Rezultate din textul definițiilor
IAURGERIE, iaurgerii, s. f. Pravalie unde se prepara sau se vinde iaurt (si alte produse lactate). [Pr.: ia-ur-] – Iaurgiu + suf. -arie.
IAURGIU, iaurgii, s. m. Persoana care prepara sau vinde iaurt (si alte produse lactate). [Pr.: ia-ur-] – Din tc. yogurtcu.
VEGETARIANISM s. n. Regim alimentar sau sistem de alimentatie format (numai) din vegetale (si din produse lactate). [Pr.: -ri-a-] – Vegetarian + suf. -ism. Cf. fr. vegetarisme.
STEAND, steanduri, s. n. (Reg.) Putina mica cu capac, in care se pastreaza produse lactate. – Din sas. Stand.
LACTOBAR, lactobaruri, s. n. Local unde se servesc produse lactate. – Lacto- + bar.
LACTO-VEGETARIAN, -A, lacto-vegetarieni, -e, adj. (Despre regimuri alimentare) Care se compune numai din produse lactate, legume si fructe ♦ (Substantivat, n.) Restaurant in care se consuma exclusiv (sau in primul rand) produse lactate, legume si fructe. [Pr.: -ri-an] – Lacto- + vegetarian.
LAPTARIE, laptarii, s. f. Magazin unde se vand lapte si produse lactate; local de consumatie unde se servesc produse lactate. ♦ (La pl.) produse lactate; mancaruri preparate din lapte. ♦ (Fam. si peior.) Sani (mari). – Laptar + suf. -ie.
LAPTARIE ~i f. 1) Magazin unde se vinde lapte si produse lactate. 2) Local unde se consuma produse lactate. 3) la pl. produse lactate. 4) la pl. Mancaruri preparate din lapte. [G.-D. laptariei] /lapte + suf. ~arie
pescarita, pescarite, s.f. (reg.) putina mica cu capac (in care se pastreaza produse lactate).
LACTOVEGETARIAN, -A adj. (Despre regimuri alimentare) Compus numai din lapte, legume si fructe. // s.n. Restaurant in care se consuma in special produse lactate, legume si fructe. [Pron. -ri-an. / cf. fr. lacto-vegetarien].
saftalau, saftalai, s.m. (reg.) negustor de produse lactate.
dulce (dulce), adj. – 1. Care are gustul mierii sau zaharului. – 2. Blind, gingas. – 3. Placut, bun la gust. – 4. Moale, linistit, molcom. – 5. (Trans.) Legitim. – 6. (Adv.) Cu blindete, cu gingasie. – Mr. dulte, megl. dulti, istr. dul’te. Lat. dulcis (Cihac, I, 84; Puscariu 554; Candrea-Dens., 520; REW 2792), cf. it. dolce, prov. dolz, dous, fr. doux, cat. dols, sp. dolce. – Der. dulce, s. m. (dulceata, insusirea de a fi dulce, perioada a anului cind este ingaduit credinciosilor sa manince carne si produse lactate; produse lactate); dulce (pl. colectiv dulciuri), s. n. (preparat dulce care se maninca, cofeturi); dulceag, adj. (cu gust cam dulce), a carui der. nu este clara; dulcegarie, s. f. (vorba, purtare dulceaga); dulceata, s. f. (insusirea de a fi dulce, placut; produs dulce de mincare; actiunea de a minca produse lactate si carne, interzisa in perioadele de post; preparat alimentar facut din fructe sau petale fierte in sirop de zahar), cf. abruz. dulgiazze; dulciu, adj. (pe jumatate dulce); dulcetar, s. m. (cofetar); dulcetareasa, s. f. (cofetareasa, care inainte era indeletnicire obisnuita in casele boieresti); dulcoare, s. f. (dulceata), cuvint rar care, dupa Puscariu 555 si REW 2793, provine din lat. dulcōrem; dedulci, vb. (a minca alimente interzise in perioada de post; a se invata prost, a se naravi), format pe baza expresiei de dulce „interzis in post” (Tiktin); indulci, vb. (a face ceva sa fie dulce; a alina, a domoli; refl., a se deprinde, a se obisnui), cf. mr. (i)ndultescu (dupa Puscariu 833; Densusianu, Hlr., 169 si Candrea-Dens., 521, ar reprezenta direct. lat. *indulcῑre); indulcitor, adj. (care indulceste; calmant); indulcitura, s. f. (bomboana). Din rom. provine rut. doljcyca (Candrea, Elemente, 403).
LACTO-VEGETARIAN, -A I. adj. (despre regimuri alimentare) compus numai din lapte, legume si fructe. II. s. n. restaurant in care se consuma produse lactate, legume si fructe. (< fr. lacto-vegetarien)
frupt (frupturi), s. n. – 1. Produs lactat. – 2. In general, produse lactate si carne, alimente interzise in zilele de post. – 3. Zi de frupt. – 4. Carnaval. – Istr. frupt. Lat. fruptus, cu sensul general de „produs” (Seineanu, Semasiol., 182; Puscariu 660; Candrea-Dens., 664; REW 3537; DAR), cf. alb. frut (Meyer 111; Philippide, II, 643), it. frutto, prov. fruch, fr. fruit, cat. fruyt, v. sp. frucho, port. fruto. Cf. si dubletul neol. fruct. Der. infrupta, vb. refl. (a minca in zilele de post carne; a gusta, a savura).
lapte s. m. – 1. Lichid alb secretat de glandele mamare. – 2. Suc alb din anumite plante sau seminte. – Mr. lapte, megl. lapti, istr. lǫpte. Lat. lac, lactem (Densusianu, Hlr., 123; Puscariu, 939; Candrea-Dens., 943; REW 4817; DAR), cf. it. latte, prov. lach, fr. lait, cat. llet, sp. leche, port. leite. Se foloseste numai la sg., totusi are doua forme de pl., specializate: lapturi, s. f. pl. (produse lactate), si lapti, s. m. pl. (produse s*****e ale pestilor masculi), din lat. lactes, cf. si fr. laitance, germ. Milchen, it. latti di pesce (Puscariu 940; Candrea-Dens., 948; REW 4828). Der. laptisor, s. m. (planta, Androsace Chamaejasme); laptar, s. m.; laptareasa, s. f.; laptarie, s. f. (magazin de lapte; Arg., sini); laptagiu, s. m. (laptar); laptos, adj. (care are mult lapte; Arg., avantajos); lapta, vb. (a alapta), cf. alapta; laptare, adj. (cu lapte), din lat. lactāria (REW 4827).
AFRICA DE SUD, Republica ~, stat in S Africii; 1,22 mil. km2; 33,75 mil. loc. (1988; 68,2 la suta negri; 18 la suta albi; 10,5 la suta metisi si 3,3 la suta asiatici). Limbi de stat: afrikaans si engleza. Cap.: Pretoria (resed. guvernului) si Cape Town (resed. parlamentului). Orase pr.: Johannesburg, Soweto/Southwest Town, Durban, East London, Port Elizabeth. Este impartit in patru prov. (Cape, Natal, Orange, Transvaal) si noua teritorii autonome indigene. Relief predominant de podisuri strabatute de lanturi muntoase nu prea inalte; exceptie M-tii Scorpiei (Drakensberg) cu alt. max.: 3.657 m; in lungul tarmului inguste cimpii litorale. Climat tropical in N si subtropical in restul terit., moderat de alt.; in NV (desertul Kalahari) si pe litoralul vestic (desertul Namib) ariditate accentuata. Mari expl. de aur (664,6 t. 1985, locul I pe glob), diamante (10,2 mil. carate, 1985), min. de fier (29,84 mil. t. 1989), mangan (1,5 mil. t. 1989, locul 2 pe glob), nichel, crom (1,05 mil. t., 1985, locul 1 pe glob), bauxita, cupru, uraniu, metale rare (antimoniu, platina, titan). Expl. carbonifere (173,6 mil. t., 1989) si forestiere (4,5 mil. ha de padure). Ind. A. de S., diversificata, produce energie electrica (156,74 miliarde kWh, 1989), fonta, otel (9,1 mil. t., 1989), material rulant, autovehicule (montaj, 368,4 mii buc., 1988), tractoare, echipament pentru centrale electrice, masini agricole, nave maritime, aparataj electrotehnic, utilaj minier, ciment (6,94 mil. t., 1989), tesaturi de lina si bumbac, produse chimice, alim. (conserve de carne si de peste, lactate), zahar (2,26 mil. t., 1988), hirtie si celuloza etc. Predomina cresterea ovinelor (29,8 mil. capete, 1988), bovinelor (11,8 mil. capete, 1988), caprinelor (5,84 mil. capete, 1988), porcinelor (1,5 mil. capete, 1988), realizindu-se o productie ridicata de carne, lina (92,4 mil. t., 1988) si produse lactate. Pescuit intens (628,7 mii t. peste, 1986). Pe 10,8 la suta din terit. se cultiva porumb (6,9 mil. t., 1988), griu (3,4 mil. t. 1988) cartofi (956 mii t. 1988), vita de vie (1,4 mil. t. struguri, 1988), tutun, citrice (620 mii t. 1988), arahide (231 mii t. 1988), banane, ananas s.a. C.f: 23,4 mii km2 (c. 5,5 mii km electrificati). Cai rutiere: 184.520 km. Moneda 1 rand = 100 cents. Exporta aur, carbune, produse siderurgice, diamante, metale neferoase, utilaje si mijloace de transport s.a. si importa utilaje industriale si mijloace de transport, produse chimice, bunuri de larg consum, prod. alim. s.a. – Istoric. Inainte de colonizarea europeana, terit. A. de S. a fost populat de bosimani, de hotentoti, iar apoi de polulatia bantu. Colonizarea a fost inceputa de olandezi: in 1652 s-a intemeiat Colonia Capului (din 1806 in stapinirea Angliei). Prin razboaie impotriva cafrilor, purtate in sec. 18-19 de buri si de englezi, acestia si-au largit considerabil posesiunile. In deceniul 4 al sec. 19 burii intemeiaza republica Natal (proclamata colonie engleza in 1843), iar in deceniul 6 al sec. 19 republicile Transvaal si Orange, ocupate de Anglia in urma razboiului anglo-bur (1899-1902). In 1910 se creeaza Uniunea Sud-Africana, ca dominion britanic, prin unirea Coloniei Capului, republicilor Orange, Natal si Transvaal, care participa la primul razboi mondial, de partea Aliatilor. In 1949, guvernul Uniunii Sud-Africane a anexat Africa de Sud-Vest, pe care o administrase pina atunci sub un mandat instituit de Liga Natiunilor si mai tirziu de O.N.U. In anii postbelici, autoritatile sud-africane au inasprit regimul de asuprire rasiala, legiferind apartheid-ul. La 31 mai 1961 Uniunea Sud-Africana s-a proclamat republica sub denumirea actuala si s-a retras din Commonwealth. Ca urmare a politicii de apartheid si a ignorarii rezolutiilor O.N.U., Adunarea Generala a hotarit in nov. 1974 sa suspende participarea delegatiei autoritatilor sud-africane la lucrarile sale. Izolarea republicii A. de S. s-a accentuat dupa destramarea sistemului colonial portughez (1975) si a proclamarii independentei Republicii Zimbabwe (1980). Guvernul de la Pretoria a lansat atacuri impotriva Angolei si a Mozambicului (1981), apoi impotriva republicilor Zimbabwe, Botswana si Zambia (1986), pe ca le-a acuzat ca sprijina miscarea SWAPO (Angola) si Congresul National African. Amploarea miscarilor de protest ale populatiei de culoare a determinat introducerea starii de urgenta pe intreg teritoriul (12 iun. 1986). Sprijinul larg acordat de opinia publica internationala luptei impotriva apartheid-ului a constrins guvernul sa faca un sir de concesii, intre care eliberarea din inchisoare a lui Nelson Mandela, lider al Congresului National African. In 1991 s-a adoptat o legislatie prin care apartheid-ul a fost abandonat. A. de S. este republica prezidentiala. Activitatea legislativa este exercitata de un parlament bicameral ales exclusiv de populatia alba, iar cea executiva de presedinte si de un cabinet condus de liderul partidului majoritar in Camera Adunarii.
ANDORRA, Principatul ~, mic stat in SV Europei, in partea estica a M-tilor Pirinei; 453 km2; 48 mii loc. (1989). Limbi oficiale: catalana, franceza si spaniola. Cap.: Andorra la Vella. Relief muntos (alt. max.: 2.975 m), climat temperat montan. Turism dezvoltat (95 la suta din venitul national, alaturi de comert). Cai rutiere: 125 km. Moneda: peseta spaniola si francul francez. Exporta tigarete, produse lactate, cherestea s.a. – Istoric. Recunoscuta de Carol cel Mare, in jurul anului 790, ca independenta, in urma contributiei la luptele impotriva maurilor. Mentionata in 806 ca principat autonom la hotarele meridionale ale imp. carolingian. A. devine din sec. 10 obiect de disputa intre episcopii spanioli de Urgel si contii francezi din vecinatate. Din 8 sept. 1278, principatul este pus sub dubla suzeranitate a episcopilor de Urgel si a contilor de Foix, inlocuiti ulterior de suveranii si presedintii Frantei. De-a lungul secolelor, aceasta autoritate a devenit pur nominala. La 11 ian. 1982 este ales pentru prima data un guvern national. A. este un principat autonom sub suzeranitatea presedintelui Frantei si a episcopului de Urgel. Activitatea legislativa este executata de un Consiliu general care numeste si guvernul.
ARAD 1. Cimpia Aradului, zona inalta a Cimpiei de Vest, situata la N de Arad, intre Mures si Crisu Alb. Alt. max.: 124 m Importanta zona agricola (cereale, viticultura, legumicultura, cresterea animalelor). 2. Municipiu in extremitatea de V a tarii, in Cimpia de Vest, pe Mures, resed. jud. Arad: 198.971 (1991). Nod feroviar si rutier. Aeroport international. Important centru al ind. constr. de masini (strunguri, vagoane de metrou, vagoane de cale ferata pentru marfuri si calatori, utilaj agricol, mori pentru prepararea furajelor etc.), al ind. textile (conf. si tricotaje, filatura si tesaturi de bumbac), chimice (coloranti, lacuri si vopsele, ingrasaminte chimice), mat. de constr. (prefabricate din betob, caramisi si tigla), prelucr. lemnului (mobila, cherestea), piel. si incalt., alim. (zahar, preparate din carne, produse lactate, uleiuri vegetale, conserve de legume si fructe, produse de panificatie etc.). Fabrica de jucarii si de ceasuri desteptatoare. Centru viticol, legumicol (mari sere) si pomicol (piersici). Centru cultural cu vechi traditii: institut de invatamint superior (Universitatea „Aurel Vlaicu”), teatru de sta (cu sectiile romana si maghiara), teatru de marionete, filarmonica, muzee, biblioteca cu colectii rare. Cetate (sec. 18), primaria (sec. 19) in stil neo-renascentist, teatrul vechi (1816-1817) in stil neoclasic, cladirea Tribunalului (1892) in stil neobaroc, Palatul Culturii (1910-1913) in stil eclectic in care este adapostit si Muzeul judetean. Mentionat documentar in 1156, iar ca oras in 1329; ocupat de turci in 1552; eliberat de ostile lui Mihai Viteazul (1599) a reintrat in stapinirea Portii Otomane (1616) pina la sfirsitul sec. 17; in 1685 a trecut sub dominatia habsburgica. Important centru al luptei romanilor pentru emanciparea nationala, politica si culturala. In 1812, aici a fost infiintata „Schoala preparanda sau pedagoghiceasca a natiei romanesti”, prima scoala normala romaneasca din Transilvania. A. a fost un important centru al revolutiei din 1848-1849 si sediul Consiliului National Roman Central in 1918. Declarat municipiu in 1968. 3. Jud. in extremitatea vestica a Romaniei, la granita cu Ungaria, in bazinele riurilor Mures si Crisu Alb; 7.652 km2 (3,22 la suta din supra. tarii); 503.768 loc. (1991), din care 52,9 in mediul urban; densitate: 66,7 loc./km2. Resed.: municipiul Arad. Orase: Chisineu-Cris, Curtici, Ineu, Lipova, Nadlac, Pincota, Sebis. Comune: 67. Relief variat: in NE si E ramificatiile vestice ale M-tilor Codru-Moma (1.112 m, vf. Plesu) si Zarand (836 m, vf. Drocea), care inchid inre ei golful depr. Zarand-Gurahont-Halmagiu, in S DealurileLipovei (200-400 m alt.), iar in V Cimpia de Vest, cu subunitatile ei (Cimpia Vingai, Cimpia Aradului, Cimpia Crisurilor, Cimpia Cermei). Clima temperat-continentala, moderata, cu ierni blinde si veri relativ calduroase. Temp. medie anuala de 8 ºC in zona de munte si 11 ºC in cimpie. Precipitatiile medie anuale insumeaza c. 1.000 mm in reg. montane si 600 mm in cimpie (mai abundente in lunile mai-iun.). Vinturi dominante dinspre SV si V. Hidrografia este reprezentata in principal prin cursul inf. al Muresului, care strabate jud. pe 220 km, si prin cel mijlociu al Crisului Alb sint legate de cele ale Muresului printr-o retea densa de canale (Matca, Ier-Turnu-Dorobanti, Morilor etc.) folosite pentru drenarea si irigarea terenurilor agricole. Resurse naturale: petrol si gaze naturale (Pecica, Turnu), min. complexe (sulfuri polimetalice in zonele Halmagiu, Brusturi, Luncsoara, Paniseni), pirite cuprifere (Petris, Rosia Noua), molibden (Savirsin), marmura (Moneasa, Caprioara, Virfurile), dolomite (Minisu de Sus), andezite (Virfurile, Aciuta, Mocrea), calcare, argile, gresii, paduri etc. Izv. cu ape minerale la Lipova (feruginoase, carbogazoase, calcice, magneziene, sodice) si Moneasa (carbogazoase, alcaline, mezotermale). Economia. Industria reprezinta principala ramura a economiei jud. A. In 1989, ponderea covirsitoare in realizarea valorica a prod. globale ind. o detinea subramura constr. de masini (38,6 la suta), concentrata cu precadere in municipiul Arad si profilata pe producerea unei game variate de vagoane de cale ferata pentru marfuri si calatori (inclusiv vagoane de metrou), pe realizarea celei mai mari parti a prod. de strunguri a tarii (cu sectii la Lipova si Chisineu-Cris) si a intregii prod. de ceasuri, precum si pe prod. de utilaje feroviare si agricole, mori pentru preaprarea furajelor etc. Ponderi mari detin si ind. textila si a conf., 16 la suta (Arad, Lipova, Chisineu-Cris, Ineu), ind. chimica, 6.5 la suta (Combinatul de Ingrasaminte Chimice Arad), de prelucr. a lemnului (Arad, Pincota, Sebis, Lipova, Ineu, Nadlac), mat. de constr. (Arad.), alim. (preparate din carne si lapte, zahar, conserve de legume, morarit si panificatie etc.). Agricultura, cu vechi traditii si un caracter diversificat, dispune de insemnate supr. cultivate cu porumb (105.352 ha, 1989), griu si secara (102.781 ha), plante de nutret, orz si orzoaica, plante uleioase, sfecla de zahar, cartofi, leguminoase pentru boabe, tutun etc. Supr. apreciabile sint acoperite cu sere legumicole (Arad), specializate in prod. de tomate, castraveti, ardei gras etc. Viticultura (podgoriile Minis, Pincota, Siria, Ghioroc, Paulis s.a.), pomicultura (Lipova, Zabrani, Buteni s.a.). In 1990, sectorul zootehnic dispunea de numeroase ferme moderne specializate in cresterea porcinelor (408,9 mii capete), ovinelor (442,1 mii capete), bovinelor (175,7 mii capete), pasarilor (2950,5 mii capete) etc. Cai de comunicatie (1990): 485 km c. f. (196 km electrificate) si 2.087 km de drumuri publice (478 km modernizate). Pe terit. jud. A. se remarca un intens trafic de marfuri si calatori pe c. f. si sosele, datorat punctelor de frontiera Curtici si Nadlac. Unitatile de invatamint, cultura si arta (1989-1990): Universitatea „Aurel Vlaicu”, 285 scoli generale, 26 licee, 456 biblioteci, 165 cinematografe, cu filarmonica si un teatru (la Arad), muzee etc. Turism. Existenta unui relief variat (inclusiv cel carstic de la limita cu jud. Bihor unde se afla izbucul de la Calugareni), prezenta unor izv. cu ape minerale care au generat dezvoltarea statiunilor balneoclimaterice Lipova si Moneasa, numeroasele obiective istorice si social-culturale (cetatile de la Arad, Soimus, Siria, Dezna), castele medievale de la Macea, Sebis, Curtici, Siria, Dezna, Pincota, bisericile de lemn de la Bodesti, Halmagiu, Ionesti, manastirile Secusigiu si Pecica, muzeele de istorie si etnografie de la Arad, Lipova, Sebis, Curtici, parcurile dendrologice de la Gurahont, Lipova si Macea, rezervatiile botanice Petris si Zimbru, varietatea si originalitatea etnografiei si folclorului (bogatia cromatica a portului popular din zonele Sicula, Birchis, Secusigiu), centrele de ceramica (Birsa, Halmagel, Tirnovita, picturile naive din Brusturi etc.) au favorizat dezvoltarea unui intens turism de tranzit si de sejur. Indicativ auto: AR.
AUSTRALIA 1. Cel mai mic continent al Pamantului impreuna cu Oceania, asezat in emisfera australa, traversat de Tropicul Capricornului; 8,94 mil. km2; 28,2 mil. loc. (1986). Este cuprins intre 10º41’ lat. S (Capul York) si 38º55’ lat. S (Wilson’s Promontory), pe 3.600 km si intre 113º05’ long. E (Steep Point) si 153º34’long. E (Capul Byron), pe 3.800 km. Inconjurat de Oc. Indian (la S si V) si Oc. Pacific si marile marginase ale acestuia (la E si N). Relieful australian este compus din trei trepte hipsometrice. In E se desfasoara, pe c. 3.400 km de-a lungul coastei, C********a Australiana (Alpii Auastralieni), formata in timpul cutarilor caledoniene si hercinice, dupa care a urmat peneplenizarea mezozoica si reinaltarea tertiara. Alt. max.: 2.234 m (vf. Kosciusko). Podisul Australiei de Vest ocupa c. 50 la suta din suprafata continentului si prezinta o reg. aflata sub nivelul Oceanului Planetar. Marginile sale au alt. mai mari, centrul sau constituind o imensa arie depresionara, ocupata de pustiurile Victoria, Gibson si Marele Desert de Nisip. Cimpiile centrale, desfasurate intre G. Carpentaria (la N) si Marele Golf Australian (la S), ocupa c. 30 la suta din suprafata continentului, constituind treapta cea mai joasa a reliefului, cu extindere mai mare in partea centrala si meridionala. A. este bogata in zacaminte de carbuni, min. de fier, plumb, min. auroargentifere, cupru, zinc, metale rare, min. radioactive etc. Clima si apele. Clima este ecuatorial-musonica in N (cu temperaturi ridicate, amplitudini termice mici si precipitatii abundente), tropicala in centru (cu temperaturi ridicate) si subtropicala in S. Cel mai important sistem hidrografic este cel al fl. Murray (cu afl. sau Darling). In cimpiile centrale se gasesc lacurile Eyre si Torrens, iar in Podisul Australiei de Vest lacurile Moore, Barlee, Mackay si Amadeus. 2. Uniunea Australiana, stat federal ocupind continentul australian, ins. Tasmania, si citeva ins. mici; 7,68 mil. km2; 16,81 mil. loc. (1989) (81,8 la suta anglo-australieni, 5,7 la suta englezi, 2,1 la suta asiatici, 2 la suta italieni, 1,1 la suta aborigeni s.a.). Limba de stat: engleza. Cap.: Canberra. Orase pr.: Sydney, Melbourne, Brisbane, Adelaide, Perth. Este format din 6 state si doua terit. federale. Se expl. carbune (178 mil. t. 1988), petrol (22,73 mil. t, 1989), gaze naturale, min. de fier (97,7 mil t, 1989), bauxita (39,64 mil. t, 1989, locul 1 pe glob), min. de plumb, zinc, argint, titan, aur, min. radioactive si zirconiu (85 la suta din prod. mondiala). Ind. tarii produce anergie electrica (140,35 miliarde kWh, 1988), fonta (5,88 mil. t, 1989), otel (6,7 mil. t, 1989), aluminiu (1,07 mil. t, 1988), motoare, masini-unelte, instrumente de masura, motoare electrice, masini agricole si tractoare, material rulant, autoturisme (332,4 mii buc., 1989), nave, explozibili, ingrasaminte chimice, coloranti, produse farmaceutice, derivate petroliere (capacitatea rafinariilor 36 mil. t, 1986), ciment (6,9 mil. t, 1989), tesaturi de bumbac, incalt., zahar (3,6 mil. t, 1988), produse lactate si din carne. Pe intinsele pasuni naturale (56,7 la suta din supr. tarii) s-a dezvoltat cresterea animalelor. A. ocupind locul 1 pe glob in ce priveste efectivul de ovine (164 mil. capete, 1988, majoritatea de rasa merinos, c. 30 la suta din prod. mondiala de lina), alaturi de care se mai cresc bovine (23,5 mil. capete, 1988), porcine (2,7 mil. capete, 1988), cabaline. Pe 6,2 la suta din supr. tarii se cultiva griu (14,1 mil. t, 1988), orez, sorg (1,6 mil. t, 1988), trestie de zahar (27,7 mil. t, 1988), bumbac, plante furajere, legume, cartofi (1 mil. t, 1988). Mari prod. de unt, brinzeturi, carne si piei. Pescuit. C. f.: 40,8 mii km. Cai rutiere: c. 900 mii km. Flota comerciala: 2,36 mil. t (1988). Moneda: 1 australian dollar = 100 cents. Exporta produse agricole, carbune, minereuri, lina, masini, utilaje si mijloace de transport, aur, aluminiu s.a. si importa masini si utilaje, materii prime si semifabricate, mijloace de transport, bunuri de larg consum, produse alim. s.a. A. administreaza si teritoriile ins. Christmas (din Oc. Indian), ins. Norfolk, Cocos/Keeling si Teritoriul Antarctic Australian. – Istoric. Triburi de vinatori si pescari au populat terit. A. cu 40.000 de ani i. Hr. In sec. 18, cei c. 300 mi aborigeni erau grupati in 500 de triburi. Navigatorii spanioli, portughezi si olandezi descopera si exploreaza la inceputul sec. 17 coasta de N si V a A. In apr. 1770, James Cook atinge coasta rasariteana si declara A., la 23 aug. 1770, posesiune engleza. Fondarea primei asezari (26 ian. 1788) este urmata de crearea de colonii separate care primesc, din 1850, o larga autonomie interna. Se intensifica explorarea si popularea interiorului continentului. Descoperirea aurului (1851) in New South Wales si Victoria determina un nou val de emigranti. La 1 ian. 1901 cele sase colonii engleze autonome din A (New South Wales, Victoria, Queensland, Western A., South A. si Tasmania) se unesc, formind Commonwealth of Tasmania, cu statul de dominion in cadrul Imp. Britanic; colonia britanica Papua si terit. german Noua Guinee sint administrate de A. (1919-1975). A. participa, alaturi de Marea Britanie, la primul si al doilea razboi mondial. In 1986, A. a abolit ultimele prerogative ale interventiei Marii Britanii in afacerile sale interne. Este membru fondator al O.N.U. (1945). A. este o monarhie constitutionala, seful statului fiind, de iure, suveranul Marii Britanii, reprezentat de un guvernator general. Activitatea legislativa este exercitata de Parlamentul Federal (Senat si Camera Reprezentantilor), iar cea executiva de Consiliul Executiv, condus de primul-ministru.
BABADAG 1. Podisul Babadagului, pod. in Dobrogea de Nord, cu directia interfluviilor NV-SE, intre riurile Taita (la N) si Slava (la S), format din depozite cretacice marno-grezoase. Alt. med.: 250 m; ast. max.: 401 m. 2. Liman fluvio-marin in N pod. cu acelasi nume, la V de L. Razim; 24,7 km2. In el se varsa riurile Taita si Taita. Ad. max.: 3,5 m. Baza piscicola. 3. Oras in jud. Tulcea, situat in Pod. Babadagului, in apropierea lacului cu acelasi nume; 10.434 loc. (1991). Expl. de gresii si calcare. Ind. alim. (produse lactate, zahar) si de prelucr. a lemnului ( mobila). Geamie si monumentul funerar al lui Sari Saltic (sec. 15), mausoleul lui Ali-Gaza Pasa (sec. 17), casa Panaghie (sec. 19). Atestat din sec. 13, prin 1330 a fost vizitat de Ibn Battuta.
BACAU 1. Municipiu in E Romaniei, pe riul Bistrita, resed. jud. cu acelasi nume; 199.769 loc. (1991). Termocentrala si doua hidrocentrale (Bacau I si II). Aeroport. Combinat chimic; intrepr. de masini (constr. si reparatii de avioane, constr. de masini unelte, de utilaje pentru ind. alim., de utilaje agricole), de prelucr. a lemnului (cherestea, mobila), de celuloza si hirtie (prima fabrica de hirtie din Moldova, 1841), textile (tesaturi de lina, conf.), de piel. si incalt., mat. de constr., alim. (preparate din carne si lapte, panificatie, bauturi alcoolice, bere etc.); poligrafie. Universitate, teatru dramatic si si de papusi, orchestra simfonica, muzee. Prima mentiune documentara dateaza din 1408, ca oras si punct vamal, existenta sa fiind insa anterioara intemeierii statului feudal Moldova; important centru comercial. Alexandru, fiul lui Stefan cel Mare, construieste in 1491 o curte domneasca cu biserica (Precista), pentru a-i servi ca resed. Sediul episcopatului catolic din Moldova. Declarat municipiu in 1968. 2. Jud. in E Romaniei, in partea centrala a Moldovei, pe cursul mijlociu al Siretului; 6.606 km2; (2,78 la suta din supr. tarii); 743.323 loc. (1991), din care 49,0 la suta in mediul urban; densitate: 103,7 loc./km2. Resed.: municipiul Bacau. Orase: Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Moinesti, Onesti (municipiu), Slanic-Moldova, Tirgu Ocna. Comune: 79. Relief variat, format dintr-o zona muntoasa in V (extremitatile sudice ale M-tilor Gosmanu si Tarcau, cele estice ale M-tilor Ciuc si Nemira si prelungirile nordice ale M-tilor Vrancei), una deluroasa in partea centrala, cuprinzind dealurile subcarpatice si depr. aferente (Depr. Tazlau-Casin, culmile Berzunt, 990 m, Pietricica, 746 m alt., Ousoru, 753 m alt. s.a.) si o a treia in E, inglobind lunca larga a Siretului si Colinele Tutovei (parte componenta a Pob. Birladului). Clima temperat-continentala cu variatii mari de temperatura si precipitatii. Temp. medie anuala oscileaza intre 2ºC in zona montana inalta si 8-9ºC in reg. subcarpatica si pe valea Siretului. Precipitatiile insumeaza 550 mm anual in zonele colinare si peste 1.100 pe culmile muntoase. Vinturi predominante dinspre N, NV si NE. Reteaua hidrografica apartine bazinului mijlociu al Siretului, care colecteaza toate apele din zona carpatica si subcarpatica prin intermediul Trotusului si Bistritei inf. Numeroase lacuri artificiale au fost construite, in scopuri hidroenergetice, pentru alimentare cu apa si irigatii, pe riurile Bistrita (Girleni, Lilieci, Serbanesti), Tazlau (Belci), Uz (Poiana Uzului) etc. Resurse naturale: paduri de conifere, zacaminte de titei, (Zemes, Lucacesti, Solont, Modirzau, Moinesti, Tescani, Geamana, Dofteana etc.), de carbune brun (Asau, Comanesti, Darmanesti, Leorda), de gaze naturale (Gaiceana, Gavanesti, Huruiesti), de sare gema (Tirgu Ocna) si saruri de potasiu (Arsita, Solont, Stanesti, Galeanu); exploatari de gresii (Goioasa, Comanesti, Salatruc s.a.), de calcar (Solont, Stefan cel Mare) si tufuri vulcanice (Cleja, Biribesti, Gura Ratacaului). Izv. minerale carbogazoase, slab sulfuroase, clorurate, bicabornatate sodice, calcice (Slanic-Moldova, Tirgu Ocna, Moinesti). Economia: In 1989, activitatea industriala se desfasura in 48 de intreprinderi, concentrate cu precadere in arealul vaii Trotusului. Cele mai importante ramuri ind. (1989): ind. combustibililor (35,6 la suta din prod. globala a jud.), apoi ind. chimica si de prelucr. petrolului, 16,5 la suta (combinatul chimic de la Borzesti, combinatul de cauciuc sintetic de la Onesti, rafinariile de la Darmanesti si Onesti), ind. energiei electrice si termice (termocentralele Onesti, Comanesti, Darmanesti si hidrocentralele de la Buhusi, Racova, Girleni, Bacau I si II de pe Bistrita, cea de la Galbeni pe Siret si cea de la Poiana Uzului pe Uz), ind. constr. de masini si de prelucr. metalelor (11,3 la suta), care produce utilaje pentru ind. chimica, usoara si alim. (Bacau, Onesti, Buhusi), masini unelte, utilaje agricole, avioane, repere pentru utilaj petrolier (Bacau), ind. textila (Bacau, Buhusi), ind. de expl. si prelucr. lemnului (Agas, Tirgu Ocna, Bacau, Comanesti), ind. piel. si incalt. (Bacau), celulozei si hirtiei (Bacau), alim. (zahar, produse lactate, preparate din carne, bauturi alcoolice, bere etc.). Agricultura, complexa si echilibrata, se bazeaza in principal pe pomicultura si pe culturi de cimp, imbinate cu cresterea animalelor. In 1989, terenurile arabile, (178.628 ha) erau cultivate cu porumb (64.964 ha), griu si secara (53.550 ha), plante de nutret (20.567 ha), sfecla de zahar plante uleioase, cartofi, legume etc. Pomicultura se practica in special in depr. Tazlau-Casin (meri, pruni, ciresi, peri etc.), iar viticultura pe pantele culmii Pietricica si pe terasele Trotusului si Tazlaului (Parava, Orbeni, Sascut, Urechesti Valea Seaca etc.). In 1990, sectorul zootehnic cuprindea 362,1 mii capete ovine, 191,2 mii capete bovine, 274,4 mii capete porcine, 3.766,4 capete pasari crescute in cadrul unor ferme moderne; apicultura. Cai de comunicatie (1990): reteaua feroviara insumeaza 226 km (191 km linii electrificate), iar cea a drumurilor publice 2.301 km, dintre care 510 km modernizate; aeroport la Bacau. Unitati de invatamint, cultura si arta (1989-1990): 535 scoli generale, 25 licee, un institut de invatamint superior (universitate), teatru dramatic, teatru de papusi, orchestra simfonica (la Bacau), muzee, 552 biblioteci, 220 cinematografe, care memoriale etc. Turism. Jud. B. are un potential turistic ridicat, determinat de varietatea si atractivitatea peisajului geografic si antropic (valea Trotusului cu o succesiune de defilee si bazinete, valea si defileul Uzului cu lacul de acumulare Poiana Uzului, valea Bistritei cu peisajul urbanistic al municipiului Bacau etc.), de monumentele si locurile istorice (cimpurile de lupta de la Oituz, manastirile Casin, Ciresoaia, biserica din Borzesti – ctitorie din 1493-1494 a lui Stefan cel Mare, biserica Precista din Bacau etc.), de monumente ale naturii codrul secular de la Runc, parcul dendrologic de la Hemeius, unde se afla si un relict tertiar – Ginkobiloba), precum si de prezenta statiunilor balneoclimaterice Slanic-Moldova, Tirgu Ocna s.a. Indicativ auto: BC.
BARAOLT 1. Masiv muntos in SV Carpatilor Orientali, in marele cot al Oltului (intre defileele Tusnad si Racos), limitat de M-tii Harghita si depr. Baraolt (la NV) si depr. Sfintu Gheorghe (la S). Alcatuit din flis (marno-grezos si grezos-calcaros) cu intruziuni de roci vulcanice. Alt. max.: 1.018 m (vf. Gurgau). Paduri de fag si stejar. Pasuni. Expl. de lignit (Valea Crisului, Sf. Gheorghe). 2. Depr. tectono-eroziva in SV Carpatilor Orientali, intre Dealul Dugau si M-tii Persani (la V), M-tii Baraolt (la S) si Harghita (la NE), drenanta de riurile Baraolt, Virghis si Cormos. Relief colinar si de terase. Expl. de lignit (Capeni, Virghis etc.) si mat. de constr.; ape minerale (Virghis, Biborteni). 3. Oras in jud. Covasna, in depr. si pe riul cu acelasi nume (afl. al Oltului); 10.530 loc. (1991). Expl. de lignit; statie de sortare si insilozare a lignitului. Combinat pentru produse lactate; fabrica de piine; constr. de masini. Mentionat documentar din 1224. Declarat oras in 1968. In satul Biborteni, biserica (sec. 13, cu transformari ulterioare). In satul Capeni, biserica (sec. 14-15, cu transformari din sec. 18).
BISTRITA 1. Riu, afl. dr. al Siretului la sud de Bacau; 288 km. Izv. din M-tii Rodnei, strabate Depr. Dornelor si trece prin orasele Vatra Dornei, Bicaz, Piatra-Neamt, Buhusi si Bacau. Hidrocentrale in cascada pe cursul mijlociu si inferior (Stejaru, Piatra-Neamt, Roznov, Pingarati, Girleni, Bacau I si II etc.). Cursul B. a fost barat, creindu-se lacul de acumulare Izvorul Muntelui. Plutarit. Afl. pr.: Dorna, Neagra, Bistricioara, Bicaz, Tarcau. De la Izv. si pina la confl. cu Dorna poarta numele de Bistrita Aurie. Pentru intreg cursul B. se mai foloseste denumirea de Bistrita moldoveneasca spre a o deosebi de Bistrita ardeleana (2) si Bistrita olteana (3.). 2. Riu, afl. dr. al Sieului (afl. al Somesului Mare); 65,4 km. Izv. din N masivului Calimani si trece prin municipiul Bistrita. Numit si Bistrita ardeleana. 3. Riu, afl. dr. al Oltului; 50 km. Izv. din M-tii Capatinii. Numit si Bistrita olteana sau vilceana. 4. Muntii Bistritei, sistem de masive muntoase in Carpatii Orientali, drenat de Bistrita, situat intre defileul Bistritei de la Zugreni in N si valea Bistricioarei la S. Creasta principala este fragmentata in masive (Pietrosu, Birnaru, Grintiesu Mic si Mare, Budacu etc.), alcatuite din roci cristaline. Alt. max.: 1.859 m (vf. Budacu). Paduri de rasinoase. 5. Dealurile Bistritei, dealuri pe marginea de E a Pod. Transilvaniei, intre poalele M-tilor Calimani si Valea Dipsa, drenate de Bistrita ardeleana (2), Sieu si Budac. Sint constituite dintr-o asociatie de culme deluroase. 6. Municipiu in depr. cu acelasi nume, resed. jud. Bistrita-Nasaud; 86.587 loc. (1991). Termocentrala. Constr. de masini si utilaje si de motoare electrice. Intrepr. de prelucr. lemnului (mobila, articole din lemn, de uz casnic si tehnic), mat. de constr. (produse refractare, prefabricate din beton, cahie de teracota), textile (filatura de lina pieptanata), de sticlarie pentru menaj si alim. (produse lactate, panificatie); ateliere de reparatii. Fabrica de acumulatori pentru autoturisme (din 1980). Centru pomicol (complex modern de depozitare si conservare a fructelor) si viticol. Colegiu tehnic. Numeroase monumente istorice: biserica ortodoxa (fosta biserica franciscana, sec. 13), biserica evanghelica (sec. 14-15, transformata in sec. 16), fortificatii (sec. 15-16), cladiri din vechiul ansamblu comercial (sec. 16-17), case particulare (sec. 16). Muzeu cu sectii de istorie, stiintele naturii, etnografie si arta plastica. Mentionat documentar pentru prima oara in 1264, dar cu existenta anterioara invaziei tatarilor (1241); devine oras in 1349; important centru mestesugaresc si comercial, a intretinut relatii strinse cu Moldova. Intre 1529 si 1546 (cu intreruperi) s-a aflat in stapinirea domnului Petru Rares. Important centru al luptei de emancipare sociala si nationala a romanilor din Transilvania. Scoala luterana din sec. 16. Declarat municipiu in 1979. 7. Manastirea ~, situata in com. Viisoara, jud. Neamt ctitorita inainte de 1407 de Alexandru cel Bun, caruia ii serveste si de necropola. Turn clopotnita zidit de Stefan cel Mare (1498). In 1554, biserica este reconstruita de Alexandru Lapusneanu, de plan triconc, dezvoltat cu gropnita si pridvor inchis. Paraclisul pastreaza un ansamblu de pictura murala din sec. 16. 8. Manastirea ~, (in com. Costesti, jud. Vilcea), ctitorita de boierii Craiovesti inainte de 1491, refacuta in 1519, cind este pictata de Dobromir din Tirgoviste. Refacuta din nou de Constantin Brincoveanu in 1683. In 1710 este adaugat pridvorul bolnitei. In 1846, Bibescu Voda reface biserica manastirii in stil neogotic. Este pictata, in 1855, de Gh. Tattarescu. Biserica bolnitei este singurul edificiu din vechiu complex, cu picturi din 1513 si 1514.
BUCURESTI, cap. Romaniei, municipiu in S tarii, in Cimpia Romana, pe Dimbovita si afl. sau Colentina, la 70-90 m alt., la intersectia paralelelor de 44º25’50„ lat. N cu meridianul de 26º06’50” long. E; 2.107177 loc. (1991; impreuna cu Sectorul Agricol Ilfov 2.375.679 loc. si o densitate de 1.277 loc./km2). Municipiul propriu-zis se intinde pe 226 km2 si este impartit in sase sectoare ad-tive urbane. Sectorul Agricol Ilfov, care este subordonat municipiului, are 1.594 km2, 268.502 loc. (1991) si cuprinde un oras (Buftea) si 38 com. Cel mai important centru politic, economic, stiintific si cultural al tarii. Ind. puternica (c. 13% din productia ind. a tarii) cu o mare diversitate de ramuri. Mari termocentrale (Bucuresti-Sud, Bucuresti-Vest Militari s.a.), laminoare, intreprinderi constructoare de masini: utilaj greu, linii de ciment, turboagregate, motoare cu combustie interna, utilaj siderurgic, petrolier si chimic, masini-unelte si agregate, masini si utilaje agricole, locomotive si vagoane, avioane si elicoptere, autobuze, troleibuze si tramvaie. Se detaseaza subramurile electrotehnica (cabluri, ascensoare, bunuri casnice s.a.), electronica (calculatoare si masini de calcul, cinescoape, elemente pentru automatizari, aparate de radio si TV s.a.) si mecanica fina si optica (aparatura medicala, ace de tricotat, microscoape, aparate de masura si control, utilaj de precizie etc.); intreprinderi chimice (mase plastice, vopsele si coloranti, anvelope si articole din cauciuc, produse farmaceutice si cosmetice s.a.); intreprinderi de materiale de constructii (prefabricate de beton, prelucr. marmurei, articole de portelan si faianta s.a.); intreprinderi de prelucr. a lemnului (mobila, placaje si furnire, instrumente muzicale, chibrituri). Numeroase intreprinderi de piel., marochinarie, blanarie si incalt., poligrafice, textile (filaturi si tesaturi de bumbac, lina, matase, in si cinepa, iuta si pisla s.a.) si alim. (morarit si panificatie, conserve din carne si legume, produse lactate, uleiuri vegetale, produse zaharoase, alcool, bere, tigarete s.a.). Pr. nod feroviar (noua magistrale si o c. f. de centura de 74 km) si rutier (sapte magistrale, numeroase autogari) al tarii; aeroporturile „Baneasa” (inaugurat in 1920 pentru traficul intern) si „Bucuresti-Otopeni” (inaugurat 1970, pentru traficul international). Metrou cu 3 linii magistrale, construite intre 1974 si 1989, insumind c. 60 km lungime. In B. isi au sediul Parlamentul, Guvernul, Presedentia, marea majoritate a partidelor politice, numeroase institutii cultural-stiintifice printre care: Academia Romana (fundata in 1866), peste 60 de institute de cercetari stiintifice, studii si proiectari, mari biblioteci (a Academiei, fundata in 1867, c. 7,5 mil. vol.; Biblioteca Nationala, fundata in 1955, c. 7 mil. vol.: Biblioteca Universitara, fundata in 1896, c. 2 mil. vol., incendiata in 22-23 decembrie 1989). Invatamintul superior este reprezentat prin Universitatea B. (infiintata in 1864), Universitatea de medicina si Farmacie „Carol Davila”, institutele Politehnic, Constructii, de Arhitectura „Ion Mincu”, Agronomic „N. Balcescu” si academiile de Studii Economice, de Muzica, de Teatru si Film, de Arta, de Educatie Fizica (in total cu 56 de facultati), precum si prin numeroase colegii tehnice, economice, de administratie si secretariat, informatica si asistenta sociala etc. In B. exista numeroase institutii muzicale: Opera Romana, Filarmonica „G. Enescu”, Orchestra Nationala a Radiodifuziunii s.a. si teatre („National”, „Comedie”, „Mic”, „Lucia Sturdza-Bulandra”, „C.I. Nottara”, „Odeon”, de Revista „C. Tanase” s.a.). Monumente de arhitectura: bisericile Curtea Veche, Mihai Voda (sec. 16), a Patriarhiei, Doamnei, Sf. Gheorghe Nou (sec. 17), Coltea, Kretzulescu si Stravropoleos (sec. 18), manastirile Radu Voda (sec. 17) si Antim (sec. 18), palatele Ghica-Tei, Sutu, Stirbei, Regal, Justitiei, Postelor (azi Muzeul National de Istorie), C.E.C., Cantacuzino (azi Muzeul Muzicii Romanesti), Victoria (sediul Guvernului); casa Melik, Hanul lui Manuc, cladirea Scolii Centrale de Fete, Universitatea, Ateneul Roman, Rectoratul Universitatii, Academia Militara, numeroase statui, busturi, fintini etc. Muzee: National de Istorie, de Arta al Romaniei, Satului, de Istorie Naturala „Gr. Antipa”, Militar Central, Colectiilor de Arta, Geologiei, Taranului Roman, Tehnic „ing. D. Leonida”, Sticlei si Portelanului etc. In B. exista mari complexe si baze sportive (Stadionul National, „Steaua”, „Dinamo”, „Steaua”, „Giulesti”, „Palatul Sporturilor si Culturii”), parcuri („Tineretului”, 200 ha, „Herastrau”, 187 ha, „Cismigiu”, 13 ha – cea mai veche gradina publica, inaugurata in 1860, „Parcul Carol”, 36 ha) s.a. Gradina Botanica (10,5 ha), Gradina Zoologica Baneasa s.a. In B. se afla numeroase edituri de stat si particulare, studiouri centrale de radio si televiziune si altele independente, apar o mare diversitate de ziare si reviste. In anii de dupa cel de al doilea razboi mondial, B. a cunoscut un proces intens de modernizare si sistematizare intr-o conceptie urbanistica cvasiunitara, monotona, construindu-se mari si uniforme ansambluri de locuinte (Titan-Balta Alba, Drumul Taberei, Berceni-Giurgiului, Rahova-sos. Alexandriei, Militari, Pantelimon, Colentina, Floreasca s.a.), dar si unele cladiri monumentale: Casa Presei Libere (1952-1957), Sala Palatului (1960), Pavilionul Expozitiei (1964), Studioul de televiziune (1969), Institutul Politehnic (1972), Teatrul National (1974), Hotelul „Intercontinental” s.a. In cadrul asa-zisului program de sistematizare a centrului istoric al orasului a fost demolata c. 1/3 din suprafata zonei centrale a municipiului, o data cu aceasta disparind numeroase monumente istorice si de arhitectura. In urma cutremurelor din 1940, 1977, 1986 si 1990, in B. au fost distruse si avariate un numar mare de locuinte, edificii administrative, monumente istorice, scoli, spitale s.a., inregistrindu-se totodata numeroase pierderi de vieti omenesti. Mentionat pentru prima oara intr-un hrisov dat la 20 sept. 1459, de catre Vlad Tepes, orasul B. are insa o existenta mult mai veche. Pe terit. actual al orasului s-au descoperit urme de asezari din neolitic, epoca bronzului si a fierului, iar din sec. XIV existenta unei asezari feudale. Gratie asezarii sale favorabile din punct de vedere comercial, orasul s-a dezvoltat si s-a extins, incepind inca de la mijl. sec. 16 (din vremea domniei lui Mircea Ciobanul) si continuind in sec. 17 (in vremea domniilor lui Matei Basarab, Serban Cantacuzino si Constantin Brincoveanu), devenind pr. centru economic, politic si cultural al tarii. Capitala permanenta a Tarii Romanesti din 1659, B. a fost principalul centru al Revolutiei de la 1848 din Tara Romaneasca. Dupa infaptuirea Unirii Principatelor de la 24 ian. 1859, B. a devenit capitala statului roman (1862) si a cunoscut in a doua jumatate a sec. 19 o puternica dezvoltare. Ocupat de germani si de aliatii lor la 23 nov. /6 dec. 1916, in timpul primului razboi mondial, orasul a fost eliberat in nov. 1918, devenind, dupa unire, capitala statului national unitar roman. In perioada interbelica, in B. s-au infiintat si si-au desfasurat activitatea numeroase institutii publice, administrative, economice si culturale. Orasul a avut mult de suferit de pe urma bombardamentelor anglo-americane din primavara si vara anului 1944, si a bombardamentelor germane din aug. 1944, care au avariat numeroase cladiri (Teatrul National s.a.) si au facut numeroase victime. La 23 aug. 1944, in B. a avut loc o lovitura de stat, soldata cu intoarcerea armelor impotriva Germaniei. La 8 nov. 1945, de ziua regelui, a fost reprimata, de autoritatile comuniste, marea manifestatie promonarhica initiata de organizatiile de tineret ale PNL si PNT. In cadrul Revolutiei Romane din dec. 1989 la B. s-a desfasurat (21-22 dec.) mari manifestatii populare anticomuniste si anticeausiste, soldate cu ciocniri intre demonstranti si fortele de represiune, in urma carora regimul dictatorial a fost rasturnat. La B. au fost semnate urmatoarele tratate de pace: 1) la 16/28 mai 1812, tratatul prin care se punea capat Razboiului ruso-turc (1806-1812); Basarabia era anexata Rusiei; Serbia obtinea autonomie interna; totodata se sanctiona alipirea Gruziei de V la Rusia; 2) la 19 febr. / 3 mart. 1886, tratatul care punea capat razboiului dintre Serbia si Bulgaria; 3) la 28 iul. / 10 aug. 1913, tratatul care incheia al Doilea Razboi Balcanic. Grecia obtine S Macedoniei si o parte din Tracia apuseana, iar Serbia aproape intreaga parte de N a Macedoniei; totodata, prin acest tratat s-a hotarit ca partea de S a Dobrogei, jud. Durostor si Caliacra, Cadrilaterul pina la linia Turk-Smil-Ekrene sa intre in componenta Romaniei. 4) la 4 aug. 1916, tratatul de alianta intre Romania si Aliati (Franta, Marea Britanie, Rusia, Italia) privind intrarea Romaniei in razboi. 5) la 24 apr. / 7 mai 1918, tratatul dintre Romania si Puterile Centrale, incheiat in urma defectiunii militare a Rusiei soldata cu semnarea Tratatului de la Brest-Litovsk; prin el se impuneau Romaniei conditii inrobitoare: cedarea Dobrogei catre Bulgaria, rectificari de frontiera (5.600 km2) in Carpati in favoarea Austro-Ungariei, clauze economice dezastruoase privind livrarile de produse agricole, lemn, petrol s.a. Tratatul nu a fost ratificat de Parlament si suveran si Romania l-a denuntat la 28 oct. 1918.
BURUNDI, Republica Burundi, stat in Africa central-estica (fara iesire la mare); 27,8 mii km2; 5,3 mil. loc. (1989). Limbi de stat: kirundi si franceza. Cap.: Bujumbura. Relief de platouri inalte (1.000-2.000 m) si cimpii in parte mlastinoase in jurul lacurilor din NE si din SV (unde se afla lacul Tanganiyka). Clima tropicala moderata de alt. Resurse de subsol: aur, staniu, nichel, azbest, putin valorificate. Culturi de cafea (33 mii t, 1988), tutun, bumbac, cereale, manioc, ceai, bananieri. Mici intreprinderi alim. (bere, ulei de palmier, produse lactate) si textile. Nu are cai ferate. Cai rutiere: 5,2 mii km. Moneda: 1 franc = 100 centimes. Exporta cafea (cca. 2/3), ceai, bumbac s.a. si importa masini, utilaje si mijloace de transport (cca. 2/5), combustibili, produse alim., bunuri de larg consum s.a. – Istoric. Terit. B., populat de triburi de agricultori bantu, este cucerit in sec. 15-16 de pastori tutsi imigranti din N, care devin patura politica hegemona si intemeiaza un stat feudal care cunoaste o inflorire deosebita in sec. 18-19. Anexat de Germania (1899-1903), terit. B. este inclus in colonia Africa Germana de Est. In 1916 este ocupat de Belgia si unit (in 1922) cu Rwanda, formind terit. Rwanda-Urundi sub tutela Societatii Natiunilor (din 1946, a O.N.U.) si sub mandat de administrare belgian. La 1 iul. 1962, B. se proclama stat independent avind in frunte pe regele Mwambutsa IV. La 28 nov. 1966 monarhia este abolita, iar B. se proclama republica. In 1972-1973 au avut loc violente conflicte intre gruparile etnice hutu si tutsi. B. este republica prezidentiala. Activitatea legislativa este exercitata de presedinte impreuna cu Comitetul de Salvare Nationala.
CEHU SILVANIEI, oras in jud. Salaj, la poalele Dealurilor Salajului: 9.559 loc. (1991). Fabrica de mobila, de conf., de tricotaje, de caramida si tigla; conserve de fructe; produse lactate. Prelucr. maselor plastice. Aici este atestata, in 1319, o cetate. Biserica de lemn (1732). Declarat oras in 1968.
CERNAVODA 1. Oras in jud. Constanta, port pe dr. Dunarii, situat in zona de confl. a Dunarii cu Canalul Dunare-Marea Neagra; 20.862 loc. (1991). Ciment, ipsos, var, prefabricate din beton; prelucr. lemnului; produse lactate; panificatie. Centrala nuclearo-electrica (in constructie din 1980). La SE de oras se afla o ecluza cu doua porturi de asteptare. In apropierea orasului au fost descoperite mai multe asezari si necropole datind din Neolitic, inceputul epocii fierului, din perioada elenistica si romana. Intre 1890 si 1895, inginerul roman Anghel Saligny a construit, intre C. si Fetesti, un complex de poduri feroviare peste Dunare, Balta Ialomitei si bratul Borcea (numit initial „Carol I”) in lungime totala de 4.037 m (din care podul pr. peste Dunare de 1.662 m si cel peste Borcea de 920 m), cel mai lung din Europa la acea data. In 1987 a fost dat in folosinta ansamblul feroviar si rutier de la Fetesti la C. Amplasate paralel si in apropierea celor vechi, noile poduri de la C. si Fetesti, prevazute fiecare cu cite doua linii de c. f., iar cele rutiere transformate in autostrada, reusesc sa mareasca traficul si sa dubleze firele de circulatie. In antic. s-a numit Axiopolis. 2. Grup de culturi preistorice raspindite in SE Romaniei, denumite CI, CII si CIII, datind de la sfirsitul Neoliticului si pina in perioada de tranzitie de la Neolitic la epoca bronzului (c. 2.500 i.Hr.-2.000 i. Hr.).
CONSTANTA 1. Municipiu in SE Romaniei, port la Marea Neagra, resed. jud. omonim; 358.457 loc. (1991). Cel mai mare port maritim al Romaniei cu un trafic anual de c. 50 mil. t marfuri. Aeroport international („Mihail Kogalniceanu”) situat la 27 km NV de oras. Termocentrala (Palas). Ind. constr. de masini (constr. si reparatii de nave maritime; produse metalice diverse), mat. de constr. (prefabricate din beton), celulozei si hirtiei, prelucr. lemnului (mobila), textila, conf., poligrafica, alim. (ulei, bere, produse lactate si de panificatie, conserve de legume etc.). Statiune balneoclimaterica estivala, indicata, deopotriva, pentru odihna, cit si pentru tratament. Centru cultural si artistic: Universitatea „Ovidius”, Institutul de marina civila, Institutul de marina militara „Mircea cel Batrin” si un colegiu economic, tehnic si de administratie; un teatru dramatic si unul de revista, muzeu de arta, istorie si arheologie al Dobrogei, al marinei romane; acvariu, delfinariu si planetariu; edificiul roman cu un mozaic (sec. 4) extins pe c. 2.000 m2, din care s-au recuperat 700 m2, reprezentind un imens covor cu motive geometrice si elemente vegetale in culorile rosu, bej, caramiziu, verde si alb, pastrat nealterat; ruinele zidului de incinta al cetatii Tomis (sec. 3-7), doua bazilici, farul genovez (inalt de 8 m) construit in anul 1300, statuia poetului latin Publius Ovidius Nato etc. Orasul este situat pe terit. fostei colonii grecesti Tomis. Avind o existenta neintrerupta, in sec. 13, genovezii au construit aici o asezare intarita si un port, care figura si in izvoarele cartografice medievale; cucerit in 1393 de sultanul otoman Baiazid I. Chiar daca asezarea nu a mai avut, in cursul ev. med., o importanta deosebita, prin portul de la C. se exportau produsele romanesti destinate Constantinopolului. Dupa o perioada de declin, C. a cunoscut o dezvoltare deosebita in sec. 19 si mai ales dupa Razboiul de Independenta (1877-1878), cind a devenit poarta maritima a Romaniei. Declarat municipiu in 1968. 2. Jud. in extremitatea de SE a Romaniei, intre Dunare (la V) si Marea Neagra (la E), la granita cu Bulgaria; 7.055 km2 (2,97% din supr. tarii); 751.941 loc. (1991), din care 69,53% in mediul urban; densitate: 91,2 loc./km2. Resed.: municipiul Constanta. Orase: Basarabi, Cernavoda, Eforie Hirsova, Mangalia, Medgidia, Navodari, Negru Voda, Ovidiu, Techirghiol. Comune: 52. Relief predominant de podis tabular (Pod. Dobrogei centrale si de Sud), sub 200 m alt., cu interfluvii largi, brazdate de vai bine individualizate. Relief calcaros in Pod. Dobrogei de Sud, evidentiat prin martori de eroziune, pe aliniamentul Hirsova-Crucea-Gura Dobrogei, chei, doline, pesteri. Clima temperat-continentala, cu veri calduroase si secetoase si ierni reci. Temp. medie anuala oscileaza in jurul valorii de 11ºC. Precipitatii reduse cantitativ (sub 400 mm anual) si repartizate neuniform. Vinturi dominante din N si NE. Reteaua hidrografica are cursuri scurte, care seaca in anotimpul cald, cu exceptia riurilor Casimcea si Topolog. Numeroase limane fluviatile (Bugeac, Girlita, Oltina, Dunareni), fluvio-maritime (Istria, Nuntasi, Tasaul, Siutghiol) si maritime (Mangalia, Tatlageacu Mare, Techirghiol). Resurse naturale. Min. de fier (Palazu Mare), fosforite (Pestera, Ivrinezu Mare), diatomite si argile bentonice (Adamclisi, Rasova, Urluia s.a.), creta (Basarabi, Medgidia, Nazarcea), calcar (Topalu, Medgidia, Cheia, Hirsova, Saligny, Mircea Voda, Corbu s.a.), dolomite (Ovidiu), caolin (Basarabi, Cuza Voda), sisturi verzi (Casimcea, Pantelimon, Mihai Viteazu s.a.), porfire (Istria), nisipuri cuartoase (Remua Opreanu), ape minerale sulfuroase, mezotermale (Mangalia, Topalu). Economia. In ind. se realizeaza energie electrica (termocentralele Ovidiu, Palas-Constanta, Navodari), nave maritime de mare capacitate, inclusiv tancuri petroliere pina la 150.000 t. d. w. si mineraliere pina la 65.000 t. d. w. (Constanta, Mangalia), utilaje tehnologice pentru ind. chimica si siderurgica, pentru recoltatul stufului, masini si utilaje agricole, remorci autobasculante (Medgidia), suruburi (Saligny), rafinarea titeiului, superfosfati si acid sulfuric (Navodari si Midia), celuloza si hirtie (Constanta), ciment (Medgidia, Cernavoda), prefabricate din beton (Constanta, Cernavoda), mobila (Constanta), conf. si tricotaje (Mangalia), produse alim. (preparate din carne si lapte, conserve de legume, produse zaharoase, uleiuri vegetale, produse fainoase, vinificatie, bere etc.). Agricultura dispunea, in 1989, de un fond agricol mare (563.899 ha), din care 483.760 ha terenuri arabile pe care se cultivau porumb (122.659 ha), griu si secara (128.221 ha), plante de nutret (45.420 ha), plante uleioase si floarea-soarelui, leguminoase pentru boabe, sfecla de zahar, cartofi, pepeni, legume etc. Viticultura are conditii optime de dezvoltare (podgoriile Murfatlar, Medgidia, Nazarcea, Ostrov, Oltina, Cochirleni s.a.). Livezile formeaza bazine pomicole in arealul localit. Medgidia, Basarabi (piersici), Nazarcea (caisi), Cuza Voda, Lipnita, Ostrov (pruni, meri, peri, ciresi si visini). In 1990, sectorul zootehnic, profilat in principal pe prod. de lapte, lina si carne, cuprindea 709,6 mii capete ovine (predominant rasa merinos de Palas, locul 1 pe tara), 413,7 mii capete porcine, 166,7 mii capete bovine, 25,6 mii capete caprine s.a.; avicultura; apicultura; piscicultura. Agricultura jud. C. dispunea, in 1989, de cel mai mare sistem de irigatii Carasu-Canalul Dunare-Marea Neagra, plus sistemul din zona lacului Sinoe. Cai de comunicatie (1990): lungimea retelei feroviare este de 392 km, din care 71 km electrificate, iar cea a drumurilor publice de 2.272 km, din care 507 km modernizate. Transportul fluvial este servit de porturile Hirsova, Cernavoda, Medgidia, Basarabi, cel maritim de porturile Constanta si Mangalia, iar cel aerian de aeroportul international „Mihail Kogalniceanu”. Unitatile de invatamint, cultura si arta (1989-1990): 258 scoli generale, 32 licee, o universitate, cu patru facultati, un institut de marina civila cu doua facultati si de marina militara „Mircea cel Batrin”, un colegiu, patru teatre (drama si comedie, liric, de revista, de papusi), 420 biblioteci, muzee, 115 cinematografe s.a. Turism. Prin particularitatile cadrului natural (litoralul Marii Negre, zona complexului lagunar Razim-Sinoe, cea a canalului Dunare-Marea Neagra in arealul careia se afla podgoria Murfatlar) si prin varietatea obiectivelor istorice (vestigiile cetatilor Histria, Tomis si Callatis, edificiul roman cu mozaic de la Constanta, monumentul triumfal „Tropaeum Traiani” de la Adamclisi, Complexul rupestru de la Basarabi etc.), jud. C. se inscrie printre primele zone turistice ale tarii. Litoralul Marii Negre detine o pondere de c. 60% din afluxul turistic international al tarii, aici aflindu-se 15 statiuni balneoclimaterice (Navodari, Mangalia, Constanta, Agigea, Eforie Nord si Eforie Sud, Techirghiol, Costinesti, Olimp, Neptun, Cap Aurora, Jupiter, Venus, Saturn, Mangalia). Indicativ auto: CT.
H*****D 1. Rau, afl. stg. al Somesului; 55 km. Izv. din Culmea Codrului, trece prin C. Somesului si se varsa pe terit. Ungariei. Canalizat in cursul inf. Se mai numeste H******u Vechi. 2. Riu, afl. dr. al Oltului, format din H******u Mare (52 km) si H******u Mic (46 km), care izv. din M-tii Harghita. 3. Com. in jud. Brasov, pe rau H*****d (2); 2.549 loc. (1998). Expl. de andezite. Cherestea si produse lactate. Herghelie. Statiune balneoclimaterica de interes local, cu izvoare cu ape minerale sulfuroase, clorurate, bicarbonatate. Biserica evanghelica (sec. 13), cu fresce din sec. 14, refacuta si intarita (sec. 16-19), situata in mijlocul unei puternice cetati taranesti, cu dubla incinta (sec. 15-16).
CRISTURU SECUIESC, oras in jud. Harghita, pe dr. Tirnavei Mari; 11.111 loc. (1991). Expl. de gaz metan si de balast. Intreprindere de oteluri speciale forjate. Fabrici de mobila si de conf. Filatura de bumbac. Topitorie de cinepa si in. Panificatie; produse lactate. Statiune balneoclimaterica cu izvoare de ape minerale clorurate, sodice. Mentionat documentar din 1333, iar ca opppidum din 1459. Declarat oras in 1956.
IRAN Republica islamica ~ (al-Jomhūrῑ-ye Eslamῑ Irān), stat in SV Asiei, in Orientul Mijlociu, cu iesire la M. Caspica, G. Persic si G. Oman; 1,6 mil. km2; 65,8 mil. loc. (1994). Limba oficiala: persana (farsi). Religia: islamica (siiti) 99%. Cap.: Teheran (Tehrān). Orase pr.: Mashhad, Esfahān, Tabrῑz, Shῑrāz, Akwāz, Bākhtārān, Qom, Rasht, Hamadān. Este impartit in 24 provincii. Relieful este reprezentat printr-un podis central (pod. Iranului) cu alt. intre 300 m si 1.800 m, ocupat de doua deserturi intinse (Dasht-e-Kavῑr si Dasht-e-Lūt) si inconjurat de munti inalti: in N, lantul M-tilor Elburz (alt. max.: 5.604 m, vf. Demavend sau Damāvand), in NE Khurasan si in V si SV lantul M-tilor Zagros, continuat cu M-tii Zaristan si Fars. In NV se afla un sector al Pod. Armeniei. Climat subtropical continental excesiv, cu precipitatii reduse. Stre M. Caspica si G. Persic clima este mai umeda (500-1.000 mm/an). Retea hidrografica saraca (raul Karun, lacul Urmia). Vegetatie cu caracter stepic si semidesertic, cu exceptia reg. tarmurilor (paduri cu aspect tropical) si a versantului nordic al M-tilor Elburz (padure temperata). Economia tarii se bazeaza, in principal, pe exploatarea si prelucr. petrolului, care asigura 20% din PNB si peste 90% din exporturi. Expl. de petrol (171,3 mil. t, 1992, locul 4 in lume; rezerve: 12,6 miliarde t, 1994, locul 5 pe glob), de gaze naturale (54,9 mil. m3, 1995; rezerve: c. 14 miliarde, 14 miliarde m3, locul 2 pe glob), min. de mangan, crom, cupru, plumb, zinc, fier, nichel, antimoniu, argint, bauxita, magnezit, sulf, azbest, sare gema si huila. Ind. prelucratoare, in care este ocupata 1/3 din totalul populatiei active, produce: energie electrica (68,4 miliarde kwh, 1992), fonta, otel, aluminiu, cupru si plumb rafinat, autovehicule, tractoare, aparate radio, televizoare, f*******e, derivate din petrol (benzina 5,9 mil. t, 1992), ingrasaminte chimice, acid sulfuric, soda caustica, anvelope, ciment, tesaturi de lana si bumbac, sticlarie, piel. si incalt., zahar (866 mii t., 1992), produse lactate, bere, tigarete. Agricultura concentreaza c. 40% din populatia activa si asigura 20% din PNB, principalul sector fiind productia vegetala. Peste 50% din supr. tarii este neproductiva; 8,6% din supr. tarii (intre care c. 6 mil. ha irigate) se cultiva cu grau (11,5 mil. t, 1994), orez (2,7 mil. t, 1994), porumb, orz, mei, sorg, cartofi (2,85 mil. t, 1994), tutun, bumbac, sfecla de zahar (4,7 mil. t, 1994), trestie de zahar, soia, floarea-soarelui, in, susan, ricin, kenaf, legume (tomate 1,94 mil. t, 1994, fasole, mazare, ceapa, naut, linte), pepeni, fructe (mere 1,69 mil. t, 1994, locul 7 pe glob, pere, caise, migdale, alune, struguri, 1,88 mil. t, 1994, locul 7 pe glob); plantatii de citrice (lamai 640 mii t, 1994, locul 5 pe glob), curmali, ceai (75 mii t, 1994), smochini, maslini, fistic (locul 1 pe glob). Se cresc ovine (45,4 mil. capete, 1994, locul 4 pe glob), caprine (23,5 mil. capete, 1994), bovine (7,1 mil. capete, 1994), bubaline, asini si catari (2 mil. capete, 1994), camile. Pescuit: 344 mii t (1993). Veche traditie mestesugareasca (covoare persane, piel., ceramica). C. f.: 5,1 mii km. Cai rutiere: 151,1 mii km. Pipe-line-uri: 3,5 mii km. Flota comerciala: 6,7 mii t. r. b. (1995). Moneda: 1 rial = 100 dinari. Turism slab dezvoltat, dar cu obiective de importanta mondiala: locurile istorice au vestigii antice (indeosebi persane) cum sunt Persepolis cu imprejurimile, Susa, Pasargada, Damghan, Bam sau din perioada postsasanida (mai ales din sec. 11-18), Esfahān, Hamadān (ambele si cu vestigii persane), Shῑrāz, Tabrῑz, Bākhtārān, Mashhad, Yazd, apoi capitala Teheran (cu monumente vechi si moderne), tarmul M. Caspice cu statiuni balneoclimaterice (Ramsar, Babolsar) si de sporturi de iarna, lantul muntor Elburz etc. Export: petrol si produse petroliere, gaze naturale, bumbac, fructe, tesaturi (covoare), lana si piei, autovehicule. Import: masini, utilaje echipament ind., bunuri de lard consum, produse chimice si alim., animale vii etc. – Istoric. In mil. 3 i. Hr., in partea de SV a teritoriului I., s-a constituit statul Elam (cu capitala la Susa), legat si influentat de civilizatia mesopotamiana. Dupa stabilirea, in milen. 2 i. Hr., a indo-europenilor (mezii si persii), se constituie regatul mezilor (sec. 8 i. Hr.), supus de regele persilor, Cyrus II, care cucereste Media (550 i. Hr.), Lidia (547 i. Hr.) si Babilonul (539 i. Hr.) si pune bazele Imp. Persan, condus de dinastia Ahemenizilor. Sub Darius I, imperiul atinge maxima intindere teritoriala: din Tracia si Egipt pana la Ind, dar esueaza in incercarea de a supune Grecia (Razboaiele medice). Imp. Persan este cucerit (334-330 i. Hr.) de Alexandru Macedon, iar, dupa moartea acestuia, teritoriul devine o parte a Regatului Seleucid. In sec. 3 i. Hr., se constituie Regatul Partilor (240 i.Hr.-226 d. Hr.), care rivalizeaza cu Im p. Roman, apoi cu Imp. Bizantin. In urma cuceririi arabe (635-651), pe teritoriul persan se raspandeste religia islamica. Inclus in Califatul de Bagdad, a fost cucerit (1258) de catre mongoli. In perioada 1502-1736, sub dinastia Sefevizilor, se consolideaza pe teritoriul I. un stat care atinge apogeul sub Abbas cel Mare, iar siismul devine religie de stat. Sub dinastia Kajarā (1775-1925), ca urmare a declinului, Persia pierde intinse teritorii din N, ocupate de Rusia, si face obiectul Tratatului anglo-rus (1907), care delimiteaza zonele de influenta ale celor doua mari puteri. In 1908, au fost descoperite primele zacaminte petrolifere, facand din I. unul dintre cei mari exportatori de titei din lume. Un puternic curent novator si de emancipare nationala, culminand cu instituirea (1906) parlamentului (Mejlis), impiedica, dupa primul razboi mondial, transformarea tarii intr-un protectorat de facto britanic si al aduce pe tron pe Reza Khan (1925). Fondator al dinastiei Pahlavi, el schimba denumirea tarii in Iran (1935). Simpatizant al Germaniei naziste, Reza fost constrans sa abdice in favoarea fiului sau, Mohammad Reza, dupa ocuparea I. (1941) de trupe britanice si sovietice (evacuate in 1945-1946). Incercarea primului ministru M. Mossadegh de a elimina (1951-1953) capitalul strain din industria petroliera esueaza. In perioada 1965-1977, sahul lanseaza o ampla politica de modernizare (laicizarea sistemului de invatamant, drepturi egale pentru femei s.a.) si occidentalizare a I., ceea ce provoaca via nemultumire a clerului islamic, al carui exponentt devine ayatollahul Khomeini. Sub presiunea crescanda a opozitiei, care il acuza pe sah ca s-a indepartat de valorile traditionale islamice, acesta este silit sa paraseasca tara, iar puterea este preluata de Consiliul Revolutionar Islamic, in frunte cu Khomeini (1979). Noua constitutie, care intra in vigoare la 3 dec. 1979, proclama I. republica islamica. Relatiile I. cu S.U.A. cunosc o progresiva deteriorare, care culmineaza cu luarea ca ostatici a personalului ambasadei americane din Teheran (nov. 1979-ian. 1981). In I. se instaureaza un regim islamic fundamentalist, controlat de cler. Disputa teritoriala legata de posesia zonei Shatt al-Arab genereaza un lung si costisitor razboi cu Iraqul (1980-1988), soldat cu aproximativ un milion de victime. Dupa moartea lui Khomeini (3 iun. 1989), se accentueaza divergentele intre fundamentalisti si reformatori. Sprijinul acordat I. gruparilor fundamentaliste si antiisreraliene, indeosebi in Liban, a generat incordari in raporturile cu S.U.A. si Europa Occidentala. Alegerea in functia de presedinte al tarii (23 mai 1997) a lui M. Khatami, reprezentant al curentului moderat, a dus la un inceput de relaxare a relatiilor interne si internationale. Republica parlamentara, conform Constitutiei adoptate la 3 dec. 1979. Activitatea legislativa este exercitata de un parlament unicameral (Adunarea Consultativa Islamica – Mejlis) si de Consiliul pentru protectia Constitutiei numit de ayatollah, iar cea executiva, de un presedinte si un Consiliu de ministrii.
LUND, oras in SSV Suediei, la 17 km NE de Malmo; 96,6 mii loc. (1996). Nod feroviar. Ind. textila (tesaturi din lana si bumbac), a hartiei si alim. (zahar, produse lactate etc.). Universitate (1668). Muzeu de istorie. Catedrala Sankt Peters (1080-114), in stil romanic. Fundat in 1020 de regele danez Knut cel Mare.
SASSARI, oras in Italia (Sardinia), la 177 km MV de Cagliari; 121,1 mii loc. (2003). Nod feroviar. Expl. de argint, plumb, granit si piatra de constr. Fabrica de unelte agricole. Ind. textila, a sticlariei, farmaceutica si alim. (ulei de masline, macaroane, vin, produse lactate); fabrica de sapun. Piata agricola. Universitate iezuita, initial colegiu (1562). Muzeu de arheologie. Catedrala cu fatada baroca (sec. 11-13, cu refaceri din sec. 18); bisericile romanice Santa Maria di Bethleem (sec. 13) si Santa Donata (sec. 13); Paltul Usini (1577). Fundat in sec. 10.
SANTIAGO DE LOS CABALLEROS, oras in N Rep. Dominicane, situat pe Rio Yaque del Norte, la 56 km S de Puerto Plata; centrul ad-tiv al provinciei Santiago; 365,4 mii loc. (2002). Piata agricola pentru tutun, cafea, cacao, fructe tropicale, trestie de zahar s.a. Ind. prelucr. a lemnului (mobila) si tutunului (tigarete), pielariei, farmaceutica, jucariilor (papusi) si alim. (rom, produse lactate). Universitate catolica (1962), Universitate politehnica (1974). Parcul Duarte. Catedrala Santiago el Mayor. Fundat, probabil, de Cristofor Columb in 1494 sau de fratele acestuia, Bartolomeu Columb, in 1495, fiind printre primele asezari din America. In 1504, 30 de cavaleri (caballeros) din Ordinul Sf. Iacob (Santiago) s-au stabilit la Santiago, denumind asezarea S. de la C. Orasul a fost ruinat de cutremurele din 1562 si 1842 si mistuit de incendiul din 1863, fiind refacut de fiecare data.
SANTA FE [sæntəfei] 1. Oras in ENE Argentinei, centrul ad-tiv al prov. Santa Fe, situat pe dr. lui Rio Salado del Norte, in apropiere de varsarea acestuia in fl. Parana, la 145 km N de Rosario si 480 km NV de Buenos Aires; 368,3 mii loc. (2001). Aeroport. Nod feroviar si rutier. Port fluvio-maritim pentru vase oceanice, situat la 300 km de estuarul La Plata, prin care se exporta cupru, zinc, cereale, piei, produse lactate s.a. Constr. de automobile. Ind. metalurgiei neferoase, chimica, textila, de prelucr. a lemnului (mobila), hartiei, a tanantilor, pielariei si incaltamintei, alim. (zahar, faina, bere, bauturi alcoolice, produse lactate s.a.). Universitate (1919); Universitate catolica (1960). Bisericile San Francisco (1680) si La Merced (1660-1754); Catedrala Santa Fe (1685). Palatul guvernatorilor. Fundat in 1573 cu numele Santa Fe de Vera Cruz de catre Juan de Garay – locotenent-guvernator de Asuncion (Paraguay). Centru al iezuitilor in perioada coloniala. 2. Prov. in NE Argentinei, situata in pampas, pe fl. Parana; 133 mii km2; 3,1 mil. loc. (2001). Centrul ad-tiv: Santa Fe. Culturi de grau, porumb, soia, bumbac, sorg, trestie de zahar s.a. Cresterea bovinelor. 3. Oras in SV S.U.A., centrul ad-tiv al statului New Mexico, situat in extremitatea SSV a m-tilor Sangre de Cristo, la 2.118 m alt., pe raul Santa Fe; 62,2 mil. loc. (2000). Nod rutier. Expl. de aur, argint, plumb si zinc. Ind. de prelucrare a metalelor, aluminiului, electronica, textila si alim. Centru comercial si turistic. Statiune climaterica. Muzeu de arta indiana; Muzeu de arta folclorica internationala; Muzeu militar; Opera. Monumente: ruinele fortului Marcy (1846); catedrala Saint Francisc (1869-1886), construita de John B. Lamy, primul episcop de Santa Fe; biserica San Miguel (1620), reconstruita in 1710 si restaurata in 1955; palatul guvernatorilor (1610, restaurat in 1914 si transformat in muzeu de istorie); Capitoliu (1966). In iarna anilor 1609-1610, Don Pedro de Peralta, al treilea guvernator spaniol al provinciei New Mexico, a intemeiat asezarea Santa Fe pe ruinele unui sat indian, numind-o La Villa Real de Santa Fe de San Francisco de Assisi. Dupa batalia cu indienii in 1680, spaniolii au abandonat asezarea pana in 1692, cand au recucerit-o. In 1846, S.U.A. cuceresc aceasta zona de la mexicani, organizand statul New Mexico, iar in 1912, Santa Fe devine capitala statului.
ACIDOFIL adj. (In sintagma) Lapte acidofil = produs lactat dietetic, de culoare alba-galbuie, preparat din lapte de vaca sterilizat, cu un anumit continut de bacterii si fermentat. – Din fr. acidophile.
CHEFIR s. n. produs lactat dietetic preparat din lapte integral sau smantanit, acidulat cu un ferment vegetal, care constituie o bautura gustoasa, cu valoare nutritiva si cu proprietati terapeutice insemnate. – Din fr. kefir, kephir.
IAURT, iaurturi, s. n. produs lactat cu un gust acid placut si cu aroma specifica, preparat din lapte de vaca, de oaie, de bivolita sau de capra, prin fermentare cu bacterii lactice din adaosul de maia. – Din tc. yogurt.
JINTITA s. f. produs lactat preparat prin incalzirea lenta a zerului provenit de la scurgerea casului. – Et. nec.
frisca (produs lactat) s. f., g.-d. art. friscai
CHEFIR n. produs lactat acidulat, preparat din lapte dulce. /<fr. kefir, kephir
CHISLEAG n. produs lactat obtinut prin fermentarea naturala a laptelui; lapte prins; lapte covasit; iaurt. /<ucr. kisljak
CUMAS n. produs lactat obtinut prin fermentarea laptelui de iapa sau de camila, folosit si in medicina. /<rus. kumas
IAURT ~uri n. produs lactat acrisor obtinut prin fermentarea naturala a laptelui; lapte prins; chisleag. /<turc. yogurt
LAPTE n. 1) Lichid alb-galbui, secretat de glandele mamare ale femeii sau femelelor mamifere, care constituie hrana nou-nascutilor ~ matern. ◊ Vitel (sau purcel) de ~ vitel (sau purcel) care nu a fost inca intarcat. ~ de pasare desert preparat din lapte, oua si zahar. Calea ~lui Calea Lactee. 2) Lichid alb secretat de glandele mamare ale unor mamifere domestice folosit drept aliment. ~ de vaca. ◊ ~ acru lapte preparat prin fermentatie din laptele fiert si covasit cu smantana. ~ dulce lapte proaspat, nefermentat. ~ praf produs lactat sub forma de pulbere. ~ prins lapte inchegat. 3) Suc vegetal asemanator la aspect cu acest lichid. ~ de migdale. ~ de cocos. ◊ (A fi) in ~ se spune despre cereale care sunt in stadiu de coacere. ~ de var amestec de var stins si apa. ~ de ciment amestec de praf de ciment si apa. ~le-cainelui planta erbacee a carei tulpina contine un suc asemanator laptelui; alior. ~le-cucului planta erbacee cu flori galbene a carei tulpina contine un suc laptos amar. /<lat. lac, lactis
SMANTANA f. 1) produs lactat gras, care se aduna deasupra laptelui fermentat natural sau se extrage cu ajutorul separatorului si care este folosit in alimentatie sau pentru prepararea untului. 2) fig. mai ales art. Ceea ce este mai de valoare, mai de calitate; frunte. [G.-D. smantanii] /<sl. sumetana
URDA f. produs lactat secundar, obtinut prin fierberea zerului ramas dupa prepararea casului. ◊ ~a-vacii planta erbacee cu flori grupate in racem, care creste prin semanaturi si pe marginea drumurilor. /Orig. nec.
CHEFIR, chefiruri, s.n. produs lactat acidofil, usor alcoolizat, obtinut prin dubla fermentare – lactica si alcoolica – a laptelui de vaca. produsul original din tarile caucaziene se face din lapte de iapa; rus. kefir.
CHEFIR s. n. produs lactat dietetic din lapte acidulat cu un ferment vegetal. (< fr. kefir, rus. kefir)
iaurt (iaurturi), s. n. – produs lactat cu gust acid obtinut prin fermentare. – Mr. γiaurte, megl. iourt. Tc. yogurt, probabil prin intermediul bg. iaurt (Roesler 593; Seineanu, II, 222; Lokotsch 960; Ronzevalle 177), cf. ngr. γιαούρτι. – Der. iaurgiu, s. m. (negustor de iaurt), din tc. yogurtcu; iaurgerie, s. f. (pravalie unde se vinde iaurt).
jintita (-te), s. f. – 1. produs lactat preparat din zer. – 2. Reziduuri de la fagurele de miere. De la un sl. *zętica, der. de la *zęti „a presa, a stoarce”, cf. jant, jintui (DAR). Der. pe baza sl. zinka „sita pentru cereale”, prin referirea la operatia de a strecura laptele (Cihac, II, 159; Weigand, Jb, XVI, 225; Scriban) nu este posibila, avind in vedere sensul doi. Slov. zincica, zintica, ceh. zincica, rut. zentyca, cintyca, pol. zyntica, zynczica, zentyca, zetyca, mag. zsinczicza, zsendicze, germ. dial. Schentitze, pare a proveni din rom. (Candrea, Elemente, 401; Wędkiewicz, Mitteil. Wien, 281; Skok, Z. slaw. Phil, XXXV, 348).
steand (-duri), s. n. – Putina, mai ales pentru pastratul produselor lactate. Germ. Stand, prin intermediul sas. stind (Mindrescu, 89; Borcea 210; Draganu, Dacor., III, 709; Graur, BL, III, 32; Galdi, Dict., 195) sau germ. Stander (Candrea).
BOZOVICI, com. in jud. Caras-Severin; 3.681 loc. (1991). Centru pomicol. produse lactate.
ACIDOFIL, -A, acidofili, -e, adj. (In sintagmele) Plante acidofile = plante care se pot dezvolta pe soluri cu aciditate mare. Lapte acidofil = produs lactat dietetic de culoare alba-galbuie, preparat din lapte de vaca sterilizat, cu un anumit continut de bacterii si fermentat. – Din fr. acidophile.
VEGETARIAN ~ana (~eni, ~ene) 1) Care consta din produse vegetale (si lactate). Cina ~ana. Regim ~. 2) si substantival (despre persoane) Care consuma numai produse vege-tale (si lactate). [Sil. ri-an] /<fr. vegetarien
VEGETARIAN, -A adj. (Despre un regim alimentar) Bazat numai pe produse vegetale si lactate. // s.m. si f. Adept al vegetarianismului. [Pron. -ri-an. / < fr. vegetarien].
VEGETARIAN, -A I. adj. (despre un regim alimentar) bazat numai pe produse vegetale si lactate. II. s. m. f. cel care practica vegetarianismul. (< fr. vegetarien)
VEGETARIANISM s. n. regim alimentar exclusiv din produse vegetale si lactate. (dupa fr. vegetarisme)
VEGETARIAN, -A, vegetarieni, -e, adj., s. m. si f. 1. Adj. (Despre alimentatie, dieta etc.) Care se bazeaza (numai) pe produse vegetale (si pe lactate). 2. S. m. si f. Adept al vegetarianismului. ◊ (Adjectival) Persoana vegetariana. [Pr.: -ri-an] – Din fr. vegetarien.
VEGETARIANISM n. Sistem alimentar alcatuit exclusiv din produse vegetale si din lactate. /<germ. Vegetarianismus
lactat2, -A adj., s. n. (produs) din lapte. (< fr. lacte)
BAILESTI 1. Cimpia Bailestilor, cimpie in partea central-sudica a Olteniei, intre Jiu si Dunare, limitata de Platforma Strehaiei (la N), de C. Blahnitei (la NV) si strabatuta de Desnatui. Alt. descresc de la 200 m (in N) la 15-20 m (in S). Cereale. 2. Oras in jud. Dolj, in cimpia cu acelasi nume; 22.915 loc. (1991). Constr. de masini si utilaje agricole, de aparate electrice; piese turnate din fonta; mat. de constr.; mobila; produse textile (conf.) si alim. (lactate, panificatie, bauturi alcoolice); ateliere de reparatii. Fabrica de nutreturi combinate. Complex zootehnic (bovine, porcine). Atestat documentar in 1536 sub denumirea de Baiulesti. Declarat oras in 1921.
BROSTENI 1. Com. in jud. Mehedinti; 3.061 loc. (1991). Cula (1815). 2. Com. in jud. Suceava, pe Bistrita; 7.906 loc. (1991). Microhidrocentrala. produse textile (tesaturi din bumbac) si lactate; panificatie. Ape minerale carbogazoase. Biserica de lemn (sec. 18). 3. Com. in jud. Vrancea, pe Milcov; 1.975 loc. (1991).
OBIHIRO, oras in Japonia, in parte de E a ins. Hokkaidō, de dr. raului Tokachi, la 160 km E de Sapporo; 173 mii loc. (2000). Centru comercial. Lemn de constructie. produse agricole. Ind. alim. (conserve, zahar, lactate, alcool). Fundat in 1883.
lactat1 ~ta (~ti, ~te) si substantival Care este produs din lapte. produse ~te. /<fr. lacte
lactat2, -A, lactati, -te, adj. Facut din lapte, care contine lapte, bazat pe lapte (si pe derivatele lui). ♦ (Substantivat, f. pl.) produse fabricate pe baza de lapte. – Din fr. lacte.
