. 1) Planta erbacee perena asemanatoare cartofului, cultivata pentru radacinile sale comestibile, bogate in vitamine, amidon si zahar; cartof dulce. 2) Tubercul al acestei plante. /<sp., port., it. batata

STEVIE, stevii, s. f. Planta erbacee cu tulpina puternica, cu frunze ovale, comestibile, a carei radacina este folosita in medicina pentru proprietatile ei astringente si depurative (Rumex patientia). ◊ Compus: stevie-de-munte = planta erbacee perena, cu tulpina inalta de 50-100 cm, cu frunze palmate, cu flori mici albe-roz in inflorescente (Astrantia major). – Din sl. stavije, bg. stavel, scr. stavlije.

BROAJBA ~e f. reg. Planta legumicola, cultivata pentru radacinile sale carnoase comestibile; nap. /<sb. broskva

BATAT (‹ fr. {i}) s. n. Planta perena din familia convolvulaceelor, cu tulpini tiritoare, lungi pina la 6-7 m, cultivata in tarile tropicale pentru radacinile sale groase, comestibile (Ipomoea batatas); cartof dulce.

NAP ~i m. Planta legumicola, cultivata pentru radacinile sale carnoase si comestibile. /<lat. napus

CARNE (lat. caro, carnis) 1. Tesutul muscular al corpului omenesc si al animalelor, impreuna cu tesuturile moi la care adera. ♦ C. vie = carne de pe care s-a jupuit pielea. ♦ Expr. A taia in carne vie = a) a taia, a lovi din plin, fara mila; b) a curma fara crutare un rau, a stirpi raul de la radacina. 2. (Ind. Alim.) Partea comestibila din corpul unor mamifere, pasari, pesti, crustacee etc. ♦ C. congelata = c. inghetata la o temperatura cuprinsa intre -12 si -20ºC, in vederea conservarii ei pe o perioada mai lunga (pina la c. sase luni). C. refrigerata = c. racita la o temperatura cuprinsa intre +4 si -2ºC, pentru a-si pastra calitatile initiale pe o perioada scurta (pina la trei saptamini). Extract de c. = solutie concentrata de substante nutritive, fara grasimi si albumine, obtinuta prin tratarea carnii slabe cu apa la temperatura de cel putin 90ºC, urmata de concentrarea produsului rezultat. 3. Partea interioara a pieilor, opusa fetei acestora. 4. Partea comestibila a unor fructe si legume; pulpa (3).

NAP, napi, s. m. 1. Planta erbacee din familia cruciferelor, cu frunze crescute in forma de rozeta si cu radacina carnoasa, de forma aproximativ sferica, comestibila (Brassica napus). ◊ Expr. (Gol) nap sau ca un nap, ca napul = complet dezbracat; p. ext. foarte sarac. 2. Planta erbacee din familia compozitelor, cu flori galbene, avand tuberculii cu un continut nutritiv bogat, folosita ca furaj; nap porcesc (Helianthus tuberosus). – Lat. napus.

BROJBA (‹ scr.) s. f. Planta bienala din familia cruciferelor, cultivata pentru radacinile sale ingrosate, carnoase, care sint comestibile (Brassica napus var. napobrassica).

BARABOI, baraboi, s. m. 1. Planta erbacee a carei radacina, in forma de bulb, este comestibila. (Chaerophyllum bulbosum). 2. (Reg.) Cartof. – Bg. baraboj.

SCORTONERA s.f. Planta din fam. compositae, cultivata pentru radacina sa lunga si carnoasa, de culoare negricioasa, comestibila, consumata traditional in tarile mediteraneene fiarta si asezonata cu lamaie si ulei de masline; pop. salsifi, salata-de-iarna; it. scorzonera; fr. salsifis (Scorzonera hispanica).

ANDIVA, andive, s.f. 1. Planta comestibila cu frunze alb-galbui, ovale, foarte amare, obtinuta prin cultivarea radacinii de cicoare prin musuroire la intuneric; fr. endive; engl. chicory; amer. Belgian endive; germ. Chicoree, Bruesseler Endivie (Cichorium intybus). 2. Planta de gradina cu frunze crete, verzui, galbui sau roscate, cu gust amarui, utilizata ca si salata verde; fr. chicoree frisee; engl. endive, curly endive, French endive; amer. chicory; germ. Frisee; it. insalata riccia, lollo rosso (Cichorium endivia). 3. Varietate de andiva cu frunze verzi netede, asemanatoare cu salata verde, dar cu gust amarui; fr. scarole / escarole; engl. escarole, Dutch endive; germ. Eskariol (Cichorium endivia / Lactuca scariola). 4. Varietate de andiva cu frunze rosii, lunguiete sau sub forma de capatana, asemanatoare cu varza rosie, dar cu gust amarui, comercializata sub denumirea it. radicchio (Cichorium endivia).

PASTARNAC, pastarnaci, s. m. Planta erbacee legumicola bienala din familia umbeliferelor, cu radacina pivotanta fusiforma, carnoasa, alba sau galbuie, asemanatoare cu cea a patrunjelului, comestibila, bogata in substante nutritive si in vitamine (Pastinaca sativa hortensis). [Var.: (reg.) pastarnac s. m.] – Din magh. paszternak, scr. pastrank, germ. Pastinak.

ZARZAVAT, zarzavaturi, s. n. Plante comestibile, cultivate in gradini, de la care se consuma mai ales frunzele si radacinile; verdeturi. – Din tc., bg. zarzevat.

NAP, napi, s.m. Planta erbacee a carei radacina carnoasa de culoare alba sau rozalie, de forma rotunda sau lunguiata, este comestibila (Brassica rapa, var. napus); este utilizata ca o leguma, avand gust de gulie, mai ales in bucataria franceza si cea germana (aici numita weiße Rube = sfecla alba). In tarile scandinave si in SUA este preferat napul galben (Brassica napobrassica), un hibrid dintre nap si varza, cat o sfecla mare, cu pulpa de culoare oranj, avand gust pronuntat de varza (germ. Kohlrube = sfecla-varza), comercializat sub denumirea scandinava rutabaga.

GERMEN, germeni, s.m. (In special la pl.) Produse naturiste obtinute prin germinarea unor seminte comestibile, netratate chimic, in conditii stricte de igiena, comercializate in stadiul de seminte incoltite avand radacini si lastari abia mijiti, fara frunze verzi (in ambalaje speciale) sau ca lastari inverziti (in vasul in care au fost insamantati); ca germeni se produc mai ales leguminoase: boabe de soia, de naut, de fasole mung, dar si linte sau mazare, iar ca lastari verzi: culturi de creson asociat cu mustar, de schinduf, de alfalfa (lucerna) si de diferite cereale, precum mei, orz, ovaz, alac; se consuma crude, in salate sau ca garnitura la diverse preparate, fiind bogate in vitamine, saruri minerale si enzime. – Din fr. germes

BARBA barbi f. 1) Par care creste (la barbati) pe barbie si pe obraji. A-si lasa ~. ◊ A rade in ~ a rade pe ascuns, numai pentru sine. A vorbi in ~ a spune ceva incet; a vorbi numai pentru sine. Cati peri in ~ in numar foarte mare. 2) v. BARBIE. 3) Smoc de par care creste la unele animale sub bot. 4) Totalitate a tepilor unui spic de cereale. ◊ ~a-imparatului planta erbacee, cultivata mai ales in scopuri decorative, avand flori de diferite culori si radacini cu proprietati purgative. ~a-caprei a) planta erbacee, avand frunze lungi si inguste, flori galbene si fructe achene de forma lunguiata; b) ciuperca comestibila sub forma unor ace suculente. [G.-D. barbii] /<lat. barba