SALBA, salbe, s. f. 1. Podoaba de purtat la gat, alcatuita dintr-unul sau mai multe siraguri de monede, medalii, pietre pretioase sau margele. ◊ Expr. Salba d******i = persoana suparatoare, de care nu poti scapa; om rau, necinstit, ticalos. 2. (Zool.) Fanon. 3. Compuse: salba-moale = arbust cu frunze opuse, lanceolate sau eliptice, cu florile verzi-galbui si cu fructele capsule rosii (Evonymus latifolius); salba-raioasa = arbust inalt de 1-3 m, cu flori mici, brune, care contine gutaperca in scoarta radacinilor (Evonymus verrucosa). – Lat. subalba.

COLAN, colane, s. n. 1. Salba, sirag purtat la gat ca podoaba. ♦ Colier cu decoratii purtat la gat ca distinctie. 2.Cingatoare impodobita, purtata indeosebi de femei. – Din tc. kolan.

PALATINA s.f. Etola scurta; blana pentru purtat la gat si pe umeri. [< fr. palatine].

BULA² s. f. 1. (la romani) medalion rotund de aur purtat la gat de copiii din familiile senatoriale sau ecvestre. 2. (ant. si evul mediu) pecete de metal, bombata, care se atasa unui act pentru a-l autentifica; act oficial emis de papa sau de un suveran. (< fr. bulle, lat. bulla)

PRIPORAS, priporase, s. n. (Reg.) Sal purtat la gat de flacai.

FREZA³, freze, s. f. Un fel de guler cu mai multe pliuri care se purta la gat in sec. XVI-XVII. – Din fr. fraise.

PANDANTIV, pandantive, s. n. 1. Bijuterie care se poarta la gat, atarnata de un lantisor sau de o panglica. 2. Element arhitectural in forma de triunghi sferic cu varful in jos, situat in colturile arcelor mari care sprijina o cupola sau o turla. – Din fr. pendentif.

GRIVNA, grivne, s.f. Unitate monetara oficiala a Ucrainei. (din ucr. hryvnia < probab. din rus. grivnya, var. a lui grivna = podoaba purtata la gat; veche unitate monetara in Rusia medievala < rus. griva = coama) [si NODEX, et. AHDEL]

CRAVATA, cravate, s. f. Accesoriu al imbracamintei (barbatesti), constand dintr-o fasie ingusta de stofa, de matase etc. care se innoada la gat si ale carei capete sunt de obicei lasate sa atarne pe piept. ◊ (Iesit din uz) Cravata rosie (sau de pionier) = bucata de tesatura de culoare rosie, de forma triunghiulara pe care o purtau la gat pionierii. – Din fr. cravate.

CRAVATA s. (inv.) legatoare, legatura, (arg.) slengher. (purta la gat o ~.)

MEDALION s. (inv.) left. (purta la gat un ~.)

BRELOC ~uri n. Podoaba de dimensiuni mici, purtata la gat, la bratara sau la ceasornic. /<fr. breloque

COLAN ~e n. 1) Podoaba purtata in jurul gatului; salba; colier. 2) Salba cu decoratii purtata la gat. 3) Cingatoare impodobita purtata mai ales de femei. /<turc. kolan

GHERDAN ~e n. inv. Podoaba (de margele, de pietre scumpe etc.) purtata la gat de femei; salba; colan; colier. [Var. ghiordan] /<turc. gerdan

PANDANTIV ~e n. 1) Obiect de podoaba care se poarta la gat, atarnat de un lantisor. 2) Element de constructie de forma unui triunghi sferic, aflat intre arcele ce sustin o cupola. /<fr. pendentif

SALBA ~e f. 1) Podoaba (de margele, de pietre scumpe etc.), purtata la gat; colier; colan. ◊ ~-moale arbust inalt, cu flori verzui, cu fructe capsule de culoare rosie, din al carui lemn se obtine un carbune fin, folosit in pictura. 2) (la bovine si la unele ovine) Cuta a pielii ce se formeaza pe partea de jos a gatului; fanon. [G.-D. salbei] /<lat. subalba

ZGARDA zgarzi f. 1) Curea prevazuta cu o catarama (sau cu un cerc de metal), care se prinde in jurul gatului la caini si de care se prinde lantul sau o alta curea (pentru a fi legat sau purtat). ◊ A pune ~ (sau a lega cu ~ ) pe cineva a lipsi pe cineva de libertate in actiuni; a tine in frau pe cineva. 2) Fire, de obicei de lana, rasucite, care se prind in jurul gatului la unele animale (pentru a le recunoaste). 3) inv. Podoaba constand dintr-un sirag (sau mai multe) de margele, monede sau alte obiecte decorative, purtata la gat de femei. [G.-D. zgarzii] /Cuv. autoht.

FALERA s.f. 1. (Ant.) Medalie de aur care se dadea soldatilor romani ca premiu si care era purtata la gat. 2. Ornament care se prinde la gat. [Var. faler s.n. / < it. falera, lat. phalera, gr. phalara].

COLIER s.n. 1. Sirag, colan de margaritare, de pietre pretioase etc., care se poarta la gat. 2. Banda metalica circulara care fixeaza un suport, o conducta etc. 3. (Fig.) Brau, cerc. [Pron. -li-er. / < fr. collier].

CRAVATA s.f. Bucata de matase, de stofa etc. care se poarta innodata la gat, mai ales de catre barbati. ◊ (In trecut) Cravata rosie (de pionier) = basma rosie, triunghiulara, purtata la gat de pionieri. [Pl. -te. / < fr. cravate, cf. it. cravatta].

FREZA² s.f. (Rar) Un fel de guler cu mai multe pliuri care se purta la gat in sec. XVI. [< fr. fraise].

COLIER s. n. 1. sirag, colan de margaritare, de pietre pretioase etc. care se poarta la gat. 2. banda metalica circulara care fixeaza un suport, o conducta etc. 3. (fig.) brau, cerc. (< fr. collier)

MARABU I. s. m. 1. ascet musulman medieval din nordul Africii; murabit. ◊ mica moschee in care slujea un asemenea ascet. 2. pasare vorace din ordinul ciconiiformelor, mai mare decat barza, cu capul si gatul golas, cu pene foarte frumoase, in Africa si Asia ecuatoriala. II. s. n. podoaba din pene ori alte fire ce imita fulgii, care se poarta la gat sau drept garnitura la rochii. (< fr. marabut, port. marabuto)

MEDALION s. n. 1. bijuterie ovala sau rotunda in care se pastreaza o fotografie, o mica amintire (care se poarta la gat). 2. ornament rotund sau oval de fatada sau de mobilier, care cuprinde un basorelief, o inscriptie. ◊ motiv in forma de romb care se aplica in mijlocul unei tesaturi. 3. preparat culinar de forma rotunda sau ovala. 4. scurta scriere literara in proza, articol critic in care se schiteaza portretul unei personalitati. ◊ spectacol, emisiune dedicata evocarii unui scriitor, muzician etc. (< it. medaglione, fr. medaillon)

PALATINA s. f. etola scurta feminina de blana, purtata la gat si pe umeri. (< fr. palatine)

BRELOK, brelocuri, s. n. Mica podoaba care se poarta la gat, la ceasornic sau la bratara (reprezentand un animal sau un obiect in miniatura). – Fr. breloque.

BRELOC, brelocuri, s. n. Mica podoaba sau amuleta care se poarta atarnata la gat, la ceas sau la bratara. – Din fr. breloque.

ESARFA, esarfe, s. f. 1. Fasie de lana, de matase etc. care se infasoara in jurul gatului (mai ales de femei) ca podoaba. 2. Fasie de stofa sau de matase purtata in diagonala pe piept sau ca un brau, semn al unei functii (inalte) sau al unei demnitati. 3. Banda de stofa, de panza etc. care se poarta pe dupa gat ca sa sustina o mana bandajata sau fracturata. [Var.: esarpa s. f.] – Din fr. echarpe.

FULAR, fulare, s. n. 1. Fasie dreptunghiulara dintr-o tesatura sau dintr-o impletitura de lana, de matase etc., care se poarta in jurul gatului. 2. Tesatura usoara de matase pentru rochii, cravate etc. – Din fr. foulard.

COLIER, coliere, s. n. 1. Sirag, salba, colan de margele, de pietre scumpe etc. care se poarta in jurul gatului. ♦ Fig. Cerc, brau. 2. Element de legatura, de obicei metalic, de forma unui inel sau a unei bratari, folosit pentru prinderea laolalta a unor piese. [Pr.: -li-er] – Din fr. collier.

SACUI, sacuie, s. n. (Reg.) Saculet care se poarta atarnat de gat; traistuta. ♦ Saculet in care se pun la stors fagurii sau casul. – Probabil lat. *sacculeus (< sacculus).

BATIC s. basmaluta, (rar) fisiu. (purta un ~ la gat.)

FULAR s. (rar) sal. (purta un ~ la gat.)

COLIER ~e n. 1) Podoaba (de margele, de pietre scumpe etc.) purtata in jurul gatului; salba; colan. 2) Cingatoare impodobita pur-tata de femei; colan. [Sil. -li-er] /<fr. collier

ESARFA ~e f. 1) Fasie dintr-o tesatura fina, purtata ca podoaba la gat sau pe umeri, mai ales, de femei. 2) Banda de matase sau de stofa care se poarta pe piept in diagonala ca semn al unei demnitati sau functii. 3 ) Banda purtata pe dupa gat pentu a imobiliza o mana bandajata. [G.-D. esarfei] /<fr. echarpe

FULAR ~e n. 1) Fasie dreptunghiulara dintr-o tesatura sau dintr-o impletitura, care se poarta in jurul gatului (pentru a-l apara de frig.) 2) Tesatura subtire si moale de matase. /<fr. foulard

STOLA ~e f. 1) Rochie larga si lunga pana la pamant, incinsa cu doua cordoane, purtata de m********e romane. 2) Fasie lunga si ingusta, ornamentata, purtata pe dupa gat de preotii catolici in timpul slujbei. /<lat. stola

TUNICA ~ci f. 1) Haina barbateasca de uniforma, incheiata pana la gat, care se poarta peste camasa. 2) biol. Membrana care acopera corpul unor organisme animale sau vegetale ori anumite parti ale acestora. [G.-D. tunicii] /<lat. tunica, fr. tunique

ESARFA s.f. 1. Sal, fular, banda de matase, de stofa care este purtata de femei ca podoaba. 2. Fasie, banda care se poarta peste piept sau peste mijloc ca semn al unei demnitati, al unei functii etc. 3. Banda de stofa care se poarta pe dupa gat pentru sustinerea antebratului. [< fr. echarpe].

FULAR s.n. 1. Tesatura usoara de matase. 2. Fasie (dreptunghiulara) de lana, de matase etc. care se poarta in jurul gatului. [Pl. -re, var. fulard s.n. / < fr. foulard].

PANDANTIV s.n. 1. Bijuterie, piatra pretioasa in forma rotunda sau ovala, care se poarta atarnata la gat. 2. Portiune a unei bolti sferice aflata intre arcele mari care sustin o cupola. [Var. pendantiv s.n. / < fr. pendentif].

sacui, sacuie, s.n. (reg.) 1. saculet care se poarta atarnat de gat; traistuta; saculet in care se pun la stors fagurii. 2. saculet in care se pune casul la scurs; sedila. 3. mezel de porc. 4. botnita pentru vitel.

STOLA s.f. 1. Rochie larga, cazand in falduri si incinsa cu doua brauri, pe care o purtau peste tunica m********e romane. 2. Ornament de forma unei fasii lungi, purtat pe dupa gat de preotii catolici la slujba. [< it., fr., lat. stola].

CRAVATA s. f. 1. bucata de matase, de stofa etc. care se poarta innodata la gat, mai ales de catre barbati. 2. (mar.) parama suplimentara cu care se retine ancora. (< fr. cravate)

ESARFA s. f. 1. sal, fular de matase, de lana care este purtat de femei ca podoaba. 2. fasie, banda care se poarta peste piept sau peste mijloc ca semn al unei demnitati, al unei functii. 3. banda de stofa care se poarta pe dupa gat pentru sustinerea antebratului. (< fr. echarpe)

FULAR s. n. 1. tesatura usoara de matase. 2. fasie de lana, matase etc. care se poarta in jurul gatului. (< fr. foulard)

PANDANTIV s. n. 1. bijuterie, piatra pretioasa rotunda sau ovala, care se poarta atarnata la gat. 2. portiune triunghiulara a unei bolti sferice intre arcele mari care sustin o cupola sau o turla. (< fr. pendentif)

STOLA¹ s. f. 1. rochie larga, cazand in falduri si incinsa cu doua brauri, pe care o purtau peste tunica m********e romane. 2. ornament de forma unei fasii lungi, purtat pe dupa gat de preotii catolici la slujba. (< it., fr., lat. stola)

BAIDER, baidere, s. n. (Reg.) Fasie lunga impletita din bumbac sau din lana colorata pe care o poarta taranii la gat. – Germ. Beider.

TUNICA, tunici, s. f. 1. Haina barbateasca (de uniforma), de obicei incheiata pana la gat si care se poarta peste camasa. ♦ Haina asemanatoare cu tunica (1), purtata de femei. 2. Imbracaminte (larga) purtata de unele popoare din antichitate, lunga pana la genunchi sau pana la pamant. 3. Membrana fibroasa care inveleste unele organe ale corpului. ♦ Membrana care acopera corpul unor animale marine. ♦ (Bot.) Invelis carnos al unui bulb. – Din fr. tunique, lat. tunica.

SIRAG, siraguri, s. n. 1. Sir (1). ◊ Loc. adv. In sirag = unul dupa altul. ♦ Grup de soldati asezati in linie de bataie. 2. Multime de margele insirate pe un fir pentru a fi purtate ca podoaba la gat. ♦ Multime de obiecte de acelasi fel, insirate ca margelele pe un fir (de sfoara sau pe o sarma). [Var.: sireag s. n.] – Din magh. sereg „multime, trupa” (cu unele sensuri dupa sir). Cf. pol. szereg.

MEDALION, medalioane, s. n. 1. Bijuterie de forma rotunda sau ovala, care incadreaza sau inchide intre doua capace o fotografie, o pictura, o suvita de par etc. si care se poarta de obicei la gat. ♦ Rama ovala sau rotunda in care este fixata o fotografie sau un tablou; p. ext. fotografie sau tablou fixat intr-o astfel de rama. 2. Element decorativ de forma circulara sau ovala, folosit in arhitectura, mobilier etc. si cuprinzand un basorelief, o inscriptie, un portret etc. 3. Scriere literara in proza de mici dimensiuni, pe o anumita tema, in care sunt schitate trasaturile fundamentale ale vietii si operei unei personalitati, adesea urmata de exemplificari din opera acesteia. [Pr.: -li-on] – Din fr. medaillon (dupa medalie). Cf. it. medaglione.

ENGOLPION, engolpioane, s. n. Iconita lucrata dintr-un metal pretios sau din smalt, pe care o poarta arhiereii atarnata de gat. [Pr.: -pi-on] – Din ngr. enkolpion.

SAPERON s.n. (Frantuzism) 1. Un fel de capison care acoperea capul si gatul pana la umeri, purtat de barbati si femei in evul mediu. 2. (Fig.) Femeie in varsta care intovaraseste in lume o fata sau o femeie tanara. [< fr. chaperon].

MEDALION s.n. 1. Bijuterie ovala sau rotunda in care se pastreaza o fotografie sau o mica amintire si care se poarta de obicei la gat. 2. Fotografie sau tablou de forma ovala sau rotunda. 3. Ornament rotund sau oval care cuprinde un basorelief, o inscriptie. ♦ Motiv in forma de romb care se aplica in mijlocul unei tesaturi. 4. Preparat culinar de forma rotunda sau ovala. 5. Scurta scriere literara in proza, articol critic in care se schiteaza portretul unei personalitati. ♦ Spectacol, emisiune etc. dedicata evocarii unui compozitor sau unui scriitor. [Pron. -li-on. / < fr. medaillon, cf. it. medaglione].

BRELOC s. n. podoaba, amuleta purtata la ceas, la gat etc. (< fr. breloque)

SAPERON s. n. 1. capison care acoperea capul si gatul pana la umeri, purtat de barbati si femei in evul mediu. 2. (fig.) femeie in varsta care intovaraseste in lume o fata sau o femeie tanara. (< fr. chaperon)

ETOLA, etole, s. f. 1. Podoaba alcatuita dintr-o fasie de lana sau de matase, purtata de preotii catolici in timpul serviciului religios. 2. Fasie lata de blana, purtata de femei in jurul gatului sau al umerilor. – Din fr. etole.

ETOLA ~e f. 1) Fasie de stofa purtata de preotii catolici in timpul oficierii slujbei religioase. 2) Fasie lunga si lata de blana, purtata de femei in jurul gatului sau pe umeri. /<fr. etole

BOA s.m. invar. 1. (Zool.) Sarpe urias, neveninos, din regiunea tropicala a Americii si din insula Madagascar. 2. Sal lung de blana sau din pene purtat de femei in jurul gatului. [Pron. bo-a. / < fr. boa, cf. lat. boa – sarpe de apa].

BOA s. m. inv. 1. sarpe urias, neveninos, din regiunea tropicala a Americii de Sud. 2. sal lung din blana sau din pene, purtat de femei in jurul gatului. (< fr., lat. boa)

BOA s. m. invar. 1. Gen de serpi mari, neveninosi, din regiunea tropicala a Americii si din Madagascar (Boa). 2. (Inv.) Fasie lunga de blana sau de pene, purtata de femei in jurul gatului. – Fr. boa (lat. lit. boa).

BOA s. m. invar. 1. Sarpe tropical, carnivor si neveninos, lung de cativa metri, care-si ucide prada inainte de a o inghiti incolacindu-se in jurul ei si sufocand-o (Boa constrictor). 2. Fasie lunga de blana sau de pene, purtata altadata de femei in jurul gatului. – Din fr., lat. boa.

BRELOC s.n. Podoaba purtata mai ales la ceasornic, la gat etc. [Pl. -uri. / < fr. breloque].

BARBITA s. 1. barbisoara, barbusoara, barbuta. (purta o ~.) 2. baveta, bavetica, (rar) barbie. (~ la gatul copiilor mici.)

pletenic, pletenice, s.n. (reg.) 1. salba de bani (purtata de femei pe frunte sau la gat). 2. (in forma: plecenic) sarma pe care se insira monedele unei salbe.

LACERNA s.f. Manta larga deschisa, pe care romanii o purtau peste toga si care se prindea cu o agrafa la gat. [< lat. lacerna, cf. fr. lacerne].

LACERNA s. f. manta larga deschisa, pe care romanii o purtau peste toga si care se prindea cu o agrafa la gat. (< lat. lacerna)

PLOSCA, plosti, s. f. 1. Vas de lemn, de lut ars, de metal sau de piele, cu capacitate mica, rotund si turtit, cu gatul scurt si stramt, in care se tine bautura si care se poarta atarnat de o curea. ◊ Expr. A umbla cu (sau a purta) plosca (cu minciuni) = a colporta minciuni, a duce vorbe, barfeli de la unii la altii. 2. (Inv.) Vas in care vanatorul isi tinea praful de pusca. 3. Vas facut din tabla smaltuita, sticla, material plastic etc., cu o deschizatura larga in partea de sus, in care urineaza bolnavii imobilizati la pat. – Din bg., scr. ploska.

VESTON ~oane n. 1) Piesa vestimentara barbateasca purtata peste camasa; haina. 2) Haina barabateasca de uniforma, ajustata, incheiata pana la gat si fara buzunare, care se imbraca peste camasa; tunica. /<fr. veston

COBRA s.f. Sarpe veninos care traieste in India avand pe gat niste pete negre marginite cu alb; sarpe-cu-ochelari; naja. [< fr., port. cobra].

COBRA/COBRA s. f. sarpe veninos din Africa si Asia care are pe gat niste pete negre marginite cu alb; sarpe-cu-ochelari; naja. (< fr., port. cobra)

PELERINA ~e f. 1) Pardesiu larg, fara maneci, care se incheie numai la gat. 2) Accesoriu vestimentar de forma unui guler lat, care acopera umerii (si bustul), purtat de femei peste palton sau peste rochie. /<fr. pelerine

PLOSCA ~sti f. 1) Vas mic (din lut ars, din lemn, din metal etc.), de obicei ornamentat, rotund si turtit, cu gat scurt si ingust, in care se tine o bautura. ◊ A umbla cu (sau a purta) ~sca cu minciuni a spune numai minciuni. 2) Vas plat (din metal, din sticla, din material plastic etc.) cu gura larga, folosit pentru nevoile fiziologice de bolnavii ce nu pot cobori din pat. [G.-D. plostii] /<bulg., sb. ploska

FALERA s. f. 1. (ant.) element de podoaba in forma de medalie, care se purta aplicat sau ca pandantiv la costum ori harnasament, ca ornament de fibula. 2. ornament care se prinde la gat. (< it. falera, lat. phalera)

CERCEL ~i m. mai ales la pl. 1) Obiect de podoaba pentru femei, care se poarta prins de ureche. ◊ ~ii-doamnei arbust ornamental cu lastari arcuiti, frunze compuse si cu flori grupate in raceme. 2) Excrescenta carnoasa ce atarna la gatul unor animale (oi, capre, porci etc.). /<lat. circellus

GULERAT, -A, gulerati, -te, adj., s. m. si f. 1. Adj., s. m. si f. (Peior.) (Persoana) care poarta guler (scrobit). ♦ (Functionar, militar) care este imbracat in uniforma; fig. (persoana) care apartinea claselor dominante (avand o atitudine aroganta, sfidatoare). 2. Adj. (Despre animale) Care are o dunga alba in jurul gatului. – Din guler.

GULERAT ~ta (~ti, ~te) 1) si substantival Care poarta guler inalt si scrobit; cu guler inalt si scrobit (la imbracaminte). 2) inv. depr. Care facea parte din patura sociala dominanta. 3) (despre animale) Care are o dunga (de obicei de alta culoare) in jurul gatului. /guler + suf. ~at