COCA¹ s. f. Aluat (pentru produse de panificatie, de patiserie). ◊ Expr. (Fam.) A se face coca = a se imbata foarte tare. ♦ Pasta cleioasa facuta din faina amestecata cu apa si intrebuintata la lipit (hartie); pap. – Et. nec.

CUPTOR, cuptoare, s. n. 1. Constructie de caramida, de piatra, de metal sau de lut, pentru copt painea si alte produse de panificatie. ♦ Cantitate de paine, de placinte etc. care se poate coace o data. ♦ Platforma zidita in prelungirea vetrei si pe care se doarme la tara. ◊ Expr. A sta (sau a zacea) pe cuptor sau a se muta de pe vatra pe cuptor = a trandavi. A aduce (parintilor) nora pe cuptor = a se insura. ♦ Despartitura la masina de gatit, in care se coc prajituri, paine sau se rumenesc mancarurile. 2. Constructie speciala de incalzire, constituita dintr-o camera cu pereti metalici captusiti cu material refractar in vederea supunerii unui material la tratamente termice, de topire sau la alte operatii tehnologice. ◊ Cuptor de caramizi = cantitate de caramizi brute (din argila) asezate in asa fel incat sa poata fi incalzite pana la incandescenta de un foc central inabusit. Cuptor de var = varnita. 3. Fig. Caldura mare; arsita. ◊ (Pop.; in sintagma) Luna lui cuptor = (luna) iulie. – Lat. *coctorium.

ALUAT ~uri n. Pasta obtinuta prin amestecarea fainei cu apa, uneori si cu diferite adaosuri (lapte, zahar, grasime, oua etc.) din care se prepara produse de panificatie sau de patiserie; coca.[Sil. -lu-at] /<lat. allevatum

COCA¹ f. 1) Pasta obtinuta prin framantarea fainii cu apa si cu diferite adausuri (lapte, zahar, oua etc.), din care se prepara produse de panificatie sau de patiserie; aluat. 2) Pasta cleioasa preparata din faina si apa folosita la lipit hartie; pap. ◊ A se face ~ a se imbata foarte tare. Minte de ~ minte greoaie. [G.-D. cocii] /Orig. nec.

CUPTOR ~oare n. 1) Constructie pentru copt painea si alte produse de panificatie. 2) Cantitate de paine, de placinte etc. care se coc odata. 3) Parte de deasupra a acestei constructii, care se incalzeste. ◊ A sta (sau a dormi) pe ~ a fugi de lucru; a lenevi. A aduce nora pe ~ a se insura. 4) Despartitura de jos la masina de gatit, in care se coc prajituri sau alte preparate. 5) Instalatie industriala pentru topirea metalului sau pentru alte operatii tehnice. ◊ ~ de var instalatie unde se arde piatra de var; varnita. 6) fig. Caldura mare si dogoritoare; canicula. ◊ Luna lui ~ luna iulie. /<lat. coctorium

A MURUI ~iesc tranz. 1) (peretii sau pardoseala unei case) A acoperi cu un strat de lut m***t cu apa; a lipi. 2) A da cu var; a varui. 3) pop. (painea si alte produse de panificatie) A unge la suprafata cu un amestec special inainte de a da la cuptor. 4) pop. A face sa se murdareasca; a murdari; a pata; a manji. /cf. ucr. murovati

TAVA tavi f. 1) Recipient cu fundul plat si cu marginile usor ridicate, pe care se aduc mancarea si tacamurile la masa; tabla. 2) Vas din tabla cu fundul plat si cu marginile ridicate, folosit pentru a coace la cuptor diferite mancaruri si produse de panificatie (placinte, checuri, torturi etc.). [G.-D. tavii] /<turc. tava

BUHUSI, oras in jud. Bacau, pe Bistrita, in depr. Cracau-Bistrita; 22.777 loc. (1991). Hidrocentrala si termocentrala. Constr. de utilaje si piese de schimb pentru ind. usoara. Veche fabrica de postav (1885). Filatura de celofibra si de lina pieptanata; tesatorie de bumbac si lina. Fabrica de mobila; produse de panificatie. Centru pomicol. Han (sec. 17). Biserica Manastirii Runcu (sec. 18). Atestat documentar din 1438, sub numele de Bodesti (azi cartier). Declarat oras in 1921.

BREAZA 1. Oras in jud. Prahova, situat in zona subcarpatica, pe valea Prahovei, la 43 km de Ploiesti, la 380-450 m alt.; 19.142 loc. (1991). Expl. de marno-calcare (Gura Beliei), marne, argile si balast. Fabrici de var, caramida si gips. Constr. de elemente de precizie (injectoare, distribuitoare, elemente de supape). panificatie. produse de artizanat. Statiune climaterica. Biserica (1777), case din sec. 18-19. Muzeu etnografic. Prima atestare documentara dateaza din 1510. Declarat oras in 1952. 2. Com. in jud. Buzau; 3.705 loc. (1991). 3. Com. in jud. Mures; 2.530 loc. (1991). 4. Com. in jud. Suceava, pe riul Moldova; 1.848 loc. (1991). Prelucr. lemnului.

CRISTURU SECUIESC, oras in jud. Harghita, pe dr. Tirnavei Mari; 11.111 loc. (1991). Expl. de gaz metan si de balast. Intreprindere de oteluri speciale forjate. Fabrici de mobila si de conf. Filatura de bumbac. Topitorie de cinepa si in. panificatie; produse lactate. Statiune balneoclimaterica cu izvoare de ape minerale clorurate, sodice. Mentionat documentar din 1333, iar ca opppidum din 1459. Declarat oras in 1956.

CHIFLA, chifle, s. f. produs de panificatie de forma rotunda sau ovala, ca o painisoara, facut din faina de grau. – Din germ. Kipfel.

CHIFLA ~e f. produs de panificatie de forma rotunda, preparat din faina alba de grau. [G.-D. chiflei] /<germ. Kipfel

COVRIG ~gi m. produs de panificatie in forma de inel. ◊ A se face ~ a se incovoia (de frig, de durere etc.). A ajunge (sau a iesi) la ~gi a saraci peste masura. A scoate pe cineva la ~gi a ruina pe cineva; a-l aduce la sapa de lemn. /<bulg. kovrig

GRAHAM s.n. produs de panificatie (paine, chifle, pesmeti) preparat din faina integrala continand obligatoriu germeni si tarate; denumirea a fost data dupa nutritionistul american Sylvester Graham care a creat primul sortiment de paine, in forma de cozonac dreptunghiular, din acest tip de faina.

NEGUS s.m. 1. Titlu purtat in perioada monarhiei de suveranul Etiopiei; cel care purta acest titlu. 2. produs de panificatie in forma unui bat. [< fr. negus].

NEGUS s. m. 1. titlu dat suveranilor Etiopiei. 2. produs de panificatie in forma unui bat, cu mult mac pe deasupra. (< fr. negus, germ. Negus)

BUZIAS, oras in jud. Timis, la 34 km SE de Timisoara; 7.610 loc. (1991). Fabrica de incalt. si de conf.; produse alim. (panificatie, preparate din lapte). Veche statiune balneara (primele stabilimente au fost construite in 1819) cu ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, clorusodice folosite in special pentru tratarea afectiunilor c*************e. Imbuteliere de ape minerale. Atestat documentar din 1320. Declarat oras in 1956.

CHIFLA (‹ germ.) s. f. produs de panificatie de forma rotunda sau ovala, cu greutatea de c. 50 g, preparat dintr-un amestec de faina de griu, sare de bucatarie si drojdie.

panificatie s. panificare. (produse de ~.)

piine (piini), s. f. – 1. produs alimentar de panificatie, pita. – 2. (Mold.) Grine, cereale. – 3. (Inv.) Lan de griu, holda. – 4. Serviciu, slujba, post. – Var. mold. pine. Mr. pine, megl. poini, istr. pare. Lat. panem (Puscariu 1320; Candrea-Dens., 1388; REW 6198), cf. it. pane, prov., cat. pa, fr. pain, sp. pan, port. pᾶo. – Der. piinar, s. m. (brutar); piinarie, s. f. (brutarie); pi(i)nisoara, s. f. (varietate de ciuperci, Russula integra).

BAIA DE ARAMA, oras in jud. Mehedinti, pe valea Bulbei, afl. al Motrului, in N Pod. Mehedinti; 5.807 loc. (1991). Expl. de pirite cuprifere. Ind. de expl. si prelucr. a lemnului (mobila), mat. de constr., textila (conf.) si alim. (produse alcoolice si de panificatie). Centru pomicol. Pe terit. satului Bratilovu, care apartine de oras, a existat un vechi centru minier, unde s-a exploatat arama inca din vremea lui Mircea cel Batrin (1392), pina in sec. 18. Localit. apare mentionata documentar in 1581. Declarat oras in 1968. Biserica (1699).

BREZOI, com. in jud. Vilcea, pe Lotru; 7.573 loc. (1991). Expl. si prelucr. lemnului (cherestea); productie de substante abrazive; produse textile si alim. (panificatie). Statiune climaterica. Atestat documentar in 1575. Declarat oras in 1968. Biserici (sec. 18).

BAILESTI 1. Cimpia Bailestilor, cimpie in partea central-sudica a Olteniei, intre Jiu si Dunare, limitata de Platforma Strehaiei (la N), de C. Blahnitei (la NV) si strabatuta de Desnatui. Alt. descresc de la 200 m (in N) la 15-20 m (in S). Cereale. 2. Oras in jud. Dolj, in cimpia cu acelasi nume; 22.915 loc. (1991). Constr. de masini si utilaje agricole, de aparate electrice; piese turnate din fonta; mat. de constr.; mobila; produse textile (conf.) si alim. (lactate, panificatie, bauturi alcoolice); ateliere de reparatii. Fabrica de nutreturi combinate. Complex zootehnic (bovine, porcine). Atestat documentar in 1536 sub denumirea de Baiulesti. Declarat oras in 1921.

BERESTI, oras in jud. Galati, in zona Dealurilor Falciului; 3.899 (1991). Centru comercial. Ind. alim. (produse din carne, vin, bauturi alcoolice, panificatie). Biserica (sec. 18). Intemeiat ca tirgusor prin hrisov domnesc in 1838. Declarat oras in 1968.

BROSTENI 1. Com. in jud. Mehedinti; 3.061 loc. (1991). Cula (1815). 2. Com. in jud. Suceava, pe Bistrita; 7.906 loc. (1991). Microhidrocentrala. produse textile (tesaturi din bumbac) si lactate; panificatie. Ape minerale carbogazoase. Biserica de lemn (sec. 18). 3. Com. in jud. Vrancea, pe Milcov; 1.975 loc. (1991).

CARACAL, oras in jud. Olt, in C. Romanatilor; 40.691 loc. (1991). Nod feroviar. Fabrici de mobila, de tricotaje, de anvelope, de conserve din legume si fructe, produse zaharoase si de brinzeturi; uzina de vagoane de cale ferata. Morarit si panificatie; reparatii de masini si de utilaje agricole. Mentionat documentar in 1538, declarat oras in 1598. Casa lui Iancu Jianu (sec. 18, refacuta in 1958). Biserica domneasca (sec. 16), ctitorie a lui Mihai Viteazul. Cladirea teatrului (1896) in stil gotic tirziu. Muzeu de istorie si arta.

CALAN, oras in jud. Hunedoara, pe stg. Streiului; 15.024 loc. (1991). Expl. de bentonite (Sintamaria de Piatra), vechi centru siderurgic (1863); produse metalice diverse (tuburi de scurgere, articole sanitare, sobe si masini de gatit, cazane pentru bai, vase emailate etc.); uzina cocsochimica (semicocs in brichete); reparatii de utilaj minier; panificatie. Statiune balneoclimaterica sezoniera, cu ape mezotermale (25-29ºC), bicabornatate, calcice, magneziene. Amintit in documente pentru prima data in 1387 ca sat cnezial. In raza orasului se gasesc doua biserici; cea din satul Streisingeorz (sec. 11), in forme romanice simplificate, cu un tablou votiv din 1409 si cea din satul Strei (sec. 13, cu pictura interioara din sec. 14). Declarat oras in 1968.