PATISERIE, (3) patiserii, s. f. 1. Aluat fin, preparat cu mult unt, din care se fac pateuri, placinte etc.; pateuri, placinte etc. preparate din acest aluat. 2. Ramura in industria alimentara care se ocupa cu fabricarea unor produse de patiserie (1). 3. Local in care se consuma si se vand produse de patiserie (1). – Din fr. patisserie.

PATISIER, patisieri, s. m. Persoana care prepara si vinde produse de patiserie. [Pr.: -si-er] – Din fr. patissier.

PATISIER ~i m. Persoana care prepara si vinde produse de patiserie. [Sil. -si-er] /<fr. patissier

PATISIER s.m. (Liv.) Persoana care prepara produse de patiserie; placintar. [< fr. patissier].

PATISERIE s. f. 1. pateuri, placinte etc. preparate dintr-un aluat fin si umplut cu carne, branza, dulceata. 2. magazin unde se prepara sau se vand produse de patiserie (1). (< fr. patisserie)

PATISIER, -A s. m. f. cel care prepara si vinde produse de patiserie. (< fr. patissier)

PLACINTARIE s. patiserie. (produse de ~.)

BRIOSA, briose, s. f. produs de patiserie, preparat prin coacerea in forme mici, rotunde si ondulate, a unui aluat de cozonac. [Pr.: bri-o-] – Din fr. brioche.

GOGOASA, gogosi (gogoase), s. f. 1. produs de patiserie facut din aluat dospit si prajit in grasime, peste care se presara zahar. ♦ Fig. (mai ales la pl.) Minciuna (evidenta). 2. (De obicei urmat de determinari introduse prin prep. „de”, care arata felul) Excrescenta sferica (de marimea unei alune) care se formeaza pe ramurile unor specii de stejar. 3. Invelis protector format din fire (matasoase), in interiorul caruia are loc transformarea larvelor unor insecte in nimfe. ◊ Gogoasa de matase = gogoasa (3) a viermelui de matase; cocon². 4. Nume dat unor obiecte umflate si sferice. [Var.: (reg.) gugoasa s. f.] – Et. nec. Cf. cocoasa.

PISCOT, piscoturi, s. n. produs de patiserie obtinut prin coacerea unui aluat moale si pufos facut din faina, oua si zahar, avand de obicei o forma alungita, subtiata la mijloc si ingrosata la capete. – Din magh. piskota.

POLONEZ, -A, polonezi, -e, subst., adj. 1. S. m. si f. Persoana care face parte din populatia de baza a Poloniei sau este originara de acolo; polon (1). 2. Adj. Care apartine Poloniei sau populatiei ei, privitor la Polonia sau la populatia ei, originar din Polonia; ca al polonezilor (1); polon (2). ◊ Covrig polonez = produs de patiserie in forma de colacel preparat din aluat de cozonac imbibat cu sirop de zahar si avand deasupra nuci pisate. ♦ (Substantivat, f.) Limba vorbita de polonezi (1). 3. S. f. Dans de origine poloneza (2), in tempo moderat si in masura de 3/4, cu ritm viguros si cu caracter maiestuos, solemn, asemanator marsului; melodie dupa care se executa acest dans. 4. S. m. Mezel din carne de vita si de porc, afumat la cald si apoi fiert; (fam.) polis. – Din fr. polonais.

PRAJITURA, prajituri, s. f. produs de patiserie preparat din faina, zahar, grasimi, oua si ingrediente, care se consuma, de obicei, ca desert. – Praji + suf. -tura.

CORNET¹, cornete, s. n. 1. Bucata de hartie rasucita in forma de con, in care se impacheteaza diferite marfuri. ♦ Continutul unui astfel de ambalaj. 2. (In sintagma) Cornet acustic = instrument acustic in forma de palnie, care intensifica v********e sonore si de care se servesc persoanele cu auzul slab; pavilion (4). 3. Instrument muzical de suflat, din alama, asemanator cu trompeta, dar de dimensiuni mai mici decat aceasta si cu un registru mai inalt. 4. (In sintagma) Cornet nazal = fiecare dintre cele sase lame osoase in forma de cornet¹ (1), situate pe peretii laterali ai celor doua nari. 5. produs de patiserie asemanator cu vafela de napolitana sau de tort, in forma de con (retezat), in care se pune inghetata, frisca, crema etc. – Din fr. cornet.

MERDENEA, merdenele, s. f. produs de patiserie preparat din foi de placinta umplute cu branza sau cu carne. – Din tc. merdane.

RULOU, rulouri, s. n. 1. Obiect in forma de sul. Rulou de hartie. 2. Organ de masina care se poate roti in jurul unei axe si care serveste la sustinerea si la rularea unui sistem tehnic, la transmiterea unei miscari, la transportul unor piese, la infasurarea unor fire etc. 3. Organ al compresoarelor rutiere, construit dintr-un cilindru cu greutate mare; tavalug de compresor. ♦ Sul subtire de lemn (prevazut cu un arc pentru a putea fi usor de manipulat) pe care se infasoara transperantul de la ferestre; p. ext. transperantul insusi. ♦ Jaluzea. 4. Pieptanatura femeiasca in care parul este infasurat in forma de sul. 5. produs de patiserie in forma de sul, facut din aluat, care se umple cu frisca, crema, dulceata etc. – Din fr. rouleau.

BRIOSA ~e f. produs de patiserie facut in forma de gogoasa. [G.-D. briosei; Sil. bri-o-] /<fr. brioche

CORNET¹ ~e n. 1) Pachet de hartie in forma de corn; fisic. 2): ~ acustic aparat in forma de pavilion, destinat sa amplifice sunetele, folosit de persoanele cu auzul slab. 3): ~ nazal ansamblu de sase lame osoase care sunt situate pe peretii laterali ai foselor nazale. 4) Instrument muzical de suflat din alama, asemanator cu trompeta, dar de dimensiuni mai mici, cu registru intermediar intre cel al cornului si cel al trompetei. 5) produs de patiserie cu crema, in forma de corn. /<fr. cornet

GOGOASA ~osi f. 1) Invelis protector din fire matasoase, rezultate din secretia unor insecte; cocon. ◊ ~ de matase invelis format din firul produs de viermele de matase. 2) Excrescenta sferica, aparuta pe frunzele sau crengile stejarilor sau ale altor plante. ◊ ~ de ristic excrescenta bogata in tanin, aparuta pe frunzele de stejar ca urmare a intepaturilor unor insecte. 3) produs de patiserie, de forma sferica, preparat din aluat dospit si prajit in grasime sau in ulei. 4) mai ales la pl. fig. Vorba goala lipsita de temei real; minciuna. ◊ A insira la ~osi a spune verzi si uscate; a indruga. [G.-D. gogosii; Pl. si gogoase] /Orig. nec.

LIPIE ~i f. rar produs de patiserie rotund si latit obtinut dintr-o bucata de aluat nedospit si copt pe vatra; turta. [G.-D. lipiei] /cf. sb. lepinja

PICROMIGDALA ~e f. 1) Migdala cu gust amar. 2) produs de patiserie preparat din albus amestecat cu zahar si migdale (sau nuci). [G.-D. picromigdalei; Var. pricomigdala] /<ngr. pikramigdalon

PISCOT ~uri n. produs de patiserie preparat din aluat moale si dulce, taiat in bucati de forma alungita, subtiata la mijloc si copt. /<ung. piskota

PRAJITURA ~i f. produs de patiserie de diferite forme, garnisit de obicei cu crema. [G.-D. prajiturii] /a praji + suf. ~tura

SALEU ~ri n. produs de patiserie in forma de bastonase, preparate dintr-un aluat sarat. /<fr. sale

SARAILIE ~i f. produs de patiserie preparat din foi de aluat unse cu grasime si rulate, cu umplutura de nuci sau branza si copt in cuptor. [G.-D. sarailii; Sil. -ra-i-] /<turc. sarayli

TARTA ~e f. produs de patiserie preparat dintr-o foaie de aluat, acoperita cu fructe, dulceata, crema etc. si coapta. /<fr. tarte

TURTA¹ ~e f. 1) produs de patiserie latit si rotund, obtinut dintr-o bucata de aluat si copt pe vatra. ◊ A face (sau a lasa) (pe cineva) ~ a bate tare (pe cineva). A se imbata ~ a se imbata foarte tare. Beat ~ foarte beat. A trage cenusa (sau spuza) la ~a lui a-si apara interesele proprii. 2) (nume generic) Prajitura de orice fel, avand o asemenea forma. ~ cu mere. ~e cu mac. ◊ ~ dulce prajitura facuta din faina de grau, oua, miere, mirodenii, acoperita cu glazura sau presarata cu zahar farin 3) Substanta presata care are o asemenea forma. ~ de ceara. /<lat. turta

LANGOS, langosi, s.m. produs de patiserie traditional in Ungaria si Austria, asemanator cu o gogoasa mare si plata, servit cu mujdei de usturoi; in Banat si Transilvania (pop. scovarda, pl. scoverzi), in varianta dulce; din germ. Langosch.

RULOU s.n. In gastronomie: 1. produs de patiserie in forma de sul, umplut cu o crema, cu frisca etc. 2. Preparat culinar realizat prin rularea unui aliment in jurul unei umpluturi, precum rulou de sunca, de peste etc.; rulourile de carne sunt transe subtiri de carne (de vitel, de vaca, de curcan), umplute, rulate si brezate la tigaie, numite si snitele umplute. sin. popieta, din fr. paupiette.

GOFRA, gofre, s.f. produs de patiserie de forma dreptunghiulara sau hexagonala, din aluat lichid (ca de clatite), presat si copt intr-o forma specifica gofrata, servit ca o prajitura, cu frisca, miere, gem sau sirop; din fr. gaufre; sin. (inv.) vafela, din germ. Waffel, engl. waffle.

MERDENEA, merdenele, s.f. 1. Rola cilindrica din lemn, folosita la intinderea aluatului in foi. Spre deosebire de sucitorul simplu ca o vergea cilindrica si subtire, aceasta este mai groasa si prevazuta lateral cu manere. 2. produs de patiserie individual, din foi de placinta umplute divers, de forma patrata sau dreptunghiulara.

crafla (crafle), s. f. – Gogoasa, produs de patiserie. – Var. crafna, croafana. Germ. Krapfen (DAR).

MAZARIN REN/ s. m. produs de patiserie preparat din aluat, fructe zaharisite, sirop si marmelada de caise. (< fr. mazarin)

pateu (produs de patiserie) s. n., art. pateul; pl. pateuri

patiserie ~i f. 1) Aluat fin, preparat cu mult unt, din care se fac pateuri, placinte sau diferite copturi. 2) Multime de produse alimentare din acest aluat. 3) Local in care se vand si se consuma astfel de produse. [G.-D. patiseriei] /<fr. patesserie

FRIANDIZE s.f. pl. produse fine de patiserie si bombonerie oferite intre felurile de mancare, la cafea, la ceai sau dupa desert, servite asortate pe un platou; din fr. friandises

COCA¹ s. f. Aluat (pentru produse de panificatie, de patiserie). ◊ Expr. (Fam.) A se face coca = a se imbata foarte tare. ♦ Pasta cleioasa facuta din faina amestecata cu apa si intrebuintata la lipit (hartie); pap. – Et. nec.

BLAT, blaturi, s.n. (In gastronomie) produs semipreparat de cofetarie-patiserie: un aluat gata copt, de forma rotunda (pentru torturi) sau dreptunghiulara (pentru prajituri sau rulade).

ALUAT ~uri n. Pasta obtinuta prin amestecarea fainei cu apa, uneori si cu diferite adaosuri (lapte, zahar, grasime, oua etc.) din care se prepara produse de panificatie sau de patiserie; coca.[Sil. -lu-at] /<lat. allevatum

COCA¹ f. 1) Pasta obtinuta prin framantarea fainii cu apa si cu diferite adausuri (lapte, zahar, oua etc.), din care se prepara produse de panificatie sau de patiserie; aluat. 2) Pasta cleioasa preparata din faina si apa folosita la lipit hartie; pap. ◊ A se face ~ a se imbata foarte tare. Minte de ~ minte greoaie. [G.-D. cocii] /Orig. nec.

ESENTA, esente, s.f. Lichid volatil, cu aroma puternica, numit si ulei eteric, extras din plante aromatice sau mirodenii (petale, flori, frunze, fructe, scoarta, radacina) sau produs sintetic (aroma de cocos, de rom, de anason, de vanilie) care pastreaza integral proprietatile acestora (aroma, gust, principii active); se utilizeaza in scopuri medicinale, in parfumerie sau ca aromate in cofetarie si patiserie, sub forma de solutie alcoolica (esenta de vanilie, de migdale) sau ca ulei aromatizat (ulei de lamaie, de menta, de trandafir); se obtin esente si prin reducerea unei fierturi (esenta de ciuperci), prin infuzare (apa de trandafiri, de flori de portocal) sau prin macerare de materii vegetale (trufe, usturoi, ceapa, frunze) in otet sau in vin, utilizate pentru asezonarea preparatelor culinare.

placinta (placinte), s. f. – Turta, produs culinar cu umplutura de brinza, mere etc. – Mr., megl. platinta. Lat. placenta (Puscariu 1330; Candrea-Dens., 1399; REW 6556; Rosetti, I, 170), pastrat numai in rom. Der. este confirmata de fonetismul dialectelor. E dubletul lui placenta, s. f., din fr. placenta. – Der. placintar, s. m. (persoana care face sau vinde placinte); placintarie s. f. (patiserie). Din rom. provin rut. paljacyinta (Candrea, Elemente, 403), mag. palacsinta (Miklosich, Fremdw., 116; Edelspacher 21), germ. Palatschinken.