Rezultate din textul definițiilor
AGRICULTURA, agriculturi, s. f. 1. Cultivare a pamantului. 2. Ramura a productiei materiale care are ca obiect cultura plantelor si cresterea animalelor in vederea obtinerii unor produse alimentare si a unor materii prime; totalitatea lucrarilor si a metodelor intrebuintate in acest scop. – Din fr. agriculture, lat. agricultura.
AGROALIMENTAR, -A, agroalimentari, -e, adj. Referitor la produse alimentare provenite din agricultura. [Pr.: -gro-a-] – Agro- + alimentar.
AUTODUBA, autodube, s. f. Automobil prevazut cu o duba, folosit pentru transportul de materiale, produse alimentare, corespondenta etc.; duba. [Pr.: a-u-] – Auto2 + duba.
BACAN2, bacani, s. m. Negustor care vinde cu amanuntul diverse produse alimentare. [Var.: (reg.) bacal s. m.] – Din tc. bakkal.
BACANIE, bacanii, s. f. 1. Pravalie in care se vand diferite produse alimentare. 2. (La sg.) Ocupatia bacanului2. 3. (Inv.; la pl.) Mirodenii, condimente, ingrediente. [Var.: (reg.) bacalie s. f.] – Bacan2 + suf. -ie.
CONGELARE, congelari, s. f. Actiunea de a congela si rezultatul ei. ♦ Inghetare a solutiilor apoase si a solutiilor albuminoase dintr-un corp prin coborirea artificiala a temperaturii in vederea conservarii mai indelungate a unor produse alimentare. – V. congela.
PASTA, paste, s. f. Materie densa cu aspect omogen, rezultata de obicei din macinarea unor substante si din amestecul lor (cu un lichid) pana la obtinerea consistentei dorite. ◊ Pasta de dinti = preparat farmaceutic intrebuintat la spalarea dintilor. Paste fainoase = produse alimentare, de diferite forme si dimensiuni, obtinute prin uscarea unui aluat nedospit din faina de grau. ♦ Culoare (folosita in pictura) de obicei preparata cu ulei. ♦ Lac de unghii cu aspect omogen. – Din ngr. pasta, germ. Pasta.
PASTEURIZA, pasteurizez, vb. I. Tranz. A conserva produse alimentare prin incalzire la o temperatura sub 100° C, urmata de o racire brusca, astfel incat insusirile alimentului sa ramana intacte. [Pr.: -to-] – Din fr. pasteuriser.
VECHI, VECHE, vechi, adj. 1. Care exista de mult timp, din alte vremuri; care tine, dureaza, se face de multa vreme; facut de mult. ◊ Lumea veche = a) societate disparuta sau pe cale de disparitie; b) antichitate; tarile, locuitorii din antichitate; c) nume generic care se da celor trei continente (Europa, Asia, Africa) cunoscute pana la descoperirea Americii. Vorba veche = vorba mostenita din timpuri vechi; maxima, zicatoare, proverb. ♦ (Despre limbi) Care s-a vorbit intr-o epoca indepartata; care este cunoscut (si studiat) sub aspectul ei din trecut (deosebit de cel actual). ♦ (Despre produse agricole, viticole etc.) Din recolta anilor trecuti. ♦ (Despre alimente si produse alimentare, farmaceutice etc.) Obtinut, recoltat, preparat de multa vreme; care si-a pierdut calitatile initiale; lipsit de gust, alterat, stricat. 2. Care a fost intrebuintat mult si este stricat, uzat. 3. (Rar) Batran. ♦ Fig. Imbatranit (inainte de vreme). ♦ Care exercita de mult o profesiune. 4. (Marcand raportul dintre oameni) Cu care cineva are relatii, se cunoaste de multa vreme. 5. Care a indeplinit in trecut o anumita functie, a avut o anumita ocupatie etc. pe care n-o mai are in prezent. 6. (Despre fiinte) Care a trait intr-un trecut indepartat; (despre obiecte, fenomene etc.) care a existat intr-o epoca anterioara; perimat. ◊ Loc. adj. si adv. (Inv.) Din vechi = din vechime, de demult. ♦ Care nu se mai intrebuinteaza, nu mai prezinta interes, iesit din uz. ♦ (Substantivat, n.) Ceea ce nu mai corespunde timpului sau stadiului dintr-un moment dat, ceea ce este depasit, perimat, pe cale de disparitie. – Lat. pop. veclus (= vetulus).
PIVNITA, pivnite, s. f. Incapere sau grup de incaperi subterane, zidite de obicei dedesubtul unei cladiri si destinate pastrarii unor materiale (lemne, carbuni etc.) sau unor produse alimentare; beci. ◊ Expr. A iesi (sau a se auzi) ca din (sau dintr-o) pivnita = (despre voce) a iesi (sau a se auzi) de departe sau cu timbrul scazut, profund, grav. A vorbi ca din pivnita = a vorbi cu timbrul scazut, profund, grav. [Var.: (inv. si reg.) pimnita s. f.] – Din sl. pivĩnica.
PROASPAT, -A, proaspeti, -te, adj. (Despre alimente sau produse alimentare) Pregatit sau recoltat recent; p. ext. care n-a fost supus unui procedeu de conservare. ♦ (Despre plante) Cules, rupt de curand; neofilit. 2. Fig. Tanar, fraged. ♦ Care are sau care pastreaza calitati de stralucire, de vitalitate, de tinerete, care exprima tinerete, sanatate etc. 3. Care exista sau a luat fiinta de putina vreme, care a fost facut, creat etc. de curand; de data recenta, nou. ◊ Loc. adv. (Reg.) Din proaspat = de curand. ♦ (Despre oameni) Care se afla intr-o anumita situatie sau care are o calitate de putina vreme. ♦ Care isi pastreaza noutatea; viu, actual. 4. (Despre aer) Neviciat, curat. ♦ (Despre apa) Adus de curand de la sursa, bun de baut; p. ext. rece. 5. Fig. Curat, pur, neintinat. 6. Cu forte noi; odihnit. – Din gr. prosfatos.
LAPTE, (2) lapturi, s. n. 1. Lichid alb-galbui cu gust dulceag, foarte hranitor, secretat de glandele mamare ale femelelor mamiferelor (care constituie hrana exclusiva a sugarului si a puiului de animal). ◊ Purcel (sau vitel) de lapte = purcel (sau vitel) care nu a fost intarcat. Lapte-de-pasare = desert preparat din lapte, oua si zahar. (Astron.) Calea-Laptelui = calea lactee, v. lactee. ◊ Loc. adj. De lapte = (despre animale) crescut pentru productia de lapte, care produce mult lapte. ◊ Compuse: (Bot.) laptele-cainelui = planta erbacee raspandita prin locuri necultivate, a carei tulpina contine un suc laptos; alior (Euphorbia cyparissias); laptele-cucului = planta erbacee cu flori galbene, a carei tulpina contine un suc laptos; alior (Euphorbia helioscopia); laptele-stancii = laptisor. 2. (Rar; la pl.) Diferite sortimente de lapte (1) sau de produse alimentare preparate din (sau cu) lapte. 3. Suc care se gaseste in unele plante sau fructe ori se prepara din acestea si este asemanator la aspect cu laptele (1). ◊ Expr. (A fi) in lapte = (despre plante si parti ale lor, mai ales despre cereale) (a fi) necopt, crud. 4. (In sintagmele) Lapte de malt = malt macinat si amestecat cu apa, folosit la prepararea berii. Lapte de var = amestec de var stins si apa, folosit la zugravit si in industrie; apa de var. Lapte de ciment = amestec format din praf de ciment si apa, folosit in lucrarile de asfaltare, de constructii etc. – Lat. lac, -ctis.
FARIN adj. invar. (Despre zahar sau alte produse alimentare) Care are aspect de pudra. – Din fr. farine „faina”.
FAINOS, -OASA, fainosi, -oase, adj. 1. Care are aspectul sau consistenta fainii (1). ♦ (Despre fructe) Fara zeama, uscacios; malaiet. 2. Preparat din faina. ◊ Paste fainoase (si substantivat, f. pl.) = produse alimentare preparate din faina, apa, uneori si oua. [Pr.: fa-i-] – Lat. farinosus. Cf. faina.
ZEGISM s.n. Teorie filozofico-economica de esenta neomalthusianista, potrivit careia populatia globului, cererea de produse alimentare si poluarea ar inregistra cresteri intr-un mod progresiv, amenintator, in timp ce resursele globului s-ar afla in cantitati limitate. (din engl. z/ero/ e/economic/ g/rowth/ = crestere economica zero + suf. -ism)
CONDIMENT, condimente, s. n. Nume dat unor substante (picante) de origine minerala, vegetala, animala sau de sinteza care, adaugate unor produse alimentare, le confera un gust sau o aroma specifica, placuta; ingredient, mirodenie, bacanie. – Din fr. condiment, lat. condimentum.
CONSERVANT, -A, conservanti, -te, adj., s. n. 1. Adj. Care conserva, care pastreaza. 2. S. n. Substanta folosita in scopul impiedicarii fermentatiei unor produse alimentare sau de alta natura. – Conserva + suf. -ant.
NAVETA1, navete, s. f. 1. Instrument de forma unui ac lung cu care se lucreaza plase, fileuri. 2. Parcurgerea de catre o persoana a unui drum dus si intors, cu regularitate, de obicei intre doua localitati (relativ apropiate). A face naveta. 3. Vehicul de transport in comun care asigura legatura intre doua puncte relativ apropiate, efectuand regulat drumuri dus si intors. 4. Obiect (in forma de lada compartimentata) care serveste la transportul unor produse alimentare. – Din fr. navette.
NEALTERAT, -A, nealterati, -te, adj. 1. (Despre materii organice) Care nu este stricat, descompus. 2. (Despre produse alimentare, chimice etc.) Care nu este denaturat, falsificat. 3. (Fon.; despre sunete) Care nu s-a modificat; neschimbat. [Pr.: ne-al-] – Ne- + alterat.
DEGUSTATOR, -OARE, degustatori, -oare, s. m. si f. Persoana care se ocupa cu degustarea vinurilor, lichiorurilor, fructelor si a altor produse alimentare. – Degusta + suf. -ator.
SCAUNAS, (1) scaunase, s. n., (2) scaunasi, s. m. 1. S. n. Scaunel. 2. S. m. (Inv.) Negustor de vite sau de cereale; colector (de produse alimentare); comisionar (al unui negustor). [Pr.: sca-u- – Var.: (reg., 1) scauies s. n.] – Scaun + suf. -as.
SULFITA, sulfitez, vb. I. Tranz. 1. A trata cu bioxid de sulf unele produse alimentare sau anumite vase in scopul dezinfectarii, al conservarii, al decolorarii etc. 2. A trata cu sulfit si bisulfit de sodiu unele extracte tanante pentru a solubiliza produsele insolubile. – Din sulfit. Cf. fr. sulfiter.
alimentara ~e f. Magazin in care se vand produse alimentare. /<fr. alimentaire, lat. alimentarius
AUTOFURGON ~oane n. Autovehicul inchis folosit pentru transportul de marfuri (mai ales materiale fragile, produse alimentare etc.). /auto- + furgon
BACANIE ~i f. 1) Magazin mic sau raion intr-un magazin, unde se vand produse alimentare. 2) Ocupatia bacanului. 3) mai ales la pl. inv. Ingredient care se adauga in cantitati mici in alimente, pentru a le da gust sau miros placut; mirodenie; condiment. [Art. bacania; G.-D. bacaniei; Sil. -ni-e] /bacan + suf. ~ie
A CALIBRA ~ez tranz. 1) (piese sau semifabricate metalice) A prelucra mecanic in vederea obtinerii unui anumit calibru. 2) (produse alimentare) A masura pentru a determina calibrul. 3) (instrumente) A grada cu precizie in vederea efectuarii unor masurari. 4) (produse agricole, puieti etc.) A sorta dupa marime. /<lat. calibrer
A CONGELA ~ez tranz. 1) (lichide) A solidifica prin racire; a face sa inghete. 2) (produse alimentare) A supune actiunii frigului in vederea conservarii. /<fr. congeler, lat. congelare
A CONSUMA1 consum tranz. 1) (bunuri materiale, marfuri) A intrebuinta in procesul de consum; a folosi pentru a-si satisface cerintele proprii sau pentru a obtine alte produse. 2) (produse alimentare) A intrebuinta in calitate de hrana; a manca. 3) (bauturi) A bea in mod sistematic. 4) (combustibil, energie etc.) A folosi in mod curent. 5) (probleme, teme, discutii etc.) A trata sub toate aspectele. 6) A face sa se consume; a epuiza; a extenua; a istovi; a sfarsi. /<fr. consommer
CORHAN ~i m. pop. Insecta nocturna brun-roscata, care traieste mai ales prin bucatarii si se hraneste cu produse alimentare; gandac de bucatarie; svab; libarca. /Orig. nec.
A DEZINFECTA ~ez tranz. (spatii, suprafete, produse alimentare etc.) A trata cu un dezinfectant. /<fr. desinfecter
A DIGERA diger tranz. 1) (produse alimentare) A supune digestiei; a mistui. 2) fig. (lucruri plictisitoare sau suparatoare) A suporta cu rabdare. /<fr. digerer, lat. digerere
FARIN adj. invar. (despre unele produse alimentare) Care are aspect de faina; ca faina. Zahar ~ . /<fr. farine
FIERTURA ~i f. 1) Mancare (fierbinte) pregatita prin fierberea unor produse alimentare solide. 2) Bautura (de obicei medicamentoasa) capatata prin fierberea unor plante sau fructe intr-un lichid. ~ de maces. /fiert + suf. ~ura
FOAMETE f. 1) Lipsa mare si de lunga durata de produse alimentare. 2) Perioada de timp cand au avut loc asemenea lipsuri. Pe timpul ~i. 3) fig. fam. Persoana careia mereu ii este foame. [Sil. foa-me-] /<lat. fames, ~itis
FURGON ~oane n. 1) (in trecut) Caruta mare folosita pentru transportul incarcaturilor. 2) Caroserie inchisa a unui autocamion, destinata pentru transportarea anumitelor incarcaturi (produse alimentare, mobila etc.). 3) Autovehicul prevazut cu o astfel de caroserie. /<fr. fourgon
GANDAC ~ci m. pop. Insecta din ordinul coleopterelor. ◊ ~ de casa (sau de bucatarie) insecta nocturna brun-roscata care se hraneste cu produse alimentare; svab; libarca. ~ de mai insecta brun-castanie, care apare la inceputul lunii mai si distruge culturile agricole; carabus. ~ de Colorado insecta galbui-portocalie, cu dungi negre longitudinale pe aripi, care distruge cartofii. ~ de frasin insecta verde-surie cu miros specific; cantarida. ~ de trandafiri insecta coleoptera de talia unui carabus, de culoare verde-aramie, cu pete albe pe elitre, care se hraneste cu sucul florilor; ileana. /<sb. gundelj
HALA ~e f. 1) Constructie inalta si spatioasa unde se vand produse alimentare. 2) Sala de dimensiuni foarte mari cu diverse destinatii (pentru expozitii, manifestari sportive sau culturale etc.). /<fr. halle, germ. Halle
A IUTI ~esc tranz. 1) A face sa se iuteasca. 2) (produse alimentare) A trata cu un condiment iute; a ardeia. /Din iute
A SE IUTI ma ~esc intranz. 1) (despre actiuni, fenomene) A creste in intensitate; a deveni mai iute. Vantul s-a iutit. 2) (despre oameni) A se misca mai iute; a deveni mai vioi. 3) (despre unele produse alimentare) A pierde proprietatile pozitive sub influenta agentilor exteriori, capatand un gust iute; a se strica; a se altera; a se inacri. /Din iute
A INFLORI ~esc 1. intranz. 1) (despre plante, terenuri) A face flori; a se acoperi cu flori. 2) (despre flori) A-si deschide bobocii. 3) fig. A se dezvolta in conditii favorabile si in toata plenitudinea; a prospera. Arta ~este. 4) A capata aspectul unei flori; a deveni parca presarat cu flori. Au ~it ferestrele de ger. 5) fig. (despre obraji, fata) A deveni rumen; a se face rosu (ca bujorul); a se rumeni; a se imbujora. 6) (despre unele produse alimentare, de obicei lichide) A prinde floare; a se acoperi cu un strat subtire de mucegai. /<lat. inflorire
A INVENINA ~ez tranz. 1) A face sa se invenineze. 2) rar (substante, produse alimentare sau agricole etc.) A trata cu venin; a otravi. 3) fig. A umple de venin, de amaraciune; a otravi. 4) inv. A ucide cu venin; a otravi. /<lat. invenerare
LIBARCA ~arci f. Gandac nocturn brun-roscat care se hraneste cu produse alimentare; gandac de bucatarie; svab. /<bulg. hlabarka
A OTRAVI ~esc tranz. 1) (fiinte) A ucide cu otrava. 2) A face sa se otraveasca. 3) (substante, produse alimentare sau agricole etc.) A trata cu otrava. ◊ ~ sufletul a invenina. 4) fig. (persoane, mai ales, din randurile tineretului) A supune unei influente daunatoare (facand sa incalce normele de conduita morala). [Sil. -tra-] /<sl. otraviti
A PASTEURIZA [pr.: pastoriza] ~ez tranz. (produse alimentare, mai ales lichide) A steriliza prin incalzire de obicei pana la o temperatura de 60-70 ºC si apoi prin racire brusca (pentru a preveni alterarea). ~ laptele. /<fr. pasteuriser
PATISERIE ~i f. 1) Aluat fin, preparat cu mult unt, din care se fac pateuri, placinte sau diferite copturi. 2) Multime de produse alimentare din acest aluat. 3) Local in care se vand si se consuma astfel de produse. [G.-D. patiseriei] /<fr. patesserie
PERGAMENT ~e n. 1) Piele de animal prelucrata special, pe care se scria in trecut. 2) Text scris pe astfel de piele. 3) Hartie putin transparenta prin care nu razbate grasimea sau umezeala, intrebuintata, mai ales, ca ambalaj pentru produse alimentare. /<lat. pergamentum, germ. Pergament
PIATA piete f. 1) Spatiu liber (cu monumente sau/si plantatii decorative) in interiorul unei localitati (mai ales urbane). Piata Marii Adunari Nationale. 2) Loc special amenajat, de obicei intr-o localitate de tip orasenesc, unde se vand si se cumpara diferite produse agricole si industriale; targ. ◊ A face piata a cumpara produse alimentare (in special de la piata). 3) ec. Sfera de circulatie a marfurilor. ◊ Piata interna totalitate a relatiilor de schimb de marfuri din interiorul unei tari. Piata mondiala totalitate a relatiilor privind schimbul de marfuri intre tarile lumii. [G.-D. pietei; Sil. pia-] /<it. piazza
A PIERDE pierd tranz. 1) (bunuri materiale, fiinte, situatii, stari fizice sau morale, sentimente etc.) A nu mai avea in posesie; a inceta de a mai poseda; a prapadi. ~ basmaluta. ~ vaca. ~ postul. ~ drepturile. ~ increderea. ◊ ~ cunostinta a cadea in nesimtire; a lesina. ~ firul (gandurilor) a se incurca. ~ urma (sau urmele) cuiva a nu mai sti unde se afla cineva sau ceva. ~ ocazia a nu folosi la timp ocazia. 2) (parti ale corpului) A inceta de a mai avea (in urma unui accident, a unei operatii etc.). ◊ A-si ~ capul a se zapaci. 3) (rude, prieteni) A nu mai avea alaturi din cauza mortii. 4) (mijloace de transport) A nu mai reusi sa prinda; a scapa. ◊ ~ drumul (sau calea) a se rataci. 5) (partide, intreceri sportive, procese, lupte etc.) A face sa fie ratat; a nu castiga; a nu obtine. 6) (bani, produse alimentare sau industriale etc.) A consuma in mod nerentabil si nechibzuit; a irosi; a prapadi. ~ timpul. /<lat. perdere
PIUA pive f. 1) Vas (de lemn, de metal, de piatra etc.), de diverse forme, in care se piseaza diferite produse alimentare sau materiale solide. ◊ A bate apa in ~ (sa se aleaga untul) a) a flecari; b) a munci fara nici un folos. 2) Masina sau instalatie pentru impaslirea tesuturilor de lana. 3) inv. Tun primitiv care se incarca pe la gura tevii. [G.-D. pivei; Sil. -ua] /<lat. pilla
PIVNITA ~e f. Constructie subterana (aparte sau la subsolul unei cladiri) in care se pastreaza unele materiale sau produse alimentare; beci. [G.-D. pivnitei] /<sl. pivinica
A PRAPADI ~esc tranz. 1) A inceta de a mai poseda; a nu mai avea in posesie; a pierde. 2) (bani, produse alimentare sau industriale etc.) A folosi in mod nechibzuit; a irosi; a risipi; a cheltui. ~ ziua. 3) A face sa se prapadeasca; a distruge; a nimici. 4) A inceta de a mai avea in campul vizual. ◊ ~ din ochi (pe cineva sau ceva) a) a nu mai vedea (pe cineva); b) a avea o afectiune deosebita (pentru cineva sau ceva). /<bulg. propadam
A PRECUPETI ~esc 1. tranz. 1) (zarzavaturi, produse alimentare, pasari etc.) A cumpara (de la unii) si a revinde (altora) mai scump. 2) fig. (viata, sanatatea, eforturi etc.) A nu cruta, daruindu-se cu generozitate pentru ceva sau pentru cineva. 2. intranz. A practica ocupatia de precupet; a fi precupet. /Din precupet
PUDING ~uri n. Preparat culinar facut dintr-un amestec de produse alimentare (paste fainoase, orez, branza, oua, carne tocata, zahar, fructe, rom) si dat la cuptor. /<fr., engl. pudding
RACLA ~e f. pop. 1) Lada speciala in care se pune mortul pentru a fi inmormantat; sicriu; cosciug. 2) Cutie de lemn cu capac in care se pastreaza unele produse alimentare. 3) Lada de lemn ornamentata in care se pastreaza hainele. 4) Despartitura a unui hambar (unde se tin cereale, faina etc.). 5) Portiune dreptunghiulara de teren semanata cu legume sau cu flori; vatra. 6) Panza urzita cu doua feluri de bumbac. /<bulg. rakla
RAZATOARE razatori f. 1) Unealta de uz casnic folosita pentru ras produse alimentare (legume, fructe, branza etc.); razuitor. A da prin razatoare. 2) Obiect format din una sau mai multe lame paralele, fixat la intrarea intr-o casa, de care se rade noroiul de pe incaltaminte. [G.-D. razatorii] /a roade + suf. ~atoare
RAZUITOR ~oare n. 1) Unealta folosita in operatiile de curatare sau de netezire (a unor obiecte); racleta. ~ pentru suprafete lemnoase. 2) Unealta de uz casnic folosita pentru ras produse alimentare (legume, fructe, branza etc.); razatoare. [Sil. -zu-i-] /a razui + suf. ~itor
A RANCEZI pers. 3 ~este intranz. (despre unele produse alimentare care contin grasimi) A deveni ranced; a capata gust si miros neplacut (din cauza alterarii). /Din ranced
RUMEN2 ~a (~i, ~e) 1) (despre fata, buze etc.) Care are o culoare rosiatica, sanatoasa. 2) (despre persoane) Care este imbujorat la fata. 3) (despre fructe sau despre unele produse alimentare) Care a devenit rosiatic (sub actiunea soarelui sau a focului). Mar ~. Colac ~. /<sl. rumenu
STANIOL ~uri n. Foaie subtire dintr-un aliaj de staniu sau din alt metal (plumb, aluminiu), intrebuintata, mai ales, ca material pentru ambalarea unor produse alimentare sau industriale. [Sil. -ni-ol] /<germ. Stanniol
A STERILIZA ~ez tranz. 1) (obiecte sau produse alimentare) A face sa fie steril (prin mijloace fizice sau chimice); a supune operatiei de indepartare sau distrugere a agentilor patogeni. 2) (animale sau persoane) A lipsi de glandele s*****e; a face sa devina steril; a castra. /<fr. steriliser
A SULFITA ~ez tranz. 1) (tanante) A trata cu sulfit de sodiu (pentru a solubiliza substantele insolubile). 2) (produse alimentare, vase etc.) A trata cu acid sulfuros diluat sau cu bioxid de sulf (in vederea conservarii, dezinfectarii etc.). /<fr. sulfiter
Svab1 ~i m. 1) Gandac nocturn de culoare bruna-roscata, care se hraneste cu produse alimentare; gandac-de-bucatarie; libarca. 2) Gandac nocturn de talie mare, de culoare neagra-cafenie; gandac-negru; gandac-de-casa. /<ucr. svab, germ. Schwabe
TREZIT ~ta (~ti, ~te) 1) v. A TREZI si A SE TREZI. 2) pop. (despre produse alimentare) Care si-a pierdut calitatile initiale. /v. a trezi
A VITAMINIZA ~ez tranz. (produse alimentare) A imbogati cu vitamine. /cf. germ. Vitaminisieren
VIVANDIERA ~e f. inv. Femeie care insotea trupele militare pentru a vinde soldatilor produse alimentare si alte articole de consum. [Sil. -di-e-] /<fr. vivandiere
ZEAMA zemuri f. 1) Fel de mancare lichida, pregatita din carne sau peste, cu legume, acrita cu bors; ciorba. 2) Lichidul dintr-o fiertura; apa in care au fiert unele produse alimentare. ~ limpede. ◊ ~ lunga a) zeama cu mult lichid; zeama subtire; b) vorba multa si fara rost; palavrageala; flecareala; trancaneala. A nu fi de nici o ~ a nu fi bun de nimic. 3) Lichid continut in fructe sau legume; suc. ◊ ~ de varza lichid acru si putin sarat in care s-a murat varza; moare. 4) Substanta lichida de natura diferita (folosita in industrie, agricultura etc.). ◊ ~ tananta solutie folosita la tabacirea pieilor. [G.-D. zemii] /<lat. zema
CONDIMENT, condimente, s.n. Substanta de natura minerala (sare) sau vegetala (frunze, seminte, radacini, fructe intregi sau macinate) sau un preparat din acestea (otet, ulei, esenta, extract, pasta, sos etc.), sau obtinuta prin sinteza (aroma, esenta), care, adaugata unor produse alimentare sau preparate culinare, le confera un gust sau o aroma specifice, contribuie la conservarea acestora, precum si la stimularea apetitului si a digestiei.
ZEGISM s.n. Teorie filozofico-economica de esenta neomalthusianista limitativa, potrivit careia populatia globului, cererea de produse alimentare si poluarea ar inregistra cresteri intr-un mod progresiv, amenintator, in timp ce resursele globului s-ar afla in cantitati limitate, lumea indreptandu-se astfel rapid spre autodistrugere. [Var. zeghism s.n. / < engl. z(ero) e(conomic) g(rowth) – crestere economica nula + -ism].
AUTODUBA s.f. Automobil prevazut cu o duba, folosit pentru transportul de materiale fragile, produse alimentare etc. [Pron. a-u-, pl. -be. / < auto2- + duba].
bacan (bacani), s. m. – Negustor de produse alimentare. – Var. (Mold.), mr., megl. bacal. Tc. bakkal (Seineanu, II, 31; Lokotsch 189; Ronzevalle 49), de unde si ngr. μπαϰάλης, alb. bakalj, bg. bakal. -L pastrat in dialecte s-a modificat in Munt. si in limba scrisa, prin asimilarea cu cuvintele formate cu suf. -an, ca lipscan, taran, gardian, satean. Der. bacalbase, s. m. (inv., staroste al bacanilor); bacaneasa, s. f. (bacanita); bacanesc, adj. (de bacan); bacanie, s. f. (pravalie de produse alimentare; mirodenii, ingrediente); bacanime, s. f. (adunare de bacani); bacanita, s. f. (nevasta de bacan). Der. sint normali, cu exceptia primului, care imita tc. bakkal bas.
NAVETA1 s.f. 1. Suveica. 2. Ac special pentru lucrat fileu. 3. Vehicul de transport in comun, grup de vagoane sau garnitura de tren care circula regulat, dus si intors, intre aceleasi localitati. ♦ Drumuri facute des, periodic, intre doua localitati. ◊ A face naveta = a strabate regulat aceeasi distanta in ambele sensuri. 4. Lada compartimentata cu care se transporta unele produse alimentare. [< fr. navette].
ALIMENTATIE s. f. alimentare (I); hrana, consum. ♦ ~ publica = retea de intreprinderi comerciale pentru servirea populatiei cu produse alimentare. (< fr. alimentation)
AUTODUBA s. f. autovehicul prevazut cu o duba, pentru transportul de materiale fragile, produse alimentare etc. (< auto2 + duba)
COCOS s. m. fructul cocotierului. ♦ nuca de ~ = fructul cocotierului, drupa continand un suc laptos hranitor si alte produse alimentare si textile. (< germ. Kokos)
CONGELA vb. tr. a face un lichid sa treaca in stare solida; a ingheta. ♦ a conserva produse alimentare prin frig. (< fr. congeler, lat. congelare)
CONSERVA vb. I. tr. 1. a pastra ceva nealterat datorita unui anumit tratament; a impiedica alterarea, sub actiunea unor agenti atmosferici sau biologici, a unor produse alimentare perisabile. 2. a pastra, a pazi. II. refl. a se menaja. (< fr. conserver, lat. conservare)
CONSERVANT, -A I. adj. care conserva; conservativ. II. s. m. substanta antiseptica, pentru conservarea unor produse alimentare. (< fr. conservant)
FARIN adj. inv. (despre unele produse alimentare, zahar) macinat foarte fin, sub forma de pudra. (< fr. farine, lat. farina)
MIXER s. n. 1. aparat electric, instalatie care efectueaza amestecarea unor materiale, produse alimentare. 2. amestecator hidraulic la prepararea laptelui de ciment pentru cimentarea sondelor. 3. dispozitiv care permite folosirea mai multor surse electroacustice. ◊ (cinem.) pupitru de mixaj. (< fr., engl. mixer)
NAVETA1 s. f. 1. suveica. 2. ac special pentru lucrat fileuri. 3. vehicul de transport in comun, grup de vagoane sau garnitura de tren, vapor care circula regulat, dus si intors, intre aceleasi localitati. ◊ naveta spatiala = vehicul spatial cu echipaj, conceput sa decoleze si sa evolueze ca o nava cosmica, revenind pe pamant prin aterizare. ♦ deplasare dus si intors a aceluiasi mijloc de transport, intre doua localitati. ◊ a face naveta = a strabate regulat aceeasi distanta in ambele sensuri. 4. lada standarizata cu care se transporta unele produse alimentare. (< fr. navette)
PASTA s. f. 1. preparat de substante diferite, de consistenta semilichida. 2. (pict.) culoare preparata cu ulei. 3. e fainoase = produse alimentare, obtinute prin uscarea unui aluat nedospit. (< ngr., it. pasta, germ. Pasta, Paste)
AGRICULTURA, agriculturi, s. f. Cultivarea pamantului (si cresterea animalelor) in vederea obtinerii unor produse alimentare si a unor materii prime pentru industrie; totalitatea lucrarilor si metodelor intrebuintate in acest scop. ◊ Agricultura socialista = agricultura facuta pe mari intinderi de pamant, bazata pe mijloacele si metodele cele mai inaintate de munca, pe folosirea cuceririlor stiintei si pe proprietatea colectiva sau de stat asupra pamantului si a mijloacelor de productie. – Fr. agriculture (lat. lit. agricultura).
AUTODUBA, autodube, s. f. Automobil prevazut cu o duba, suspendat pe patru sau sase roti pneumatice, folosit pentru transportul de materiale fragile, produse alimentare, corespondenta etc. – Din auto2 + duba.
BACAN2, bacani, s. m. (Inv.) Negustor care vinde cu amanuntul diverse produse alimentare. [Var.: (reg.) bacal s. m.] – Tc. bakal.
BACANIE, bacanii, s. f. 1. Pravalie in care se vand diferite produse alimentare. 2. (La sg.) Ocupatia bacanului2. 3. (La pl.) Mirodenii. [Var.: (reg.) bacalie s. f.] – Din bacan2 + suf. -ie.
CASH AND CARRY (engl. „plateste si ridica”) [kæʃ ənd kæri] Metoda comerciala, folosita cu preponderenta in comertul angrosist de produse alimentare, conform careia cumparatorul plateste marfa pe loc, in momentul in care o ridica, transportul fiind de competenta lui.
NESTLE [nestle], grup industrial elevetian, alcatuit in 1905 prin unirea dintre societatile de lapte condensat anglo-elvetiana (1866) si cea de produse alimentare pentru copii, fundata (1867) de chimistul Henri Nestle (1814-1890). Unul dintre marile grupuri alimentare mondiale (exceleaza in produsele de ciocolata si dulciuri pentru copii).
PAVLOHRAD, oras in E Ucrainei centrale, pe raul Samara, la c. 60 km E de Ekaterinoslav si al NV de bazinul Donetk; 119 mii loc. (2001). Important nod feroviar. Centru de expl. a huilei. Mare centru industrial (metalurgie, utilaj chimic, mobila, confectii, tesaturi de in, produse alimentare). Fundat in 1797, a purtat in U.R.S.S. denumirea de Pavlograd.
abioza s. f. 1. stare a unui corp abiotic. 2. conservare a produselor alimentare prin distrugerea microorganismelor. (< fr. abiose)
ABIOZA s. f. 1. Stare lipsita de viata. 2. Procedeu de conservare a produselor alimentare de natura animala si vegetala, bazat pe distrugerea totala a microorganismelor existente in produs prin termo-, foto- sau chimiosterilizare, iar recent si prin iradieri ionizante. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. abiose.
AFUMATURA, afumaturi, s. f. produs alimentar conservat cu ajutorul fumului; p. ext. carne afumata. – Afuma + suf. -atura.
ALEURONAT s. n. produs alimentar, bogat in proteine, obtinut din gluten, din care se fac preparate culinare dietetice pentru bolnavii de diabet. [Pr.: -le-u-] – Din fr. aleuronate.
ALVITA s. f. produs alimentar zaharos, fabricat din caramel, miere, nuci, migdale, esente aromate si amidon sau albus de ou. [Var.: halvita s. f.] – [H]alva + suf. -ita.
BISCUIT, biscuiti, s. m. 1. produs alimentar bine deshidratat prin coacerea unui aluat de prajitura in diferite forme (cerculete, patratele, litere etc.). 2. Semifabricat de ceramica neglazurata, ars numai o data si folosit la fabricarea faiantei sau a portelanului. 3. Portelan supus la doua arderi succesive, a carui structura imita marmura. – Din fr. biscuit.
BRANZA, (2) branzeturi, s. f. 1. produs alimentar obtinut prin coagularea si prelucrarea laptelui. ◊ Expr. (Fam.) A nu fi nici o branza (de cineva) = a nu fi bun de nimic. (Fam.) A nu face nici o branza = a nu realiza nimic; a nu fi bun de nimic. (Pop.) (Duca-se sau du-te etc.) opt cu-a branzei sau opt (si) cu-a branzei noua, se zice cand scapi (sau doresti sa scapi) de o persoana suparatoare. 2. (La pl.) Diferite sortimente de branza (1), de cascaval etc. – Et. nec.
CAS, (1) casuri, s. n. (casi, s. m.) 1. produs alimentar preparat din lapte inchegat si stors de zer. 2. Substanta lipicioasa care se formeaza in colturile ciocului la puii de pasari. ◊ Expr. (Ir.) E cu cas(ul) la gura sau Inca nu i-a picat casul de la gura, se spune despre un tanar nepriceput, lipsit de experienta (dar cu pretentii). – Lat. caseus.
CARNAT, carnati, s. m. produs alimentar preparat din carne tocata si condimente, introduse in intestine de porc, de oaie sau intr-un invelis din material sintetic. ♦ Fig. (Fam.) Sir lung. Un carnat de oameni. [Var.: (pop.) carnat s. m.] – Lat. *carnacius.
GEM, gemuri, s. n. produs alimentar obtinut prin fierberea fructelor (intregi) cu zahar pana la gelificarea siropului. – Din engl. jam.
GRIS s. n. produs alimentar obtinut din boabe de grau sau de alte cereale, macinate mai mare. [Var.: gris s. n.] – Din germ. Griess.
HALVA, (rar) halvale, s. f. produs alimentar dulce, cu o mare valoare nutritiva, preparat din tahan sau din seminte de floarea-soarelui si din zahar, eventual cu adaos de alvita. – Din tc. halva.
HEMATOGEN, -A, hematogeni, -e, adj., s. n. 1. Adj. (Despre unele medicamente) Care produce sange, care face sa creasca numarul globulelor rosii din sange. 2. S. n. produs alimentar concentrat, obtinut prin amestecarea sangelui cu lapte si cu diferite substante aromatizate si folosit ca tonic puternic in anemii pernicioase, slabiciune anormala etc. – Din fr. hematogene.
HRUBA, hrube, s. f. Incapere sau galerie subterana care serveste la depozitarea produselor (alimentare). ♦ Cavitate subterana (zidita si boltita) care serveste ca loc de trecere. ♦ Un fel de casa primitiva cu acoperisul de pamant; bordei ingropat. – Din ucr. hruba.
JAMBON, jamboane, s. n. produs alimentar obtinut din pulpa de porc preparata prin sarare si afumare sau fierbere cu mijloace tehnice speciale; sunca. – Din fr. jambon.
VATA s. f. Material format din fibre elastice de bumbac scurte si subtiri care se intrepatrund si formeaza o masa compacta alba, folosit pentru pansamente, in diferite procese tehnice etc. ◊ Vata de hartie = produs similar vatei obtinut din celuloza de lemn, care se intrebuinteaza in medicina, in locul vatei de bumbac, sau la ambalaj. Vata de zahar = produs alimentar dulce, pufos, asemanator cu vata, care se obtine, prin centrifugare, dintr-o solutie de zahar; se vinde in comert infasurat pe betisoare de lemn. Vata de zgura = material obtinut din zgura topita, lasata sa curga incet in apa, intrebuintat ca izolant termic si acustic. Vata de sticla = masa de fibre scurte de sticla impaslite, intrebuintata ca izolant termic si acustic. – Din germ. Watte.
ZAHAROS, -OASA, zaharosi, -oase, adj. 1. (In sintagma) produs zaharos = produs alimentar dulce preparat din (sau cu) zahar. 2. Care are aspectul zaharului (1); alb, compact, cristalin ca zaharul. – Din fr. sacchareux. Cf. zahar.
ZAHAR s. n. 1. Specie de zaharoza de culoare alba cristalizata, usor solubila in apa, cu gust dulce si placut, obtinuta mai ales din sfecla de zahar sau din trestia de zahar si constituind unul dintre produsele alimentare de baza. ♦ Zahar de struguri = glucoza. Zahar de lapte = lactoza. Zahar de malt = maltoza. ♦ Loc. adj. De zahar = (despre oameni) foarte bun, gentil, serviabil; foarte simpatic. 2. Nume dat excesului de glucoza din sange; (si in sintagma boala de zahar) boala cauzata de acest exces; diabet zaharat. [Var.: (reg.) zahar s. n.] – Din ngr. zahari. Cf. bg. zahar.
ZEAMIL s. n. produs alimentar dietetic, usor asimilabil de organism, obtinut prin tratarea amidonului din porumb cu hidroxid de sodiu. [Pr.: ze-a-] – Denumire comerciala.
MARGARINA s. f. produs alimentar asemanator cu untul, obtinut prin emulsionarea unor grasimi vegetale sau animale cu apa sau cu lapte smantanit. – Din fr. margarine.
MARMELADA, marmelade, s. f. produs alimentar cu aspect de pasta, obtinut prin fierberea cu zahar a fructelor proaspete zdrobite sau trecute prin sita. – Din fr. marmelade, germ. Marmelade.
FULG, fulgi, s. m. 1. Pana subtire, de marime mijlocie, pe jumatate moale si matasoasa, care creste pe pantecele pasarilor si printre penele mai mari. ◊ Loc. adj. Ca fulgul = foarte usor. ◊ Expr. A bate (pe cineva) de-i merg (sau sa-i mearga) fulgii = a bate tare (pe cineva). Ca fulgul pe apa = la voia intamplarii. 2. Asociere de mici cristale de apa, care se formeaza iarna in atmosfera si care, cazand pe pamant, alcatuiesc zapada. 3. (La pl.) Crapaturi intermitente, grupate si fine, care se formeaza mai ales in lingourile sau in piesele de otel aliat cu nichel si cu cromnichel. 4. (La pl.) produs alimentar sub forma de foite subtiri, obtinut din boabe de ovaz alimentar decorticat, din porumb sau din cartofi taiati fin. – Et. nec.
ORGANOLEPTIC, -A, organoleptici, -ce, adj. (In sintagma) Examen organoleptic = apreciere a calitatii produselor alimentare cu ajutorul vazului, mirosului, gustului si, uneori, al pipaitului. – Din fr. organoleptique.
PELTEA, peltele, s. f. produs alimentar fabricat din suc de fructe fiert cu zahar, inchegat cu o masa gelatinoasa, elastica si transparenta, asemanatoare cu jeleul. ♦ Fig. Expunere scrisa sau orala, lunga si prolixa, lipsita de miez; poliloghie, vorbarie goala. [Var.: (reg.) beltea s. f.] – Din tc. pelte, ngr. peltes, beldes.
ARPACAS, arpacasuri, s. n. produs alimentar obtinut prin decorticarea (si slefuirea) boabelor de grau, de orz sau de mei. – Din magh. arpakasa.
ESENTA, esente, s. f. 1. Ceea ce exprima principalul si stabilul din obiecte si din fenomene, natura lor interna, ascunsa, latura lor care nu este data sau perceptibila nemijlocit; ceea ce poate fi cunoscut numai trecand de forma exterioara a lucrurilor, patrunzand in adancul lor cu ajutorul gandirii. ◊ Loc. adv. In esenta = in ceea ce este fundamental; in ultima analiza. 2. Lichid volatil cu miros aromatic puternic, extras din plante sau preparat sintetic si intrebuintat in farmacie, in parfumerie sau pentru uzul casnic, mai ales in alimentatie. ♦ Substanta concentrata care, diluata (cu apa), da un produs alimentar. 3. Varietate de arbori care alcatuiesc o padure. ♦ Varietate de lemn. – Din fr. essence, lat. essentia.
PUFULET, pufuleti, s. m. 1. Pufusor. 2. (La pl.) Planta erbacee cu tulpina inalta, cu frunzele ovale si florile albastre sau albe, care se cultiva ca planta ornamentala (Ageratum houstonianum). 3. (La pl.) produs alimentar preparat din malai cu adaos de cascaval, avand aspectul unor tubulete. – Puf2 + suf. -ulet.
LACTOFRUCT, lactofructe, s. n. produs alimentar dietetic, fabricat pe baza de lapte amestecat cu sucuri de fructe, zahar etc. – Lacto- + fruct.
COPTURA, copturi, s. f. 1. produs alimentar facut din aluat si copt in cuptor sau in spuza; p. ext. prajitura de casa. 2. Puroi. ♦ Buba coapta; abces. 3. Bucata de roca incomplet desprinsa de tavanul sau de peretii unei galerii de mina si care ameninta sa cada. – Copt2 + suf. -ura sau lat. coctura (refacut dupa copt2).
MERCURIAL1, mercuriale, s. n. Lista zilnica oficiala de preturi la produsele alimentare, care se afiseaza in piete. [Pr.: -ri-al] – Din fr. mercuriale.
TRUFANDA, trufandale, s. f. Cel dintai fruct sau rod al pamantului dintr-o productie anuala; p. ext. produs alimentar (mai ales fruct sau leguma) care apare pe piata mai inainte de timpul normal in care trebuie sa apara. – Din tc. turfanda.
DEGUSTA, degust, vb. I. Tranz. A aprecia cu ajutorul gustului, mirosului, vazului calitatile unui produs alimentar (mai ales vin); p. ext. a savura. – Din fr. deguster, lat. degustare.
DECONGELARE, decongelari, s. f. Actiunea de a decongela si rezultatul ei. ♦ Operatie sau proces prin care se restabilesc proprietatile initiale ale produselor alimentare congelate, pentru a putea fi consumate; decongelatie. – V. decongela.
SAGO s. n. produs alimentar in forma de praf sau de grauncioare albe sau rosietice, preparat din fecula sagotierului si care se consuma fiert in supa sau in lapte. – Din fr. sagou.
SEMICONSERVA, semiconserve, s. f. produs alimentar preparat prin procedeele obisnuite de conservare (sarare, afumare etc.), dar cu o durata de pastrare mai mica decat a conservelor. – Din fr. semi-conserve.
SMANTANA s. f. 1. produs alimentar gras, de culoare alba-galbuie, care se formeaza la suprafata laptelui nefiert, dupa ce a fost lasat catva timp la temperatura obisnuita, sau care se separa din lapte cu o masina centrifuga speciala. ♦ (Reg.) Caimac. 2. Fig. Partea cea mai buna, cea mai valoroasa dintr-un lucru. – Cf. bg., ucr. smetana.
COMPOT, compoturi, s. n. produs alimentar preparat din fructe, proaspete sau uscate, fierte in apa cu zahar. – Din fr. compote.
CONCENTRAT1, concentrate, s. n. 1. produs bogat in minerale utile, obtinut prin concentrare (3). 2. produs alimentar caracterizat prin volum mic si printr-un procent mare de substante hranitoare, care poate fi consumat dupa ce, in prealabil, a fost incalzit, fiert in apa etc. – Din fr. concentre.
CONSERVA, conserve, s. f. produs alimentar fabricat in asa fel incat, pastrat in ambalaje speciale sau in borcane ermetic inchise, isi mentine multa vreme nealterate calitatile. – Din fr. conserve.
COVRIG, covrigi, s. m. produs alimentar in forma de inel, de opt etc., preparat din faina de grau (si presarat cu sare, susan, mac etc.). ◊ Expr. A se face covrig = a se incovriga, a se incolaci. A scoate (sau a ajunge, a iesi) la covrigi = a face sa devina (sau a deveni) foarte sarac. – Din bg. kovrig.
CRENVURST, crenvursti, s. m. produs alimentar in forma de carnacior, obtinut din carne de vita si slanina tocate fin, introduse in intestine de oaie sau in material plastic si adesea prinse in pereche. – Din germ. Krenwurstchen.
ABIOZA f. 1) Lipsa de viata. 2) Conservare a produselor alimentare prin nimicirea microorganismelor din ele. /<fr. abiose
AFUMATURA ~i f. produs alimentar conservat prin expunere la fum. /a afuma + suf. ~atura
ASPIC n. produs alimentar preparat din carne, oase si cartilaje, fierte timp indelungat in zeama, care, dupa racire, se incheaga, devenind gelatinos. Muschi in ~. /<fr. aspic
AUTODUBA ~e f. Autovehicul prevazut cu o duba, folosit la transportul materialelor fragile, a produselor alimentare, a mobilei etc. /auto- + duba
BATOG ~uri n. 1) produs alimentar preparat din spinare de morun sau nisetru, sarata si afumata. 2) Carne de peste, sarata si afumata. /<sb. batok, rus. batog
BISCUIT ~ti m. produs alimentar facut din faina, oua si zahar, copt in diferite forme. [Sil. -cu-it] /<fr. biscuit
BRANZA f. produs alimentar, preparat din lapte coagulat separat de zer prin scurgere. ~ de vaca. ◊ A nu face nici o ~ a) a nu realiza nimic; b) a nu fi bun de nimic; a nu valora nimic. A alege ~a (sau urda) de zer a separa binele de rau. A strica ~a (cu cineva) a rupe relatiile, a se certa (cu cineva). A nu face ~ cu cineva a nu putea ajunge la vreo intelegere cu cineva. ~ buna in burduf de caine se spune despre o persoana care poseda multe calitati, dar nu le foloseste in scopuri bune. Frate, frate, dar ~a-i cu (sau pe) bani in chestiuni de afaceri nu se tine cont de relatiile de rudenie sau de prietenie. Zgarie-~ om zgarcit. [G.-D. branzei] /Orig. nec.
CACAO f. invar. 1) Samanta extrasa din fructele cacaotierului. 2) produs alimentar sub forma de pulbere obtinut prin macinarea unor asemenea seminte. ◊ Unt (sau ulei) de ~ substanta grasa extrasa din pulberea de cacao, folosita in industria alimentara, in industria farmaceutica si in cosmetica. 3) Bautura preparata din acest produs. [Art. cacaua; Sil. -ca-o] /<fr. cacao
CARNE carnuri f. 1) Tesut muscular la oameni si animale. ◊ A taia in ~ vie a actiona drastic. In ~ si oase in persoana; in realitate. ~ din ~ea cuiva descendent direct al cuiva. A prinde la ~ a se ingrasa. ~ de tun militari trimisi special spre a fi masacrati in razboi. 2) produs alimentar constand din tesutul muscular al animalelor sau al pasarilor. ~ de porc. 3) rar Parte moale a unui fruct sau a unei legume; miez; pulpa. [G.-D. carnii] /<lat. caro, carnis
CAS ~uri n. 1) produs alimentar obtinut din lapte (de oaie) inchegat si stors de zer. 2) Substanta galbuie care se formeaza in colturile ciocului la puii de pasari. ◊ A fi cu ~ la gura a fi tanar si fara experienta. /<lat. caseus
CARNAT ~ti m. produs alimentar preparat din carne tocata si condimente introduse in intestin de porc sau intr-un invelis artificial. [Var. carnat] /<lat. carnacius
CEAI ~uri n. 1) Arbust cu frunze persistente, cultivat pentru frunzele lui, care sunt folosite la prepararea unei bauturi tonice. 2) produs alimentar obtinut din frunzele uscate si special prelucrate ale acestui arbust. ~ verde. ~ presat. 3) Bautura aromata e*******a si tonica preparata prin macerarea sau decoctia acestui produs alimentar (sau a unor plante medicinale). ~ tare. ~ slab. 4) Masa cand se serveste aceasta bautura; micul dejun. 5) Intrunire colegiala, la care se serveste aceasta bautura. ◊ ~ dansant serata organizata, la care se serveste si ceai. [Monosilabic] /<rus. taj
CLATITA ~e f. produs alimentar, facut din foi subtiri de aluat, umplute cu dulceata, marmelada, carne sau branza, rulate si prajite in grasime. /v. a clati
CODRU ~i m. 1) Padure mare si batrana. ◊ A lua drumul ~ului a deveni haiduc. A tipa ca in ~ a vorbi foarte tare, ignorand mediul in care se afla. 2) Bucata mare dintr-un produs alimentar (paine, mamaliga, branza etc.). /<lat. quodrum
COMPOT ~uri n. produs alimentar preparat din fructe proaspete sau uscate fierte in apa cu zahar. /<fr. compote
CONCENTRAT ~e n. 1) produs alimentar cu volum redus, avand un procent ridicat de substante hranitoare. 2) produs industrial brut bogat in materii prime utile. 3) chim. Substanta obtinuta prin flotatie. 4) Furaj de origine vegetala sau animala cu valoare nutritiva ridicata. /v. a concentra
CONSERVA ~e f. produs alimentar care, in urma unui tratament termic, poate fi pastrat nealterat in borcane sau in cutii inchise ermetic. ~e de peste. [G.-D. conservei] /<fr. conserve
COPTURA ~i f. 1) produs alimentar pregatit din aluat si copt in cuptor. 2) pop. Rana cu puroi; buba coapta; abces. /<lat. coctura
COZONAC ~ci m. produs alimentar din aluat dospit, framantat cu lapte, oua, unt, zahar si mirodenii. /cf. bulg. kuzunak
CRUPE f. pl. produs alimentar obtinut prin macinarea mare a cerealelor (graului, porumbului etc.). /<ucr. krupy
DELICATESA ~e f. mai ales la pl. produs alimentar fin si delicios. /<germ. Delikatesse
DULCIURI f. pl. produse alimentare dulci; cofeturi; zaharicale. /<lat. dulcis
FAINOS ~oasa (~osi, ~oase) 1) Care are aspect de faina; asemanator cu faina. 3) si substantival Care este preparat din multa faina; din faina. ◊ (Paste) ~oase produs alimentar preparat din faina, apa (uneori si oua). [Sil. fa-i-] /<lat. farinosus
FULG ~gi m. 1) Pana de marime medie, pe jumatate pufoasa si foarte moale. 2) Cristale albe de apa, care se formeaza iarna in atmosfera si care cad pe pamant, alcatuind zapada. 3) produs alimentar in forma de floricele sau placi subtiri, obtinut din boabe de cereale sau din legume. ~gi de porumb. /Orig. nec.
GEM ~uri n. produs alimentar dulce sub forma de pasta gelatinoasa, preparat din fructe sau pomusoare fierte cu zahar. /<engl. jam
GRIS n. produs alimentar obtinut din boabe de grau (sau alte cereale), macinat in forma de granule mici. /<germ. Gries
GRISINA ~e f. produs alimentar de forma unui bastonas, preparat din faina de grau cu diferite adaosuri.
HALEALA f. fam. 1) v. A HALI. 2) produs alimentar ce se mananca; hrana; mancare. /a hali + suf. ~eala
HRUBA ~e f. 1) Galerie subterana servind ca loc de trecere. 2) Cavitate subterana servind pentru depozitarea si pastrarea produselor alimentare. 3) Locuinta rudimentara aflata pe jumatate sub pamant. /<ucr. hruba
IASCA f. 1) Ciuperca parazita lemnoasa, in forma de copita, care creste pe trunchiul unor arbori. 2) inv. Material preparat din aceasta ciuperca si folosit la aprins focul cu ajutorul amnarului si al cremenei. 3) produs alimentar lipsit de orice gust. /<lat. esca
A INTINGE inting tranz. fam. (painea, mamaliga etc.) A m**a intr-un produs alimentar (mai ales lichid). ~ mamaliga in mujdei. ~ painea in sare. /<lat. intingere
JAMBON ~oane n. 1) Bucata de carne (de porc) de la coapsa sau de la umar. 2) produs alimentar preparat din pulpa de porc tinuta in saramura cu ingrediente si apoi afumata sau fiarta; sunca. /<fr. jambon
JUMARA ~ari f. mai ales la pl. produs alimentar obtinut prin topirea bucatelelor de slanina (sau de carne grasa). /cf. bulg. zumerki, germ. Schmarren
LACHERDA ~e f. 1) Peste marin rapitor de talie medie, albastru-inchis pe spinare, cu aripioare spinoase si cu multi dinti; palamida. 2) produs alimentar obtinut din carnea acestui peste prin sarare si afumare. /<ngr. lakerda
MACAROANA ~e f. mai ales la pl. produs alimentar in forma de tuburi lungi si subtiri, care se consuma fierte. /<ngr. makaronia
MAGIUN n. produs alimentar, sub forma de pasta dulce, obtinut prin fierberea indelungata a prunelor (sau a altor fructe). /<turc. macun
MARGARINA f. produs alimentar, asemanator cu untul, obtinut dintr-un amestec de grasimi vegetale si animale. /<fr. margarine
MARMELADA ~e f. produs alimentar sub forma de pasta gelatinoasa, preparata din fructe zdrobite si fierte cu zahar. /<fr. marmelade, germ. Marmelado
MALAI ~ie n. 1) Planta din familia gramineelor cu spicul ramificat, avand semintele in forma de boabe mici, care servesc pentru hrana pasarilor si animalelor. ◊ Vrabia ~ viseaza se spune (in gluma) despre acela care se gandeste mereu la ceea ce doreste. 2) Faina de porumb. 3) produs alimentar din faina de porumb, dospit si copt in cuptor. ◊ Si-a trait traiul, si-a mancat ~iul se spune despre un om in varsta, care nu mai e bun de nimic. /Orig. nec.
MAMALIGA ~gi f. 1) produs alimentar preparat din faina de porumb, fiarta in apa si mestecata. ◊ A pune de ~ a pune apa in ceaun pentru a face mamaliga. A o pune de ~ a nimeri intr-o situatie neplacuta; a o pati. 2) fig. depr. Om moale, lipsit de initiativa. [G.-D. mamaligii] /Orig. nec.
MERCURIAL2 ~e n. Lista a preturilor curente pentru produsele alimentare, afisata zilnic in piata. [Sil. -ri-al] /<fr. mercuriale
MEZEL ~uri n. mai ales la pl. produs alimentar din carne afumata (salam, sunca, jambon etc.). /<turc. meze
MURATURA ~i f. mai ales la pl. produs alimentar (legume, mai rar fructe) murat. /a mura + suf. ~tura
PASTILA ~e f. 1) Preparat farmaceutic dozat, solid, de forma unui disc mic, care se administreaza pe cale bucala; tableta; pilula; comprimat. 2) produs alimentar zaharos de forma unui disc mic. /<fr. pastille, germ. Pastille
PASTRAMA pastramuri f. 1) produs alimentar preparat din carne bine condimentata si afumata sau uscata la soare. 2) Varietate de astfel de produs alimentar. ◊ A se face ~ a slabi foarte tare. A tine pe cineva la ~ a tine pe cineva inchis timp indelungat. /<ngr. pastramas, turc. pastirma
A PIPERA ~ez tranz. 1) (mancaruri, alimente) A condimenta cu piper; a drege cu piper. 2) reg. (produs alimentar) A trata cu ardei (pentru a da gust iute); a ardeia; a iuti. /Din piper
PITA ~e f. reg. 1) produs alimentar facut din aluat dospit, framantat si copt in cuptor; paine. ◊ Celui flamand numai ~a-i in gand fiecare se gandeste la ceea ce il intereseaza. 2) fig. Hrana cea de toate zilele. /<bulg. pita
PUFULET ~i m. (diminutiv de la puf) la pl. 1) Planta erbacee cu tulpina inalta, cu frunze ovale si cu flori de culoare albastra sau albe, cultivata in scop decorativ. 2) produs alimentar in forma de tubusoare, preparat din malai cu adaos de cascaval. /puf + suf. ~ulet
A RAFINA ~ez tranz. 1) (produse ali-mentare sau industriale) A curata de impu-ritati. 2) (petrol) A separa de produsele conti-nute (benzina, motorina, pacura etc.). 3) fig. A face sa se rafineze; a face (mai) fin; a civiliza. /<fr. raffiner, germ. raffinieren
RASOL ~uri n. pop. 1) produs alimentar preparat din carne fiarta cu diferite ingrediente. 2) Sortiment de carne de vita sau de porc care se obtine din regiunea gambei. /<bulg. raszol
SAGO n. 1) produs alimentar sub forma de crupe sau praf extras din maduva sagotierului. 2) Surogat al acestui produs, obtinut din amidon de cartofi sau de porumb. /<fr. sagou, germ. sago
SALAM ~uri n. produs alimentar pregatit in forma de carnat, de obicei afumat si uscat, pentru a se conserva mai bine. /<turc. salam, it. salame
SARATURA ~i f. 1) produs alimentar (peste, carne, branza, legume etc.), conservat prin sare. 2) peior. Mancare in care s-a pus prea multa sare. /a sara + suf. ~atura
SUNCA ~ci f. produs alimentar preparat, din pulpa de porc tinuta la inceput in saramura cu diferite ingrediente si apoi afumata sau fiarta; jambon. [G.-D. suncii] /<ung. sonka, germ. Schunke
TRUFANDA ~le f. 1) Fruct sau rod care apare primul in cursul unui an. 2) produs alimentar (agricol) pus pentru prima oara in vanzare in cursul unui an. [Art. trufandaua] /<turc. trufanda
USCATICA ~ele f. 1) mai ales la pl. produs alimentar dulce, preparat din felii de aluat nedospit, prajit in multa grasime; minciunea. 2) la pl. Crengi subtiri si uscate. /uscat + suf. ~ica
ZEAMIL n. produs alimentar dietetic obtinut prin tratarea amidonului din porumb cu hidroxid de sodiu. [Sil. ze-a-] / Denumire comerciala
CONCENTRAT, -A adj. Care are concentratie mare. // s.n. 1. produs minier cu substante utile extrase din minereu steril, folosit in metalurgie. 2. produs alimentar obtinut prin uscarea si presarea unui aliment fara ca acesta sa-si piarda calitatile nutritive. [< concentra, cf. germ. Konzentrat].
GERMENI DE GRAU s.m. pl. produs alimentar rezultat prin eliminarea germenilor din boabele de grau, inainte de macinare; se utilizeaza ca atare sau macinati, pentru producerea de paine speciala, precum si ca ingredient sau ingrosator in preparatele culinare (supe, sosuri etc.), avand o mare valoare nutritiva.
HALVA s.f. produs alimentar specific tarilor orientale, facut din pasta de susan (tahan); halvaua poate fi simpla (de culoare galbuie) sau marmorata cu adaos de arahide, migdale, fistic sau cacao; ca surogat se foloseste si pasta din seminte de floarea-soarelui.
LACTOFRUCT s.n. produs alimentar dietetic, fabricat pe baza de lapte smantanit amestecat cu zahar, sucuri de fructe etc. [Et. incerta].
LEGUMA s.f. 1. (Bot.) Tip de fruct dehiscent, cu doua valve si seminte; pastaie. 2. produs alimentar de origine vegetala; zarzavat. [< fr. legume, cf. lat. legumen].
MARC s.n. 1. produs alimentar obtinut prin extragerea sucului din fructe. 2. Reziduu rezultat in procesul de extragere a zaharului din sfecla. [< fr. marc].
PASTEURIZA vb. I. tr. A distruge flora patogena a produselor alimentare, fermentabile (in special a laptelui) prin incalzire, urmata de o racire brusca. [Pron. pas-to-. / < fr. pasteuriser, cf. Pasteur – chimist si biolog francez].
PERGAMIN s.n. Hartie groasa si lucioasa, folosita in special la ambalarea produselor alimentare. [< germ. Pergamin].
ZAHAROS, -OASA adj. 1. produs zaharos = produs alimentar preparat din zahar. 2. (Fig.) Alb, compact, cristalin ca zaharul. [Cf. fr. sacchareux].
CONCENTRAT1 s. n. 1. produs minier bogat in minerale utile, prin eliminarea sterilului. 2. produs alimentar de volum mic si procent mare de substante nutritive. (<germ. Konzentrat, fr. concentre)
ABIOZA s.f. Situatia, calitatea unui corp abiotic. ♦ Conservarea produselor alimentare prin distrugerea microorganismelor aflate in ele. [< fr. abiose, cf. gr. a – fara, bios – viata].
GRISINA s. f. produs alimentar din faina cu diverse adaosuri, in forma de bastonas. -Din it. Grissino
ALEURONAT s.n. produs alimentar bogat in proteine obtinut din gluten, din care se fac preparate culinare pentru dietetici. [< aleuron].
BISCUIT s.m. 1. produs alimentar obtinut prin coacerea unui aluat preparat din faina, oua si zahar. 2. Faianta fara glazura, arsa la o temperatura inalta; (p. ext.) statueta sau mic grup de faianta fina ori portelan fara glazura. [< fr. biscuit].
CONSERVA s.f. produs alimentar care poate fi pastrat multa vreme nealterat, datorita tratarii lui dupa anumite procedee. [< fr. conserve, cf. it. conserva].
alva (-ale), s. f. – produs alimentar dulce, preparat din seminte de floarea-soarelui si zahar. – Var. halva. Mr. halva, megl. alva. Tc. halva, din arab. halwa (Seineanu, II, 200; Lokotsch 804). – Der. alvita, s. f. (produs alimentar fabricat din miere, nuci etc.); alvitar, s. m. (fabricant sau negustor de alvita); (h)alvagiu, s. m. (alvitar).
ESENTA s.f. 1. Ceea ce este principalul din obiecte si din fenomene, totalitatea celor mai profunde si stabile insusiri si relatii ale obiectelor si proceselor, ceea ce face ca un lucru, o fiinta sa fie ceea ce este, constituind natura lui. 2. Lichid volatil care se extrage din plante sau din anumite substante. ♦ Substanta concentrata care, diluata, da un produs alimentar. 3. Specie de arbori care alcatuiesc arboretul principal dintr-o padure. ♦ Varietate de lemn. [< lat. essentia < esse a fi, cf. it. essenza, fr. essence].
arpacas (arpacasuri), s. n. – produs alimentar obtinut prin decorticarea boabelor de griu, orz sau mei. – Var. arpacas, arpacas. Mag. arpa kasa de la arpa „orz” si kasa „gris” (DAR). Cuvintul mag. coincide cu tc. arpa „orz” (Seineanu, II, 26; Lokotsch 105); cf. slov. arpakasa.
HEMATOGEN, -A adj. (Despre unele medicamente) Care produce sange, care face sa creasca numarul globulelor rosii din sange. // s.n. produs alimentar concentrat, obtinut din amestecarea sangelui cu lapte si cu diferite substante aromatizate. [< fr. hematogene, cf. gr. haima – sange, gennan – a produce].
biscuit (biscuiti), s. m. – produs alimentar obtinut prin coacerea unui aluat de prajitura. – Var. biscot, piscot. Fr. biscuit, in vreme ce var. biscot reproduce it. biscotto; cealalta var. corespunde pronuntarii balcanice, cf. sb. piskot.
pezantin s.n. (inv.) numele unui produs alimentar.
poranic2 s.m. (reg.) planta din bulbii careia se prepara salepul (produs alimentar care se foloseste la bauturile racoritoare); poroinic.
MARGARINA s.f. produs alimentar preparat prin emulsionarea unor grasimi vegetale sau animale cu zer sau cu lapte smantanit. [< fr. margarine].
cirnat (cirnati), s. m. – produs alimentar din carne si condimente, introduse in intestine de porc, oaie. – Var. cirnat. Megl. carnat. Lat. *carnāceus (Cipariu, Gram., 354; Puscariu 374; Candrea-Dens., 267; REW 1701; DAR); cf. v. sard. karnatu (Atzori 90), sicil. karnatssu, port. carnas, sp. carnaza, port. carnaz, toti cu sensul primitiv. – Der. cirnatar, s. m. (persoana care prepara sau vinde cirnati); cirnatarie, s. f. (magazin de cirnati). Din rom. provine sb., cr. krnata, ca si bg. kurnace (St. Mladenov, Spisanie za bulg. Academija, XLIII, 93; Mladenov 266).
covrig (covrigi), s. m. – produs alimentar in forma de opt, de inel etc. preparat din faina. Bg., rus. kovrig(a), din tc. kevrek (Miklosich, Slaw. Elem., 25; Cihac, II, 78; Conev 96; Berneker 594; Mladenov 244). – Der. covrigar, s. m. (persoana care face covrigi); covrigarie, s. f. (pravalie unde se vind covrigi); covriga (var. covrigi, incovriga), vb. (a da forma rotunda, a rotunji; a incolaci; a curba, a arcui). Din rom. provine mag. kovri (Edelspacher 17).
ALEURONAT s. n. produs alimentar bogat in proteine, din gluten. (< fr. aleuronate)
BISCUIT s. m. 1. produs alimentar obtinut prin coacerea unui aluat preparat din faina, oua si zahar. 2. faianta fara glazura, arsa la o temperatura inalta; statueta, mic grup de faianta fina ori portelan fara glazura. (< fr. biscuit)
CAZEINAT s. n. produs alimentar din lapte smantanit. (< fr. caseinate)
CICOLA s. f. produs alimentar din lapte degresat, praf de cicoare, cacao si zahar. (n. com.)
CICOLACT s. n. produs alimentar din lapte, zahar, extract de surogate de cafea si cicoare. (n. com.)
CONSERVA s. f. produs alimentar care poate fi pastrat multa vreme nealterat, datorita tratarii lui dupa anumite procedee. (< fr. conserve)
CORNFLAKES [CORN-FLEICS] s. n. produs alimentar din porumb sub forma de fulgi. (< engl. corn-flakes)
ESENTA s. f. 1. totalitatea celor mai profunde si stabile insusiri si relatii ale obiectelor si proceselor realitatii, care constituie natura lor interna, ascunsa. ♦ in ~ = in ceea ce este fundamental; in ultima analiza. 2. lichid volatil extras din plante sau din anumite substante. ◊ substanta concentrata care, diluata, da un produs alimentar. 3. specie de arbori care alcatuiesc arboretul principal dintr-o padure. ◊ varietate de lemn. (< fr. essence, lat. essentia)
HEMATOGEN, -A I. adj. 1. (despre medicamente) care intervine in formarea sangelui. 2. care provine din sange sau apartine acestuia. II. s. n. 1. substanta feruginoasa care se gaseste in galbenusul de ou. 2. produs alimentar concentrat, obtinut din amestecarea sangelui cu lapte si cu substante aromatizate. (< fr. hematogene)
LACTOFRUCT s. n. produs alimentar dietetic, pe baza de lapte smantanit amestecat cu zahar, sucuri de fructe etc. (< lacto- + fruct)
MARC1 s. n. 1. produs alimentar prin extragerea sucului din fructe. 2. reziduu rezultat in procesul de extragere a zaharului din sfecla. (< fr. marc)
MARGARINA s. f. produs alimentar asemanator cu untul, preparat prin emulsionarea unor grasimi vegetale sau animale cu zer sau cu lapte smantanit. (< fr. margarine)
PASTEURIZA vb. tr. a distruge flora patogena a produselor alimentare fermentabile prin incalzire. (< fr. pasteuriser)
PREPARAT s. n. 1. faptul de a (se) prepara. 2. produs alimentar industrial preparat. (< germ. Praparat)
REFRIGERA vb. intr. a raci un produs alimentar pana la o temperatura apropiata de punctul de inghet. (< fr. refrigerer, lat. refrigerare)
SITOFIL, -A adj. (despre insecte) care cauta produsele alimentare inmagazinate pentru hrana. (< fr. sitophile)
STICKS s. n. produs alimentar din paste fainoase sub forma de betisoare crocante. (< engl. sticks)
ZAHAROS, -OASA adj. 1. de natura zaharului. ♦ produs ~ = produs alimentar din zahar. 2. (fig.) alb, compact, cristalin. (< fr. sacchareux)
gris s. n. – produs alimentar obtinut din boabe de griu macinate. – Var. grisa. Germ. Gries (Borcea 191), cf. pol. gris, sb. kris.
piine (piini), s. f. – 1. produs alimentar de panificatie, pita. – 2. (Mold.) Grine, cereale. – 3. (Inv.) Lan de griu, holda. – 4. Serviciu, slujba, post. – Var. mold. pine. Mr. pine, megl. poini, istr. pare. Lat. panem (Puscariu 1320; Candrea-Dens., 1388; REW 6198), cf. it. pane, prov., cat. pa, fr. pain, sp. pan, port. pᾶo. – Der. piinar, s. m. (brutar); piinarie, s. f. (brutarie); pi(i)nisoara, s. f. (varietate de ciuperci, Russula integra).
ARPACAS s. n. produs alimentar obtinut prin cojirea boabelor de grau sau de orz. – Magh. arpakasa.
BRANZA, (2) branzeturi, s. f. 1. produs alimentar obtinut prin coagularea laptelui cu ajutorul cheagului sau al unor coagulanti sintetici. Frate, frate, dar branza-i pe bani (= in afaceri nu poate fi vorba de sentimentalism). ◊ Expr. Branza buna in burduf de caine, se spune despre un om plin de calitati, care insa nu le foloseste in scopuri bune. A nu face nici o branza = a nu face, a nu ispravi nimic; a nu fi bun de nimic. (Duca-se, du-te etc.) opt cu a branzei sau opt (si) cu a branzei noua, se zice cand scapi (sau doresti sa scapi) de o persoana suparatoare. 2. (La pl.) Diferite feluri de branza (1).
CACAO s. f. produs alimentar in forma de praf, obtinut din semintele unui arbore exotic (Theobroma cacao) si care serveste la prepararea ciocolatei, a unor bauturi hranitoare etc.; p. ext. bautura preparata din acest praf. – Fr. cacao.
CAS, (1) casuri, s. n. 1. produs alimentar preparat din lapte inchegat si stors de zer. 2. Substanta galbuie-albicioasa care se formeaza in colturile ciocului la puii de pasari sau, p. ext., in colturile gurii unei persoane. ◊ Expr. (Ir.) A fi cu cas(ul) la gura = a fi tanar, nepriceput. – Lat. caseus.
ZAHAR s. n. 1. Substanta alba, cristalizata, usor solubila in apa, cu gust dulce si placut, obtinuta mai ales din sfecla de zahar sau din trestia de zahar si constituind unul dintre produsele alimentare de baza; zaharoza. ◊ Zahar de struguri = glucoza. Zahar de lapte = lactoza. Zahar de malt = maltoza. ◊ Loc. adj. (Despre oameni) De zahar = foarte bun, gentil, serviabil. 2. Nume dat excesului de glucoza din sange; boala cauzata de acest exces. [Var.: (reg.) zahar s. n.] – Ngr. zahari.
ZAHAROS, -OASA, zaharosi, -oase, adj. 1. (In expr.) produs zaharos = produs alimentar preparat din zahar. 2. Fig. Alb, compact, cristalin ca zaharul. – Din zahar + suf. -os.
DESICARE (‹ fr.) s. f. Procedeu de reducere a umiditatii produselor alimentare ambalate prin introducerea in ambalajul etans a unui desicant (oxid de calciu etc.).
CONSERVANT2 ~e n. Substanta intrebuintata pentru a impiedica descompunerea produselor organice. ~ alimentar. /a conserva + suf. ~ant
LIOFILIZARE s. f. procedeu de conservare a unor produse biologice, alimentare, medicamente prin sublimarea apei cu ajutorul vidului din produsele in prealabil congelate. (< liofiliza)
ACHIZITIE, achizitii, s. f. 1. Procurarea de produse (agraro-alimentare) si de materiale. 2. Procurare de obiecte rare. ♢ Expr. A face o achizitie = a procura, in conditii avantajoase, un lucru rar. ♦ (Concr.) Bun obtinut prin achizitie (1). – Fr. acquisition (lat. lit. acquisitio, -onis).
ACHIZITIONA, achizitionez, vb. I. Tranz. A procura produse (agraro-alimentare) sau materiale. ♦ A procura obiecte rare. [Pr.: -ti-o-] – Din achizitie.
PREPARAT1, preparate, s. n. Faptul de a (se) prepara; (concr.) produs (mai ales alimentar) rezultat dintr-o operatie de preparare. – V. prepara.
PROVIZIE, provizii, s. f. Rezerva de produse (mai ales alimentare) necesare cuiva sau undeva pentru o anumita perioada de timp. – Din fr. provision, lat. provisio, germ. Provision.
OSCILATOR, oscilatoare, s. n. 1. Sistem fizic care poate efectua oscilatii libere. 2. Aparat sau dispozitiv care produce oscilatii electromagnetice, alimentat de la o sursa de energie (electrica). ◊ Oscilator pilot = oscilator destinat sa produca o oscilatie de frecventa constanta utilizata ca frecventa de referinta. Oscilator multispot = oscilator care poate afisa simultan mai multe imagini. – Oscila + suf. -tor. Cf. fr. oscillateur.
PREPARAT ~e n. produs (chimic, farmaceutic, alimentar) obtinut printr-o operatie de preparare. /v. a prepara
PROVIZIE s.f. (de obicei la pl.) Totalitatea produselor necesare intretinerii, alimentarii unei case, unei gospodarii, unui oras, unei armate etc. [Gen. -iei, var. proviziune s.f. / cf. fr. provision, lat. provisio – prevedere].
PROVIZIE s. f. rezerva de produse necesare intretinerii, alimentarii unei gospodarii, unui oras, unei armate, unei nave etc. pentru un anumit timp. (< fr. provision, lat. provisio, germ. Provision)
VEGETARIANISM s. n. regim alimentar exclusiv din produse vegetale si lactate. (dupa fr. vegetarisme)
alimentaR, -A, alimentari, -e, adj. De alimente, privitor la alimente. ◊ Industrie alimentara = industrie care transforma materiile prime de origine animala si vegetala in produse necesare hranei. ◊ Pensie alimentara = suma de bani necesara intretinerii unei persoane pe care cineva o plateste, lunar, in temeiul unei obligatii stabilite prin lege sau prin hotarare judecatoreasca; pensie de intretinere. ♦ (Substantivat, f.) Bacanie. – Din fr. alimentaire, lat. alimentarius.
VEGETARIANISM n. Sistem alimentar alcatuit exclusiv din produse vegetale si din lactate. /<germ. Vegetarianismus
VEGETARIANISM s.n. Regim alimentar alcatuit exclusiv din produse vegetale, oua, lapte si derivatele sale. [Pron. -ri-a-. / cf. fr. vegetarisme].
VEGETARIAN, -A adj. (Despre un regim alimentar) Bazat numai pe produse vegetale si lactate. // s.m. si f. Adept al vegetarianismului. [Pron. -ri-an. / < fr. vegetarien].
VEGETARIAN, -A I. adj. (despre un regim alimentar) bazat numai pe produse vegetale si lactate. II. s. m. f. cel care practica vegetarianismul. (< fr. vegetarien)
CONSUM, consumuri, s. n. 1. Folosire a unor bunuri rezultate din productie pentru satisfacerea nevoilor productiei si ale oamenilor. ◊ Consum productiv = folosire a mijloacelor de productie pentru crearea de noi bunuri materiale. Consum neproductiv = consum care nu are drept rezultat producerea de noi bunuri materiale. Bunuri (sau marfuri) de larg consum = produse ale industriei usoare sau alimentare care intra in proportii mari in consumul individual al oamenilor si prin a caror folosire nu rezulta produse noi. 2. Cantitate de materiale, materii prime, combustibil sau energie folosite pentru a realiza un produs tehnic, o lucrare etc. ◊ Consum specific = cantitate de combustibil, de material si de energie consumata intr-o unitate de timp pentru executarea unui produs, a unei operatii etc. – Din consuma1 (derivat regresiv).
CONSUM s.n. Folosirea de bunuri, de produse pentru satisfacerea diferitelor necesitati. ◊ Bunuri de larg consum = produse ale industriei usoare sau alimentare destinate consumatiei individuale; societate de consum = termen desemnand societatea contemporana din tarile capitaliste dezvoltate, in care exista o aparenta abundenta de marfuri, produse peste cererea consumatorului, de marile monopoluri si impuse in mod artificial printr-o reclama comerciala exagerata; consum specific = cantitatea de material, de combustibil etc. consumata intr-o lucrare tehnica ori pentru functionarea unei masini sau a unei instalatii. [Cf. it. consumo, germ. Konsumverein].
CONSUM s. n. 1. folosire de bunuri, de produse pentru satisfacerea diferitelor necesitati. ♦ bunuri de larg ~ = produse ale industriei usoare sau alimentare destinate consumatiei individuale. 2. cantitate de combustibil, materii prime, materiale consumata pentru functionarea unui sistem tehnic, pentru realizarea unui produs, a unei operatii etc. ♦ ~ specific = consumul de combustibil, material, energie etc. raportat la o anumita unitate. (< germ. Konsum/verein/)
LACTO-VEGETARIAN, -A, lacto-vegetarieni, -e, adj. (Despre regimuri alimentare) Care se compune numai din produse lactate, legume si fructe ♦ (Substantivat, n.) Restaurant in care se consuma exclusiv (sau in primul rand) produse lactate, legume si fructe. [Pr.: -ri-an] – Lacto- + vegetarian.
BACTERIE (‹ fr. {i}; {s} gr. bakteria „baston”) s. f. (MICROBIOL.) Nume generic dat microorganismelor unicelulare, sporulate sau nu, cu structura foarte simpla; contin un nucleu difuz, iar inmultirea se face prin diviziune directa. B. sint impartite in familii pe baza morfologiei (coci, bacili, vibrioni), a afinitatilor fata de colorantii de anilina (bacili acido-rezistenti, germeni gram-pozitivi sau negativi etc.) si a proprietatilor biologice: rezistenta la temperaturi ridicate (b. termofile), tipul de nutritie (b. autotrofe sau heterotrofe), de respiratie (b. aerobe sau anaerobe), patogenitatea pentru om si animale. Prin ritmul rapid de multiplicare si prin actiunea enzimelor proprii, b. au un rol esential in circulatia carbonului si azotului in natura (b. nitrificante, b. celulolitice, b. de putrefactie), asigurind echilibrul biochimic necesar existentei lumii vii. B. sint folosite pe scara larga in industria farmaceutica (in prepararea antibioticelor, vitaminelor), industria alimentara (in prepararea derivatelor de lapte, produselor alcoolice) etc.
ACIDAMINA, acidamine, s. f. produs obtinut prin transformarea treptata a albuminoidelor alimentare. – Din fr. acidamine.
PATISERIE, (3) patiserii, s. f. 1. Aluat fin, preparat cu mult unt, din care se fac pateuri, placinte etc.; pateuri, placinte etc. preparate din acest aluat. 2. Ramura in industria alimentara care se ocupa cu fabricarea unor produse de patiserie (1). 3. Local in care se consuma si se vand produse de patiserie (1). – Din fr. patisserie.
TERMIFICA, termific, vb. I. Tranz. A alimenta o cladire sau o localitate cu caldura produsa intr-o instalatie speciala si distribuita printr-o retea de conducte. [Var.: termofica vb. I] – Din term(o)- (dupa modelul unor cuvinte ca electrifica, radiofica).
OSCILATOR, -OARE s. n. 1. sistem fizic care efectueaza oscilatii. 2. aparat, dispozitiv care, alimentat de la o sursa de energie (electrica), produce unde electromagnetice. (< fr. oscillateur)
BENZOIC ~ca (~ci, ~ce): Acid ~ substanta cristalina alba, extrasa din unele rasini naturale sau produsa pe cale sintetica si folosita in industria farmaceutica, alimentara, in cea a colorantilor etc. [Sil. -zo-ic] /<fr. benzoique
HRANA f. produs de natura vegetala, animala sau minerala ce serveste la alimentarea unui organism viu; nutriment. ~ consistenta. ◊ ~a vacii planta erbacee cu tulpina acoperita cu perisori, cu frunze liniare si flori mici, ce creste prin semanaturi si serveste drept nutret. [G.-D. hranei] /<sl. hrana
COLONIALE s.f.pl. Articole alimentare de bacanie importate din tari exotice sau (p. ext.) produse in interiorul tarii. [< germ. Kolonialwaren].
TERMIFICA/TERMOFICA vb. tr. a alimenta o cladire, o localitate, un proces tehnologic cu caldura produsa intr-o instalatie speciala si distribuita printr-o retea de conducte. (< fr. thermifier, dupa rus. termofikatiia)
VEGETARIANISM s. n. Regim alimentar sau sistem de alimentatie format (numai) din vegetale (si din produse lactate). [Pr.: -ri-a-] – Vegetarian + suf. -ism. Cf. fr. vegetarisme.
alimentaR ~a (~i, ~e) Care tine de alimente; propriu alimentelor. Regim ~. produse ~e. ◊ Pensie ~a suma de bani pe care o plateste cineva unei persoane pe care este obligat s-o intretina. /<fr. alimentaire, lat. alimentarius
TERMIFICA vb. I. tr. A alimenta o cladire, o localitate sau un proces tehnologic cu caldura produsa intr-o instalatie speciala si distribuita printr-o retea de conducte. [P.i. termific, var. termofica vb. I. / < fr. thermifier].
LACTIC, -A (‹ fr.; {s} lat. lact- „lapte”) adj. Acid l. = acid organic care se prezinta ca un lichid siropos, higroscopic, obtinut prin fermentatia lactica a zaharurilor din melasa, amidon sau zer. Este intrebuintat in industria alimentara, de medicamente, in vopsitorie etc. La nivel metabolic este principalul produs de degradare al glicogenului in anaerobioza; poate fi reutilizat de ficat pentru producerea de glicogen. ◊ Bacil l. v. lactobacili. ◊ Fermentatie l. = transformarea lactozei in acid lactic prin intermediul bacteriilor, avand ca efect acidificarea laptelui.
E*******E s.f. 1. Proces fiziologic manifestat prin activitatea functionala a unei celule, a unui tesut sau a unui organ etc. ca reactie la un stimul, la un indemn; e******e. 2. Stare de enervare, de incordare, de atatare; agitatie. 3. alimentarea prin curent electric a unui ansamblu de spire conducatoare pentru a produce un camp magnetic. ♦ Ansamblul de spire prin care trece curentul de e*******e. [Gen. -iei, var. e*********e s.f. / cf. fr. e********n, lat. e*******o].
FELINAR, felinare, s. n. Dispozitiv pentru luminat, portativ sau fix, alimentat cu petrol si prevazut cu un glob de sticla ce adaposteste flacara produsa de un fitil aprins; fanar. – Cf. tc. fener.
UZINA s.f. Intreprindere industriala de proportii mari, organizata pe baza de diviziune a muncii, in care se fac in special lucrari de utilaj, se produc semifabricate sau materiale pentru alte industrii, pentru fabrici etc. ♦ Centrala de forta pentru alimentarea cu energie electrica sau cu apa a unei localitati. [< fr. usine].
LACTO-VEGETARIAN, -A I. adj. (despre regimuri alimentare) compus numai din lapte, legume si fructe. II. s. n. restaurant in care se consuma produse lactate, legume si fructe. (< fr. lacto-vegetarien)
UZINA, uzine, s. f. 1. Intreprindere industriala de mari proportii in care se produc utilaje, semifabricate sau materii prime pentru alte industrii. 2. Instalatie producatoare de energie electrica, termica sau de alimentare cu apa a unei asezari, a unei zone, a unei locuinte. (In sintagma) Uzina verde = natura, vegetatia privite ca sursa de energie si hrana. – Din fr. usine.
LACTOVEGETARIAN, -A adj. (Despre regimuri alimentare) Compus numai din lapte, legume si fructe. // s.n. Restaurant in care se consuma in special produse lactate, legume si fructe. [Pron. -ri-an. / cf. fr. lacto-vegetarien].
COLONIALE s. f. pl. Articole alimentare de bacanie (ceai, cafea etc.) provenite din tari exotice (in trecut, adesea, din tari coloniale) sau p. ext. produse in interiorul tarii. [Pr.: -ni-a-]. – Din fr. [denrees] coloniales, germ. Kolonial[waren].
MARC n. produs in forma de pasta, obtinut prin prelucrarea fructelor si a legumelor si folosit ca materie prima in industria alimentara. /<fr. marc
COST (‹ costa) s. n. Cheltuiala (exprimata in bani) efectuata pentru obtinerea (producerea sau cumpararea) unui bun, efectuarea unei lucrari, prestarea unui serviciu etc. ◊ Costul vietii = totalitatea cheltuielilor pentru bunuri alimentare si nealimentare, a serviciilor utilizate, necesare unei familii, intr-o perioada determinata de timp. ◊ Costuri directe = cheltuieli de productie, stabilite pe unitatea de produs in in functie de ceea ce se consuma efectiv si nemijlocit pentru crearea bunurilor respective. ◊ Costuri indirecte = cheltuieli conventionale a caror marime pe unitatea de produs nu poate fi determinata decat prin procedee conventionale.
TERMIFICARE, termificari, s. f. Sistem de alimentare centralizata cu caldura a unor cladiri, intreprinderi industriale sau a unui oras printr-o retea de distributie speciala de la un centru in care se produc concomitent energia electrica si cea termica. [Var.: termoficare s. f.] – V. termifica.
ORGANIZATIA NATIUNILOR UNITE PENTRU ALIMENTATIE SI AGRICULTURA (F.A.O.; in engl.: Food and Agricultural Organization – F.A.O.), agentie internationala guvernamentala (din 1946) in cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Roma (Italia), creata la 16 oct. 1945, avand ca obiectiv lupta contra foametei si saraciei, ameliorarea alimentatiei si si a securitatii alimentare si accesul tuturor tarilor la o alimentatie adecvata unei vieti active si sanatoase. Promoveaza dezvoltarea rurala si agricultura durabila prin strategia de imbunatatire pe termen lung a productiei agricole si a securitatii alimentatiei, ameliorarea distributiei si comertului cu produse agricole, permitand astfel conservarea si gestionarea resurselor naturale, cresterea nivelului de viata a populatiei mondiale si a celei rurale in special. F.A.O. are 181 membri (2002), printre care si Romania (din 9 nov. 1961).
