SUSTENABILITATE (‹ engl. sustainable) s. f. Calitate a unei activitati antropice de a se desfasura fara a epuiza resursele disponibile si fara a distruge mediul, deci fara a compromite posibilitatile de satisfacere a nevoilor generatiilor urmatoare. Conferinta mondiala asupra mediului de la Rio de Janeiro din 1992 a acordat o atentie deosebita acestui concept, care implica stabilirea unui echilibru intre cresterea economica si protectia mediului si gasirea de resurse alternative. Cand se refera la dezvoltarea economica de ansamblu a unei tari sau regiuni, este de obicei preferat termenul sinonim dezvoltare durabila.

COMISIA PENTRU OCROTIREA MONUMENTELOR NATURII, institutie infiintata in anul 1930, sub denumirea de Comisiunea Monumentelor Naturii; este afiliata Academiei Romane (din 1950); are sarcina de a inventaria monumentele naturii si de a adopta masuri pentru ocrotirea lor. Pina in prezent a delimitat c. 400 de rezervatii naturale (ex. Parcul national Retezat, Polita cu Crini din Ceahlau, Valea Fagilor din N M-tilor Macin, Padurea Letea, lacul si piriul Petea etc.) si a declarat monumente ale naturii o serie de elemente floristice (ex. laleaua Cazanelor, floarea de colti) si faunistice (ex. risul, nagitul, ciocinstorsul). C. a propus, pe baza unor studii fundamentate, constituirea a inca 11 parcuri nationale (Rodna, Calimani, Ceahlau, Piatra Craiului, Delta Dunarii s.a.) realizate in 1990 si reglementarea prin legi a protectiei mediului inconjurator.

CONSTANTINESCU, Nicolae N. (1920-2000, n. Bucuresti), economist roman. Acad. (1990), prof. univ. la Bucuresti. Lucrari privind istoria economica a Romaniei, teoria economica, economia mediului ambiant, evaluarea fondului forestier, economia de piata („Revolutia industriala in Romania”, „Problema contradictiei in economie”, „Economia protectiei mediului natural”, „Teoria valorii muncii si lumea contemporana”).

REGLEMENTARE (‹ reglementa) s. f. 1. Actiunea de a reglementa. 2. (Dr.) Ansamblu de norme juridice aplicabile intr-un anumit domeniu (ex. in materie de transport, de constructii, de aprovizionare tehnica-materiala); operatia de stabilire a acestor reguli. R. este larg utilizata spre a desemna normele impuse in mod public conducerii unei firme (industrii) mai ales in ce priveste siguranta si normele de protectie pasnica a mediului. 3. Reglementarea pasnica a problemelor internationale = principiu fundamental al dreptului international, inscris in Carta O.N.U., potrivit caruia statele sunt obligate sa rezolve problemele litigioase dintre ele pe cale politica, prin negocieri si nu prin amenintarea cu forta sau cu folosirea fortei. 4. Reglementarea nasterilor (contraceptia) = actiune destinata evitarii temporare a procreatiei. Proces incurajat de Organizatia Mondiala a Sanatatii, dupa 1985, pentru ingradirea nasterilor in tarile cu o explozie demografica rapida greu suportabila de statele respective.

ARMURA, armuri, s. f. 1. Echipament metalic pentru protectia individuala a unui razboinic din antichitate si din evul mediu. 2. Mod de impletire a firelor de urzeala cu firele de batatura intr-o tesatura. 3. Invelis protector al unui cablu electric. 4. Totalitatea semnelor de alteratie asezate la inceputul unui portativ, care indica tonalitatea lucrarii muzicale respective; armatura. – Din fr. armure.

SCUT ~uri n. 1) (in antichitate si in evul mediu) Arma defensiva de lemn, de metal sau de piele, cu care luptatorii isi aparau corpul de lovituri; pavaza. ◊ A se intoarce din lupta cu ~ a iesi din lupta biruitor. 2) Blazon de forma acestei arme. 3) fig. Persoana sau lucru care protejeaza; pavaza. 4) fig. protectie de care se bucura cineva. Sub ~ul legii. 5) Masca sau paravan folosit de sudori. 6) tehn. Constructie de protectie (in mine, in tunele etc.). 7) geol. Portiune intinsa dintr-o platforma unde ies la suprafata rocile fundamentului cutat. 8) biol. Formatie chitinoasa de protectie (epidermica sau scheletica) a corpului unor vietuitoare. /<lat. scutum

RODBAV, statiune balneoclimaterica de interes general, cu functionare permananta, situata in com. Soars, jud. Brasov, in SE pod. Hartibaci, la 476 m alt. Climat tonic, cu veri racoroase (temp. medie a lunii iul. este 18ºC) si ierni reci (in ian. medii termice de -5,5ºC). Temp. medie anuala este este dec. 7,5ºC. Izvoare cu ape minerale clorurate, sodice, iodurate, bicarbonatate, hipotone indicate in cura externa pentru tratarea afectiunilor reumatismale degenerative, a celor posttraumatice, ginecologice, vasculare etc. Punct muzeal cu piese de arheologie locala. Biserica de lemn (sec. 18); ruinele unei cetati taranesti din sec. 14. Arie de protectie speciala avifaunistica.