COFETAR, cofetari, s. m. Persoana care face sau vinde produse de cofetarie. – Cofet (sg. inv. al lui cofeturi) + suf. -ar.

COFETAREASA, cofetarese, s. f. Femeie care face sau vinde produse de cofetarie¹. – Cofetar + suf. -easa.

COFETAR ~a (~i, ~e) m. si f. Persoana care produce sau vinde produse de cofetarie. /cofet + suf. ~ar

SALCAM (‹ tc.) s. m. Arbore din familia leguminoaselor, inalt pana la 30 m, cu frunze imparipenat-compuse prezentand cate doi ghimpi la baza, cu flori albe mirositoare, melifere, dispuse in raceme, fructe pastai (Robinia pseudacacia). Originar din America de Nord, a fost introdus in Franta (1600), apoi ti in alte tari europene, mai tarziu si in Romania (1750) ca planta ornamentala. Creste de la campie pana in regiunea dealurilor find rezistent la seceta. Lemnul este folosit pentru obiecte de uz gospodaresc si pentru foc. S. este cultivat in plantatii forestiere pentru productia de lemn, pentru fixarea coastelor, taluzelor, dunelor nisipoase si ca perdele parazapezi de-a lungul drumurilor. Din flori se prepara bautir racoritoare si produse de cofetarie. ◊ S. galben = arbust din familia leguminoaselor, inalt de 3-6 m m, cu frunze trifoliate si cu flori galbene in raceme mari (Laburnum anagyroides). Din lemn se fac obiecte de arta si mobile fine. ◊ S. japonez = arbore inalt de 20 m, asemanator cu salcamul, cu flori galbui in panicule mari terminale, cu pastai de forma caracteristica (strangulate intre seminte), indehiscente (Sophora japonica). Originar din E Asiei, la noi a fost introdus in parcuri si gradini.

BOMBOANA, bomboane, s. f. produs de cofetarie, fabricat din sirop de zahar aromatizat, ciocolata etc., avand culori, gust si forme diferite (mici bile, mici bastonase etc.). – Din fr. bonbon.

GELATINA, gelatine, s. f. 1. Substanta proteica coloidala preparata prin fierbere din oase, cartilaje etc., cu diferite intrebuintari practice. 2. produs de cofetarie preparat din sirop de fructe sau dintr-o crema dulce, inchegata cu foi de gelatina (1). 3. Piele cruda pregatita pentru a fi tabacita. – Din fr. gelatine.

SUGIUC s. n. 1. produs de cofetarie facut din nuci m****e in must fiert cu faina. ♦ Bigi-bigi. 2. (Inv.) Un fel de cirnat afumat preparat din carne de oaie, de capra sau de vita; ghiuden. – Din tc. sucuk.

TRUFA¹, trufe, s. f. 1. Nume dat mai multor specii de ciuperci comestibile de culoare violeta-negricioasa, in forma de cartofi, care cresc in pamant (Tuber). 2. produs de cofetarie facut dintr-o crema de ciocolata. – Din fr. truffe.

NAPOLITANA, napolitane, s. f. produs de cofetarie preparat din straturi alternative de foi cu umplutura de crema. – Din fr. [tranche] napolitaine.

FRUCTINA, fructine, s. f. produs de cofetarie preparat din vafele cu umplutura de crema de fructe. – Fruct + suf. -ina.

R***T, r******i, s. n. produs de cofetarie cu aspect gelatinos, fabricat din sirop de zahar, amidon si diferite substante aromatice si prezentat de obicei in forma de cuburi mici. ♦ Fig. (Fam.) Lucru fara importanta – Din tc. r***t[lokum].

napolitan adj. m., (locuitor) s. m., pl. napolitani; (locuitoare, produs de cofetarie) f. sg. napolitana, pl. napolitane

ALVITA f. produs de cofetarie, fabricat din zahar, miere, nuci si amidon sau albus de ou. /halva + suf. ~ita

BOMBOANA ~e f. produs de cofetarie, de diferite forme si consistente, preparat din caramel sau din ciocolata aromatizat (si colorat). [G.-D. bomboanei; Sil. -boa-na] /<fr. bonbon

CASATA ~e f. produs de cofetarie preparat din mai multe feluri de inghetata consistenta dispusa in straturi. /<it. cassata, fr. cassate

COFETURI f. pl. produse de cofetarie; dulciuri; zaharicale. /<ngr. ko[n]feta

HALVA ~le f. produs de cofetarie preparat din seminte oleaginoase amestecate cu o masa de caramel. [Art. halvaua; G.-D. halvalei] /<turc. halva

INGHETATA ~e f. 1) produs de cofetarie preparat prin congelarea unor creme (din lapte, frisca, oua). 2) Portie din acest produs. /v. a ingheta

JELEU ~ri n. produs de cofetarie gelatinos, preparat din suc de fructe cu (mult) zahar; peltea. /<fr. gelee

MARTIPAN ~e n. produs de cofetarie obtinut dintr-un amestec de zahar si miez de migdale. /<germ. Marzipan

MINCIUNEA ~ele f. (diminutiv de la minciuna) 1) Minciuna nevinovata. 2) produs de cofetarie preparat din felii de aluat nedospit si prajit in multa grasime; uscatica. /minciuna + suf. ~ea

NAPOLITANA ~e f. produs de cofetarie preparat din straturi alternative de foi cu umplutura de crema. /<fr. napolitaine

NUGA ~le f. produs de cofetarie, preparat din albus de ou cu nuci (sau alune) si cu zahar. /<fr. nougat

PELTEA peltele f. 1) produs de cofetarie sub forma de pasta gelatinoasa transparenta, preparat din suc de fructe fiert cu (mult) zahar; jeleu. 2) fig. Vorbire sau scriere lipsita de concizie; comunicare orala sau scrisa prolixa. /<turc. pelte, ngr. peltes

R***T ~uri n. 1) produs de cofetarie preparat dintr-o pasta gelatinoasa indulcita si aromatizata. 2) fam. Lucru sau fapt lipsit de valoare. /<turc. r***t

SARLOTA ~e f. produs de cofetarie pregatit din frisca batuta si oua frecate cu zahar (uneori cu adaos de fructe). /<fr. charlotte

SERBET ~uri n. 1) produs de cofetarie, preparat din suc de fructe cu cafea (sau cacao), care se fierb cu zahar pana la ingrosare (uneori cu adaos de nuci pisate). 2) Bautura racoritoare preparata din suc de fructe cu zahar. /<turc. serbet

TORT² ~uri n. produs de cofetarie, preparat din mai multe foi de aluat dulce, coapte, unse cu crema si puse una peste alta. /<germ. Torte

VATA f. Material de culoare alba, moale, obtinut din fibre de bumbac, avand diferite intrebuintari (in medicina, in tehnica). ◊ ~ minerala material obtinut din fibre de sticla, de zgura, de cuart, folosit ca izolant termic si acustic. ~ de zahar (sau dulce) produs de cofetarie (de diferite culori), asemanator cu vata, obtinut prin centrifugare din solutie de zahar. ~ de sticla masa de fibre scurte de sticla impaslite, intrebuintata ca izolant termic si acustic sau ca filtru pentru lichidele corosive. Are ~ in urechi se spune despre o persoana care aude rau. /<germ. Watte

ZAHARICALE f. pl. produse de cofetarie; dulciuri; cofeturi. /<ngr. zaharika

SCORTISOARA s.f. Scoarta aromatica a unor arbori exotici vesnic verzi (Cinnanomum zeylanicum si Cinnamomum cassia), comercializata uscata sub forma de batoane de aproximativ 10 cm lungime, sub forma de bucatele sau gata macinata, de culoare maronie-roscata. Se utilizeaza in bucataria occidentala mai ales pentru aromatizarea produselor de cofetarie, dar in tarile orientale si la condimentarea preparatelor culinare (carne, pui, peste), in special in amestecuri traditionale.

NAPOLITAN, -A, napolitani, -e, adj., subst. 1. Adj., s.m. si f. (Locuitor) din Napoli (Italia). ♦ (s.f.) Dialect vorbit in (regiunea) Napoli. 2. S.f. produs de cofetarie din straturi alternative de foi cu umplutura de crema. (cf. fr. napolitain, it. napoletano) [def., et. si MDN]

TRUFA s.f. 1. (Liv.) Inducere in eroare; inselatorie, sarlatanie. ♦ Abuz de incredere, escrocherie. 2. Gen de ciuperci comestibile foarte gustoase, de culoare violeta-negricioasa, avand forma unui cartof. 3. produs de cofetarie preparat cu o crema de unt si ciocolata. [< fr. truffe, it. truffa, prov. trufa < lat.t. tufera].

VANILIE s.f. 1. Varietate de orhidee mexicana, cultivata la tropice pentru fructele sale. ♦ Fructul acestei plante, folosit mai ales la produsele de cofetarie si de parfumerie. 2. Planta din familia boraginaceelor; vanilie salbatica; (pop.) buruiana-dalacului; iarba-soarelui. [Gen. -iei. / cf. fr. vanille, it. vaniglia, lat.sc. vanilia].

bomboana (bomboane), s. f. – produs de cofetarie de forme diferite, caramela. – Var. (inv.) bombon. Fr. bonbon. – Der. bomboniera, s. f., din fr. bonbonniere.

NAPOLITANA s.f. produs de cofetarie de forma prismatica sau cilindrica, compus din straturi alternative de foi cu umplutura de crema. [< fr. napolitaine, cf. Napoli – oras in Italia].

NAPOLITAN, -A I. adj., s. m. f. (locuitor) din Napoli. ◊ (s. m.) dialect vorbit in (regiunea) Napoli. II. s. f. produs de cofetarie din straturi alternative de foi cu umplutura de crema. (< fr. napolitaine)

TRUFA s. f. 1. inducere in eroare; inselatorie, sarlatanie. ◊ abuz de incredere, escrocherie. 2. gen de ciuperci comestibile foarte gustoase, violete-negricioase, de forma unui cartof. 3. produs de cofetarie pe baza de crema de unt si ciocolata. 4. nas al unui caine. (< fr. truffe)

VANILIE s. f. orhidee mexicana cultivata la tropice pentru fructele sale aromatice, in forma de pastaie; fructul la produsele de cofetarie si de parfumerie. (< it. vaniglia fr. vanille)

sugiuc (-curi), s. n. – produs de cofetarie oriental, pe baza de nuci invelite in pasta de zahar cu must. – Mr. sugiuc. Tc. sucuk (Seineanu, II, 328; Ronzevalle 112), cf. ngr. σουτζούϰι, alb., bg. sudzuk.

BLAT, blaturi, s.n. (In gastronomie) produs semipreparat de cofetarie-patiserie: un aluat gata copt, de forma rotunda (pentru torturi) sau dreptunghiulara (pentru prajituri sau rulade).

MARTIPAN, martipane, s.n. Pasta de migdale, preparata din pudra de migdale amestecata cu zahar, utilizata ca interior de bomboane (praline), pentru acoperirea torturilor sau pentru realizarea unor elemente de decor in cofetarie; prin ext., produse de bombonerie (figurine de diverse forme) din martipan. Germ. Marzipan, it. marzapane

CARAMEL n. produs obtinut prin topirea zaharului si folosit in cofetarie, la colorarea unor bauturi sau alimente. /<fr. caramel

CARAMEL s. n. produs de culoare bruna obtinut prin incalzirea zaharului, folosit in cofetarie si la colorarea unor bauturi sau alimente. – Fr. caramel.

CARAMEL, carameluri, s. n. produs de culoare bruna-roscata solubil in apa, obtinut prin incalzirea si deshidratarea zaharului si folosit in cofetarie, la colorarea unor bauturi sau a unor alimente si la prepararea placilor fotografice. – Din it. caramel.

ESENTA, esente, s.f. Lichid volatil, cu aroma puternica, numit si ulei eteric, extras din plante aromatice sau mirodenii (petale, flori, frunze, fructe, scoarta, radacina) sau produs sintetic (aroma de cocos, de rom, de anason, de vanilie) care pastreaza integral proprietatile acestora (aroma, gust, principii active); se utilizeaza in scopuri medicinale, in parfumerie sau ca aromate in cofetarie si patiserie, sub forma de solutie alcoolica (esenta de vanilie, de migdale) sau ca ulei aromatizat (ulei de lamaie, de menta, de trandafir); se obtin esente si prin reducerea unei fierturi (esenta de ciuperci), prin infuzare (apa de trandafiri, de flori de portocal) sau prin macerare de materii vegetale (trufe, usturoi, ceapa, frunze) in otet sau in vin, utilizate pentru asezonarea preparatelor culinare.