HAMBAR, hambare, s. n. 1. Magazie in care se pastreaza diferite produse agricole, in special cereale; granar, jitnita. ♦ Magazie mica (in podul morii) in care se toarna cerealele date ca plata pentru macinat. 2. (Reg.) Lada mare de lemn, in care se pastreaza faina, malaiul sau cerealele. 3. Loc pe un vapor unde se depoziteaza marfurile transportate; cala. [Var.: ambar s. n.] – Din magh. hambar, bg. hambar.

USCATORIE, uscatorii, s. f. Instalatie speciala pentru uscatul unor produse agricole, industriale, casnice etc.; local, incapere in care se afla o asemenea instalatie. ♦ Spec. Incapere (special amenajata) pentru uscatul rufelor. – Uscator + suf. -ie.

VECHI, VECHE, vechi, adj. 1. Care exista de mult timp, din alte vremuri; care tine, dureaza, se face de multa vreme; facut de mult. ◊ Lumea veche = a) societate disparuta sau pe cale de disparitie; b) antichitate; tarile, locuitorii din antichitate; c) nume generic care se da celor trei continente (Europa, Asia, Africa) cunoscute pana la descoperirea Americii. Vorba veche = vorba mostenita din timpuri vechi; maxima, zicatoare, proverb. ♦ (Despre limbi) Care s-a vorbit intr-o epoca indepartata; care este cunoscut (si studiat) sub aspectul ei din trecut (deosebit de cel actual). ♦ (Despre produse agricole, viticole etc.) Din recolta anilor trecuti. ♦ (Despre alimente si produse alimentare, farmaceutice etc.) Obtinut, recoltat, preparat de multa vreme; care si-a pierdut calitatile initiale; lipsit de gust, alterat, stricat. 2. Care a fost intrebuintat mult si este stricat, uzat. 3. (Rar) Batran. ♦ Fig. Imbatranit (inainte de vreme). ♦ Care exercita de mult o profesiune. 4. (Marcand raportul dintre oameni) Cu care cineva are relatii, se cunoaste de multa vreme. 5. Care a indeplinit in trecut o anumita functie, a avut o anumita ocupatie etc. pe care n-o mai are in prezent. 6. (Despre fiinte) Care a trait intr-un trecut indepartat; (despre obiecte, fenomene etc.) care a existat intr-o epoca anterioara; perimat. ◊ Loc. adj. si adv. (Inv.) Din vechi = din vechime, de demult. ♦ Care nu se mai intrebuinteaza, nu mai prezinta interes, iesit din uz. ♦ (Substantivat, n.) Ceea ce nu mai corespunde timpului sau stadiului dintr-un moment dat, ceea ce este depasit, perimat, pe cale de disparitie. – Lat. pop. veclus (= vetulus).

NOU, NOUA, noi, adj. I. 1. Facut sau creat (relativ) de curand; care apare pentru prima data. ◊ Luna noua = faza a Lunii cand aceasta este in conjunctie si cand fata dinspre Pamant, nefiind luminata, este invizibila; timpul cand Luna este in aceasta faza. Crai nou = nume popular dat Lunii in prima ei faza (cand are forma unei seceri subtiri). (Azi rar) Lumea noua = America. ◊ Expr. Ce mai (e) nou? = ce s-a mai intamplat in ultima vreme? ♦ (Despre produse agricole, viticole etc.) Din recolta anului in curs sau a anului imediat anterior. 2. Care apare in locul unui lucru, al unei fiinte etc. mai vechi; de azi, contemporan, actual. ♦ (Substantivat, n.) Element care apare la un moment dat in procesul dezvoltarii unui fenomen si care, in lupta cu elementele vechi, iese invingator. 3. Care a fost executat sau cumparat de curand; care se afla in buna stare; care nu a mai fost folosit sau a fost putin folosit. 4. Cu aspect si continut schimbat; transformat in bine; reinnoit, refacut. ♦ Evoluat, perfectionat. 5. Care s-a ivit de curand, recent. ◊ Expr. Lume noua! exclamatie familiara cu care intampinam pe oaspetii rari. 6. Care se adauga (intr-o succesiune) la ceva (de acelasi fel) ce exista de mai inainte, care este inca unul pe langa cel existent. ◊ Loc. adv. Din nou = inca o data, iarasi, iar. II. Lipsit de experienta, neexperimentat (din cauza absentei unei practici suficiente). [Pl. si: (f.) noua] – Lat. novus, -a.

SILOZ, silozuri, s. n. Constructie de mari dimensiuni inzestrata cu instalatii speciale de uscare, de transport etc. care serveste la depozitarea si pastrarea pe termen lung a unor cantitati mari de produse agricole sau de alte materiale. ♦ Amenajare pentru insilozarea porumbului sau a altor plante destinate conservarii prin murare; loc, groapa, sant etc. unde se pune la macerat nutretul pentru vite; p. ext. depozit de furaje macerate. ♦ (Adjectival) Care este pus la macerat intr-o groapa, intr-un sant etc. special amenajate. Porumbul siloz. – Din it. silos, germ. Silo.

COSAR¹, cosare, s. n. Ingraditura de nuiele pentru adapostirea vacilor, a oilor etc. ♦ Constructie cu pereti din impletitura de nuiele pentru pastrarea porumbului si a altor produse agricole; patul. – Din bg., scr. kosara.

A CALIBRA ~ez tranz. 1) (piese sau semifabricate metalice) A prelucra mecanic in vederea obtinerii unui anumit calibru. 2) (produse alimentare) A masura pentru a determina calibrul. 3) (instrumente) A grada cu precizie in vederea efectuarii unor masurari. 4) (produse agricole, puieti etc.) A sorta dupa marime. /<lat. calibrer

A COLECTA ~ez 1. tranz. 1) (obiecte, materiale) A aduna dupa anumite principii si cu un anumit scop; a strange, formand o colectie; a colectiona. 2) (produse agricole) A achizitiona in mod organizat, in conformitate cu prevederile unui plan, unui contract. ~ fructe. 3) (fluide) A aduna intr-un recipient. 2. intranz. (despre abcese, rani) A face puroi; a coace. /<fr. collecter

NOU³ noua (noi) (in opozitie cu vechi) 1) Care este facut de curand; care exista de putin timp; proaspat; recent. ◊ ~-nout absolut nou. 2) (despre produse agricole) Care este din recolta anului in curs. Paine noua. 3) si fig. Care exista de putin timp; recent. Carte noua. ◊ Luna noua a) luna in faza ei initiala, in forma de secera subtire; b) timpul cat dureaza aceasta faza. (Copil) ~-nascut (copil) care s-a nascut de curand. Ce mai (e) ~? ce noutati mai sunt? Nimic ~ nici un fel de noutati. 4) (despre persoane) Care a venit undeva de curand (si este inca necunoscut sau putin cunoscut). 5) Care nu a fost cunoscut mai inainte. Metoda noua. 6) Care difera (in mod esential) de ceea ce a fost in trecut. Vremuri noi. 7) Care tine de timpurile noastre; propriu timpului prezent sau trecutului apropiat; modern; contemporan. Tehnica noua. 8) (inaintea unui substantiv) Care prin calitatile sale aminteste de cineva (sau de ceva). ~l Orfeu. 9) Care se adauga la cele de mai inainte. Forte noi. /<lat. novus

PIATA piete f. 1) Spatiu liber (cu monumente sau/si plantatii decorative) in interiorul unei localitati (mai ales urbane). Piata Marii Adunari Nationale. 2) Loc special amenajat, de obicei intr-o localitate de tip orasenesc, unde se vand si se cumpara diferite produse agricole si industriale; targ. ◊ A face piata a cumpara produse alimentare (in special de la piata). 3) ec. Sfera de circulatie a marfurilor. ◊ Piata interna totalitate a relatiilor de schimb de marfuri din interiorul unei tari. Piata mondiala totalitate a relatiilor privind schimbul de marfuri intre tarile lumii. [G.-D. pietei; Sil. pia-] /<it. piazza

PRECUPET ~eata (~eti, ~ete) m. si f. Persoana care cumpara de la tarani diferite produse agricole si le revinde apoi mai scump in piata sau pe strazi. /<bulg. prekupet

STRANSURA ~i f. 1) : ~ de mana strangere de mana. 2) peior. Ceea ce a fost strans de pe unde s-a putut, fara nici un discernamant; adunatura. Oaste de ~. ◊ De ~ a) de tot felul; b) din ceea ce a ramas la urma. 3) Cantitate de produse agricole stranse dintr-o recoltare. /strans + suf. ~ura

TARG ~uri n. 1) Loc special (de obicei intr-o localitate) unde se vand si se cumpara (zilnic sau in anumite zile) produse agricole sau industriale, vite etc.; piata. Zi de ~. 2) Desfacere sau achizitionare de marfuri in acest loc; operatie de vanzare cumparare. ◊ A veni la spartul ~ului a veni la sfarsitul unei activitati. A se ajunge cu ~ul a se invoi cu pretul. A face (sau a incheia) ~ul a cadea de acord asupra unei afaceri. 3) pop. Localitate de tip orasenesc. 4) pop. Intelegere in legatura cu ceva; invoiala; acord. 5) inv. Parte a unui oras unde era situat centrul comercial. /<sl. trugu

VECHI veche (vechi) 1) (in opozitie cu nou) Care este facut demult; care este in intrebuintare de mult timp. Oras ~. Haina veche. Cuvant ~. ◊ Vorba veche vorba din batrani; proverb. 2) (despre produse agricole) Care este din recolta anilor trecuti. Grau ~. Cartofi ~. ◊ Vin ~ vin avand calitati deose-bite, datorita pastrarii indelungate. 3) (despre alimente, medicamente etc.) Care si-a pierdut proprietatile pozitive; alterat; stricat. Carne veche. 4) (despre persoane) Care este cunoscut de multa vreme. Prieten ~. Colaborator ~. ◊ Lumea veche a) lume care a existat in antichitate; b) oranduire sociala perimata. 5) ( mai ales despre specialisti) Care are experienta bogata intr-un domeniu de activitate; care activeaza de multa vreme. Medic ~. 6) Care vine din vechime; ramas din batrani; batranesc. Idee veche. Metode ~. /<lat. veclus

sinic, sinice, s.n. (inv. si reg.) 1. masura de capacitate pentru cereale sau pentru alte produse agricole; vas, masura cu care se toarna boabele in cos la macinat sau cu care se ia vama la moara. 2. cantitatea de grau corespunzatoare unui sinic.

RAIONA vb. I. tr. A imparti in raioane (1); a repartiza unele produse agricole sau industriale pentru anumite raioane (1). [< fr. rayonner].

COTA¹ s. f. 1. parte cu care contribuie cineva la o cheltuiala comuna sau care ii revine in urma unei imparteli. ◊ parte dintr-un tot careia i se da o anumita destinatie; cota-parte, participatie. ◊ contributie obligatorie, in produse agricole, impusa producatorilor de catre stat la termene si preturi fixate de el. 2. document de referinta care constata cursul valorilor inscrise la bursa², rezultate din cotatiile unei zile. ◊ cota bursei = nivelul cursului valutar la bursa. 3. altitudine a unui punct fata de nivelul marii; nivelul unei ape curgatoare. ◊ nivelul la care navigheaza un submarin. 4. (mat.) a treia coordonata carteziana a unui punct din spatiu. ◊ fiecare dintre dimensiunile unei piese, ale unei constructii indicate pe un desen. 5. semn in cifre si litere care arata locul unor carti, documente etc. intr-o biblioteca, intr-o arhiva, a unei piese filatelice in cataloage sau reviste de specialitate. (< fr. cote, lat. quota)

RECOLTA s. f. 1. strangere a roadelor pamantului; recoltare, cules. 2. cantitate totala de produse agricole culese intr-o anumita perioada; rod. ◊ epoca, timpul recoltarii. 3. (fig.) rezultatul unei culegeri. (< fr. recolte)

ARGENTINA, Republica Argentina, stat federal in SE Americii de Sud, cu larga iesire la Oc. Atlantic (peste 4 mii km²); 2,8 mil. km²; 32 mil. loc. (1989). Limba de stat: spaniola. Cap.: Buenos Aires. Orase pr.: Cordoba, Rosario, La Plata, Mar del Plata. Pop. urbana: 84,7 la suta (1985). Este impartita in 22 prov. federale, un teritoriu national si Capitala Federala. Relieful A. este dispus in 3 mari trepte: M-tii Anzi (in V, la granita cu Chile), podisurile („mesetas”) Patagoniei (in S) si cimpiile Pampa (c. 600 mii km²), Chaco si Entre Rios („Mesopotamia”) in E si N. Clima variata, de la cea tropicala (in N) la cea temperat-continentala cu nuante de ariditate (in S). Expl. de petrol (22,6 mil. t, 1989), gaze naturale, argint, staniu, min. de fier, sare s.a. Ind. produce energie electrica (48,5 miliarde kWh, 1988), fonta, otel (3,6 mil. t, 1988), ciment (6,3 mil. t, 1987), articole mecanice, aparate si utilaje, autovehicule (182,4 mii buc., 1987), produse alim., farmaceutice, textile, si din lemn, extract de quebracho; 9,5 la suta din terit. tarii se cultiva cu cereale: griu (7,8 mil. t, 1988), porumb (9,2 mil. t, 1988), orez, plante furajere, floarea-soarelui, (2,9 mil. t, 1988, locul 2 pe glob), ricin (146 mii t, locul 3 pe glob), bumbac, tutun s.a.; pomicultura si viticultura (274 mii ha, 3,3 mil. t struguri, 1988). Pe intinsele pajisti naturale (52,1 la suta din supr. tarii) se cresc bovine (50,8 mil. capete, 1988), ovine (29,2 capete, 1988), cabaline (3,1 mil. capete, 1988). Pescuit intens (420,3 mii t, 1986). C. f.: 34,5 mii km. Cai rutiere: 207,6 mii km. Flota maritima comerciala: 2,5 mil. t. Moneda: 1 Astral = 100 centavos. Exporta produse agricole (c. 2/5), produse ale ind. constr. de masini, produse chimice, textile s.a. si importa materii prime ind. si semifabricate, utilaje si echipament ind., mijloace de transport, produse alim., bunuri de larg consum s.a. – Istoric. Populat de triburi indiene (diaquita, chechua, guarani, puelche, araucani etc.), terit. A. a fost cucerit in sec. 16 de conchistadorii spanioli, care din 1536 i-ai inclus in viceregatul Peru, iar din 1776 in viceregatul Rio de la Plata. In 1810 creolii si emigrantii au inceput lupta armata antispaniola. La 9 iul. 1816 Provinciile Unite din La Plata s-au proclamat independente, iar in 1826 si-au luat numele de Republica Federativa Argentina. Sec. 19 din istoria A. este marcat de lupta pentru putere intre unionisti si federalisti si de razboaie impotriva Uruguayului si Paraguayului. La sfirsitul sec. 19 si inceputul sec. 20 se intensifica patrunderea capitalului strain si se accelereaza dezvoltarea economica. In perioada celui de-al doilea razboi mondial, A. si-a proclamat, la inceput, neutralitatea, dar in mart. 1945 a intrat in razboi de partea coalitiei antihitleriste. In primii ani postbelici, presedintele Juan Domingo Peron (1946-1955) initiaza o serie de reforme economice si sociale indraznete (nationalizarea transporturilor, a unor ramuri ale ind., etatizarea comertului exterior, separarea deplina a bisericii de stat s.a.). Dupa 1955, A. cunoaste o puternica interventie a fortelor armate in viata politica a statului. Presedintii Arturo Frondizi, Arturo Umberto Illia, Juan Carlos Ongania, Roberto Marcelo Levingston si Maria Estella Martinez de Peron au fost inlaturati prin lovituri de stat militare. In perioada 1955-1983 din cei 20 presedinti, 12 au fost generali. Razboiul cu Marea Britanie izbucnit dupa ocuparea de catre A. a Insulelor Falkland (Malvinas) (apr.-iun. 1982) este urmat de demisia presedintelui, generalul L.F. Galtieri, si de dizolvarea juntei militare de guvernamint (iun. 1982), de legalizarea partidelor politice (iul. 1982) si de tinerea de alegeri generale (dec. 1983) care au permis revenirea la un guvern civil in ian. 1984. Alegerile din 14 mai 1989 au readus la putere Partidul Peronist, noul presedinte, Carlos Saul Menem, avind de facut fata unei situatii economice grav deteriorate. A. este republica prezidentiala. Activitatea legislativa este exercitata de Parlament, iar cea executiva de presedinte si un cabinet condus de presedinte.

AUSTRALIA 1. Cel mai mic continent al Pamantului impreuna cu Oceania, asezat in emisfera australa, traversat de Tropicul Capricornului; 8,94 mil. km²; 28,2 mil. loc. (1986). Este cuprins intre 10º41’ lat. S (Capul York) si 38º55’ lat. S (Wilson’s Promontory), pe 3.600 km si intre 113º05’ long. E (Steep Point) si 153º34’long. E (Capul Byron), pe 3.800 km. Inconjurat de Oc. Indian (la S si V) si Oc. Pacific si marile marginase ale acestuia (la E si N). Relieful australian este compus din trei trepte hipsometrice. In E se desfasoara, pe c. 3.400 km de-a lungul coastei, C********a Australiana (Alpii Auastralieni), formata in timpul cutarilor caledoniene si hercinice, dupa care a urmat peneplenizarea mezozoica si reinaltarea tertiara. Alt. max.: 2.234 m (vf. Kosciusko). Podisul Australiei de Vest ocupa c. 50 la suta din suprafata continentului si prezinta o reg. aflata sub nivelul Oceanului Planetar. Marginile sale au alt. mai mari, centrul sau constituind o imensa arie depresionara, ocupata de pustiurile Victoria, Gibson si Marele Desert de Nisip. Cimpiile centrale, desfasurate intre G. Carpentaria (la N) si Marele Golf Australian (la S), ocupa c. 30 la suta din suprafata continentului, constituind treapta cea mai joasa a reliefului, cu extindere mai mare in partea centrala si meridionala. A. este bogata in zacaminte de carbuni, min. de fier, plumb, min. auroargentifere, cupru, zinc, metale rare, min. radioactive etc. Clima si apele. Clima este ecuatorial-musonica in N (cu temperaturi ridicate, amplitudini termice mici si precipitatii abundente), tropicala in centru (cu temperaturi ridicate) si subtropicala in S. Cel mai important sistem hidrografic este cel al fl. Murray (cu afl. sau Darling). In cimpiile centrale se gasesc lacurile Eyre si Torrens, iar in Podisul Australiei de Vest lacurile Moore, Barlee, Mackay si Amadeus. 2. Uniunea Australiana, stat federal ocupind continentul australian, ins. Tasmania, si citeva ins. mici; 7,68 mil. km²; 16,81 mil. loc. (1989) (81,8 la suta anglo-australieni, 5,7 la suta englezi, 2,1 la suta asiatici, 2 la suta italieni, 1,1 la suta aborigeni s.a.). Limba de stat: engleza. Cap.: Canberra. Orase pr.: Sydney, Melbourne, Brisbane, Adelaide, Perth. Este format din 6 state si doua terit. federale. Se expl. carbune (178 mil. t. 1988), petrol (22,73 mil. t, 1989), gaze naturale, min. de fier (97,7 mil t, 1989), bauxita (39,64 mil. t, 1989, locul 1 pe glob), min. de plumb, zinc, argint, titan, aur, min. radioactive si zirconiu (85 la suta din prod. mondiala). Ind. tarii produce anergie electrica (140,35 miliarde kWh, 1988), fonta (5,88 mil. t, 1989), otel (6,7 mil. t, 1989), aluminiu (1,07 mil. t, 1988), motoare, masini-unelte, instrumente de masura, motoare electrice, masini agricole si tractoare, material rulant, autoturisme (332,4 mii buc., 1989), nave, explozibili, ingrasaminte chimice, coloranti, produse farmaceutice, derivate petroliere (capacitatea rafinariilor 36 mil. t, 1986), ciment (6,9 mil. t, 1989), tesaturi de bumbac, incalt., zahar (3,6 mil. t, 1988), produse lactate si din carne. Pe intinsele pasuni naturale (56,7 la suta din supr. tarii) s-a dezvoltat cresterea animalelor. A. ocupind locul 1 pe glob in ce priveste efectivul de ovine (164 mil. capete, 1988, majoritatea de rasa merinos, c. 30 la suta din prod. mondiala de lina), alaturi de care se mai cresc bovine (23,5 mil. capete, 1988), porcine (2,7 mil. capete, 1988), cabaline. Pe 6,2 la suta din supr. tarii se cultiva griu (14,1 mil. t, 1988), orez, sorg (1,6 mil. t, 1988), trestie de zahar (27,7 mil. t, 1988), bumbac, plante furajere, legume, cartofi (1 mil. t, 1988). Mari prod. de unt, brinzeturi, carne si piei. Pescuit. C. f.: 40,8 mii km. Cai rutiere: c. 900 mii km. Flota comerciala: 2,36 mil. t (1988). Moneda: 1 australian dollar = 100 cents. Exporta produse agricole, carbune, minereuri, lina, masini, utilaje si mijloace de transport, aur, aluminiu s.a. si importa masini si utilaje, materii prime si semifabricate, mijloace de transport, bunuri de larg consum, produse alim. s.a. A. administreaza si teritoriile ins. Christmas (din Oc. Indian), ins. Norfolk, Cocos/Keeling si Teritoriul Antarctic Australian. – Istoric. Triburi de vinatori si pescari au populat terit. A. cu 40.000 de ani i. Hr. In sec. 18, cei c. 300 mi aborigeni erau grupati in 500 de triburi. Navigatorii spanioli, portughezi si olandezi descopera si exploreaza la inceputul sec. 17 coasta de N si V a A. In apr. 1770, James Cook atinge coasta rasariteana si declara A., la 23 aug. 1770, posesiune engleza. Fondarea primei asezari (26 ian. 1788) este urmata de crearea de colonii separate care primesc, din 1850, o larga autonomie interna. Se intensifica explorarea si popularea interiorului continentului. Descoperirea aurului (1851) in New South Wales si Victoria determina un nou val de emigranti. La 1 ian. 1901 cele sase colonii engleze autonome din A (New South Wales, Victoria, Queensland, Western A., South A. si Tasmania) se unesc, formind Commonwealth of Tasmania, cu statul de dominion in cadrul Imp. Britanic; colonia britanica Papua si terit. german Noua Guinee sint administrate de A. (1919-1975). A. participa, alaturi de Marea Britanie, la primul si al doilea razboi mondial. In 1986, A. a abolit ultimele prerogative ale interventiei Marii Britanii in afacerile sale interne. Este membru fondator al O.N.U. (1945). A. este o monarhie constitutionala, seful statului fiind, de iure, suveranul Marii Britanii, reprezentat de un guvernator general. Activitatea legislativa este exercitata de Parlamentul Federal (Senat si Camera Reprezentantilor), iar cea executiva de Consiliul Executiv, condus de primul-ministru.

BAHRAIN [bərȁin], stat in SV Asiei, in G. Persic, in apropierea coastelor pen. Arabia; 678 km²; 489 mii loc. (1989). Cap.: Manama (Al Manamah). Limba oficiala: araba. Alcatuit din ins. B. (563 km²) si alte 34 ins. mai mici. Populatie urbana: 82,7 la suta. Relief desertic. Clima tropicala. Expl. de petrol (2,1 mil. t, 1989) si gaze naturale. Mari rafinarii (capacitate 12,5 mil. t). Citrice, legume, orez, curmali (45 mii t curmale, 1988). Pescuit de perle. Industrie diversificata. Nu are cai ferate. Cai rutiere: 450 km; pod rutier (25 km) ce leaga B. de continent (Arabia Saudita). Moneda: 1 dinar = 1.000 fils. Exporta petrol si produse petroliere (c. 90 la suta). aluminiu, masini si utilaje, produse siderurgice, marochinarie s.a. si importa petrol si produse petroliere (c. 50 la suta), autovehicule, produse agricole, produse chimice, alumina s.a. – Istoric. Stapinit de-a lungul secolelor de sumerieni, persi, Seleucizi, parti, Sasanizi, B. este cucerit (sec. 7) de arabi, care impun limba si religia, apoi de portughezi (1521-1602), de persani (1602-1783) si de arabii imigranti din Kuweit, care intemeiaza (1783) un seicat de sine statator condus de dinastia al-Khalifa. Dupa 1820 B. devine de facto un protectorat britanic (efectiv din 1871). Descoperirea zacamintelor de petrol in 1932 a generat interesul economic pentru B. Intre 1968 si 1971 face parte din Federatia Emiratelor din Golful Persic. La 14 aug. 1971 isi proclama independenta de stat. B. este monarhie. Activitatea legislativa si cea executiva sint exercitate de emir si de un cabinet.

BOLOGNA [bolona], oras in N Italiei (Emilia-Romagna), in C. Padului; 525 mii loc. (1987, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Aeroport. Centru comercial (produse agricole). Metalurgie, motoare electrice, masini agricole, produse chimice, incalt., confectii, produse zaharoase. Cea mai veche universitate din Europa (c. 1088). Muzee. Monumente: Palatul Comunal (sec. 13-15), turnurile inclinate Garisenda si Asinelli (sec. 12), biserica gotica San Petroniu (sec. 14), palatele Bevilacqua (sec. 15) si Poggi (sec. 16). Pinacoteca. Asezare etrusca (Felsina) si colonie romana din 190 i. Hr. (Bononia). In ev. med. republica comunala, incorporata apoi statului papal (1506-1859, cu exceptia anilor 1796-1814). In 1860, B. a fost inclusa in Regatul italian.

BUCURESTI, cap. Romaniei, municipiu in S tarii, in Cimpia Romana, pe Dimbovita si afl. sau Colentina, la 70-90 m alt., la intersectia paralelelor de 44º25’50„ lat. N cu meridianul de 26º06’50” long. E; 2.107177 loc. (1991; impreuna cu Sectorul Agricol Ilfov 2.375.679 loc. si o densitate de 1.277 loc./km²). Municipiul propriu-zis se intinde pe 226 km² si este impartit in sase sectoare ad-tive urbane. Sectorul Agricol Ilfov, care este subordonat municipiului, are 1.594 km², 268.502 loc. (1991) si cuprinde un oras (Buftea) si 38 com. Cel mai important centru politic, economic, stiintific si cultural al tarii. Ind. puternica (c. 13% din productia ind. a tarii) cu o mare diversitate de ramuri. Mari termocentrale (Bucuresti-Sud, Bucuresti-Vest Militari s.a.), laminoare, intreprinderi constructoare de masini: utilaj greu, linii de ciment, turboagregate, motoare cu combustie interna, utilaj siderurgic, petrolier si chimic, masini-unelte si agregate, masini si utilaje agricole, locomotive si vagoane, avioane si elicoptere, autobuze, troleibuze si tramvaie. Se detaseaza subramurile electrotehnica (cabluri, ascensoare, bunuri casnice s.a.), electronica (calculatoare si masini de calcul, cinescoape, elemente pentru automatizari, aparate de radio si TV s.a.) si mecanica fina si optica (aparatura medicala, ace de tricotat, microscoape, aparate de masura si control, utilaj de precizie etc.); intreprinderi chimice (mase plastice, vopsele si coloranti, anvelope si articole din cauciuc, produse farmaceutice si cosmetice s.a.); intreprinderi de materiale de constructii (prefabricate de beton, prelucr. marmurei, articole de portelan si faianta s.a.); intreprinderi de prelucr. a lemnului (mobila, placaje si furnire, instrumente muzicale, chibrituri). Numeroase intreprinderi de piel., marochinarie, blanarie si incalt., poligrafice, textile (filaturi si tesaturi de bumbac, lina, matase, in si cinepa, iuta si pisla s.a.) si alim. (morarit si panificatie, conserve din carne si legume, produse lactate, uleiuri vegetale, produse zaharoase, alcool, bere, tigarete s.a.). Pr. nod feroviar (noua magistrale si o c. f. de centura de 74 km) si rutier (sapte magistrale, numeroase autogari) al tarii; aeroporturile „Baneasa” (inaugurat in 1920 pentru traficul intern) si „Bucuresti-Otopeni” (inaugurat 1970, pentru traficul international). Metrou cu 3 linii magistrale, construite intre 1974 si 1989, insumind c. 60 km lungime. In B. isi au sediul Parlamentul, Guvernul, Presedentia, marea majoritate a partidelor politice, numeroase institutii cultural-stiintifice printre care: Academia Romana (fundata in 1866), peste 60 de institute de cercetari stiintifice, studii si proiectari, mari biblioteci (a Academiei, fundata in 1867, c. 7,5 mil. vol.; Biblioteca Nationala, fundata in 1955, c. 7 mil. vol.: Biblioteca Universitara, fundata in 1896, c. 2 mil. vol., incendiata in 22-23 decembrie 1989). Invatamintul superior este reprezentat prin Universitatea B. (infiintata in 1864), Universitatea de medicina si Farmacie „Carol Davila”, institutele Politehnic, Constructii, de Arhitectura „Ion Mincu”, Agronomic „N. Balcescu” si academiile de Studii Economice, de Muzica, de Teatru si Film, de Arta, de Educatie Fizica (in total cu 56 de facultati), precum si prin numeroase colegii tehnice, economice, de administratie si secretariat, informatica si asistenta sociala etc. In B. exista numeroase institutii muzicale: Opera Romana, Filarmonica „G. Enescu”, Orchestra Nationala a Radiodifuziunii s.a. si teatre („National”, „Comedie”, „Mic”, „Lucia Sturdza-Bulandra”, „C.I. Nottara”, „Odeon”, de Revista „C. Tanase” s.a.). Monumente de arhitectura: bisericile Curtea Veche, Mihai Voda (sec. 16), a Patriarhiei, Doamnei, Sf. Gheorghe Nou (sec. 17), Coltea, Kretzulescu si Stravropoleos (sec. 18), manastirile Radu Voda (sec. 17) si Antim (sec. 18), palatele Ghica-Tei, Sutu, Stirbei, Regal, Justitiei, Postelor (azi Muzeul National de Istorie), C.E.C., Cantacuzino (azi Muzeul Muzicii Romanesti), Victoria (sediul Guvernului); casa Melik, Hanul lui Manuc, cladirea Scolii Centrale de Fete, Universitatea, Ateneul Roman, Rectoratul Universitatii, Academia Militara, numeroase statui, busturi, fintini etc. Muzee: National de Istorie, de Arta al Romaniei, Satului, de Istorie Naturala „Gr. Antipa”, Militar Central, Colectiilor de Arta, Geologiei, Taranului Roman, Tehnic „ing. D. Leonida”, Sticlei si Portelanului etc. In B. exista mari complexe si baze sportive (Stadionul National, „Steaua”, „Dinamo”, „Steaua”, „Giulesti”, „Palatul Sporturilor si Culturii”), parcuri („Tineretului”, 200 ha, „Herastrau”, 187 ha, „Cismigiu”, 13 ha – cea mai veche gradina publica, inaugurata in 1860, „Parcul Carol”, 36 ha) s.a. Gradina Botanica (10,5 ha), Gradina Zoologica Baneasa s.a. In B. se afla numeroase edituri de stat si particulare, studiouri centrale de radio si televiziune si altele independente, apar o mare diversitate de ziare si reviste. In anii de dupa cel de al doilea razboi mondial, B. a cunoscut un proces intens de modernizare si sistematizare intr-o conceptie urbanistica cvasiunitara, monotona, construindu-se mari si uniforme ansambluri de locuinte (Titan-Balta Alba, Drumul Taberei, Berceni-Giurgiului, Rahova-sos. Alexandriei, Militari, Pantelimon, Colentina, Floreasca s.a.), dar si unele cladiri monumentale: Casa Presei Libere (1952-1957), Sala Palatului (1960), Pavilionul Expozitiei (1964), Studioul de televiziune (1969), Institutul Politehnic (1972), Teatrul National (1974), Hotelul „Intercontinental” s.a. In cadrul asa-zisului program de sistematizare a centrului istoric al orasului a fost demolata c. 1/3 din suprafata zonei centrale a municipiului, o data cu aceasta disparind numeroase monumente istorice si de arhitectura. In urma cutremurelor din 1940, 1977, 1986 si 1990, in B. au fost distruse si avariate un numar mare de locuinte, edificii administrative, monumente istorice, scoli, spitale s.a., inregistrindu-se totodata numeroase pierderi de vieti omenesti. Mentionat pentru prima oara intr-un hrisov dat la 20 sept. 1459, de catre Vlad Tepes, orasul B. are insa o existenta mult mai veche. Pe terit. actual al orasului s-au descoperit urme de asezari din neolitic, epoca bronzului si a fierului, iar din sec. XIV existenta unei asezari feudale. Gratie asezarii sale favorabile din punct de vedere comercial, orasul s-a dezvoltat si s-a extins, incepind inca de la mijl. sec. 16 (din vremea domniei lui Mircea Ciobanul) si continuind in sec. 17 (in vremea domniilor lui Matei Basarab, Serban Cantacuzino si Constantin Brincoveanu), devenind pr. centru economic, politic si cultural al tarii. Capitala permanenta a Tarii Romanesti din 1659, B. a fost principalul centru al Revolutiei de la 1848 din Tara Romaneasca. Dupa infaptuirea Unirii Principatelor de la 24 ian. 1859, B. a devenit capitala statului roman (1862) si a cunoscut in a doua jumatate a sec. 19 o puternica dezvoltare. Ocupat de germani si de aliatii lor la 23 nov. /6 dec. 1916, in timpul primului razboi mondial, orasul a fost eliberat in nov. 1918, devenind, dupa unire, capitala statului national unitar roman. In perioada interbelica, in B. s-au infiintat si si-au desfasurat activitatea numeroase institutii publice, administrative, economice si culturale. Orasul a avut mult de suferit de pe urma bombardamentelor anglo-americane din primavara si vara anului 1944, si a bombardamentelor germane din aug. 1944, care au avariat numeroase cladiri (Teatrul National s.a.) si au facut numeroase victime. La 23 aug. 1944, in B. a avut loc o lovitura de stat, soldata cu intoarcerea armelor impotriva Germaniei. La 8 nov. 1945, de ziua regelui, a fost reprimata, de autoritatile comuniste, marea manifestatie promonarhica initiata de organizatiile de tineret ale PNL si PNT. In cadrul Revolutiei Romane din dec. 1989 la B. s-a desfasurat (21-22 dec.) mari manifestatii populare anticomuniste si anticeausiste, soldate cu ciocniri intre demonstranti si fortele de represiune, in urma carora regimul dictatorial a fost rasturnat. La B. au fost semnate urmatoarele tratate de pace: 1) la 16/28 mai 1812, tratatul prin care se punea capat Razboiului ruso-turc (1806-1812); Basarabia era anexata Rusiei; Serbia obtinea autonomie interna; totodata se sanctiona alipirea Gruziei de V la Rusia; 2) la 19 febr. / 3 mart. 1886, tratatul care punea capat razboiului dintre Serbia si Bulgaria; 3) la 28 iul. / 10 aug. 1913, tratatul care incheia al Doilea Razboi Balcanic. Grecia obtine S Macedoniei si o parte din Tracia apuseana, iar Serbia aproape intreaga parte de N a Macedoniei; totodata, prin acest tratat s-a hotarit ca partea de S a Dobrogei, jud. Durostor si Caliacra, Cadrilaterul pina la linia Turk-Smil-Ekrene sa intre in componenta Romaniei. 4) la 4 aug. 1916, tratatul de alianta intre Romania si Aliati (Franta, Marea Britanie, Rusia, Italia) privind intrarea Romaniei in razboi. 5) la 24 apr. / 7 mai 1918, tratatul dintre Romania si Puterile Centrale, incheiat in urma defectiunii militare a Rusiei soldata cu semnarea Tratatului de la Brest-Litovsk; prin el se impuneau Romaniei conditii inrobitoare: cedarea Dobrogei catre Bulgaria, rectificari de frontiera (5.600 km²) in Carpati in favoarea Austro-Ungariei, clauze economice dezastruoase privind livrarile de produse agricole, lemn, petrol s.a. Tratatul nu a fost ratificat de Parlament si suveran si Romania l-a denuntat la 28 oct. 1918.

BURKINA FASO, stat in Africa de Vest, in bazinul fl. Volta (fara iesire la mare); 274,2 mii km²; 8,7 mil. loc. (1989). Cap.: Ouagadougou. Orase pr.: Bobo Dioulasso, Koudougou. Limba oficiala: franceza. Este impartit in 30 de prov. Relief de podis valurit cu alt. de 200-650 m (alt. max. 749 m). Clima tropicala cu ariditate sporita in partea de N (zona Sahelului, 250 mm/an). Vegetatie de savana cu pilcuri rare arborescente. Expl. forestiere. Cresterea extensiva a animalelor reprezinta baza economiei tarii; bovine (2,8 mil. capete, 1988), ovine (3 mil. capete, 1988), caprine (5,2 mil. capete, 1988), asini, camile. Pe 11,4% din supr. tarii se cultiva mei (817 mii t, 1988), sorg (1 mil. t, 1988), trestie de zahar (340 mii t, 1988), arahide, orez, porumb, batate, bumbac (61 mii t fibre, 1988), taro. Pescuit. Mici intreprinderi producatoare de zahar (27 mii t, 1988), ulei de arahide, tesaturi de bumbac, incalt., bere s.a. Artizanat. C. f.: 517 km. Cai rutiere: 16,5 mii km. Moneda: 1 C. f. a. franc = 100 centimes. Exporta bumbac (cca. 1/2), animale vii, piei si pielicele, orez s.a. si importa produse agricole, masini, utilaje si mijloace de transport, produse petroliere, produse chim., conf. s.a. – Istoric. In sec. 11 se stabilesc pe terit. B.F. triburile mossi, care intemeiaza regatele: Mossi, Ouagadougou, Yatenga si Dagombe. Ocupat in 1896-1901 de francezi, terit. B.F. a fost inclus i n componenta coloniei Senegalului Superior – Niger (1904-1919). In 1919-1932 si 1947-1958, a fost colonie de sine statatoare in cadrul Africii Occidentale Franceze, iar intre 1932 si 1947 a fost impartit intre Coasta de Fildes, Niger si Sudanul Francez. Sub presiunea miscarii de eliberare nationala, care a luat avint dupa cel de-al doilea razboi mondial, B.F. a obtinut (1958), autonomia interna in cadrul Comunitatii Franceze. In 1960 s-a proclamat republica independenta sub numele de Volta Superioara. In 1966, in urma unei lovituri de stat militare, condusa de locotenent-colonelul Sangoule Lamizana, Constitutia a fost suspendata si Adunarea Nationala dizolvata. In 1970, a fost votata o noua constitutie, in baza careia a fost aleasa, pe patru ani, o Adunare Nationala. In 1974, Constitutia a fost abrogata. Adunarea Nationala dizolvata si activitatea partidelor politice suspendata. in urma loviturii de stat militare din aug. 1983 puterea este asumata de capitanul Thomas Sankara, care decide in 1984 schimbarea numelui tarii in B.F. O noua lovitura de stat a adus la putere pe capitanul Blaise Campaore (1987). Republica prezidentiala. Activitatea legislativa este exercitata de presedinte impreuna cu Camera Deputatilor.

BRAZILIA, Republica Federativa a Braziliei, stat in America de Sud, cu larga iesire la Oc. Atlantic (7,4 mii km de tarm); 8,5 mil. km²; 147,4 mil. loc. (1989). Limba oficiala: portugheza. Cap.: Brasilia. Orase pr.: São Paola. Rio de Janeiro, Belo Horizonte, Recife, Salvador, Fortaleza, Porto Alegre. Este format din 24 state, trei terit. si un district federal. Relief predominant de podis (Podisul Braziliei in S, Podisul Guyanelor in N) care coboara treptat in bazinul depr. Amazonului. Zona litorala concentreaza peste 1/3 din pop. tarii. Retea hidrografica bogata: Amazon (3.165 km intre granitele tarii), Parana si afl. acestora. Clima ecuatoriala, subecuatoariala, tropicala si subtropicala. Vegetatie bogata: paduri tropical-umede (60% din supr. tarii) si savane cu pilcuri de arbori (campos) sau cu ierburi xerofite (caatinga). Expl. de min. de fier (85,6 mil. t export, 1988), aur, diamante, bauxita (7,7 mil. t, 1989), staniu (44 mii t, 1988), petrol (29,8 mil. t, 1989), huila, sisturi bituminoase s.a.; mari expl. forestiere. Ind. B., diversificata, produce energie electrica (214,1 miliarde kWh, 1988), fonta (23,9 mil. t, 1988), otel (26,1 mil. t, 1989), aluminiu (0,9 mil. t, 1988), masini agricole, autovehicule (1,04 mil. buc., din care 313,2 mii autoturisme, 1989), ingrasaminte chim., ciment (26,5 mil. t, 1989), hartie, zahar (8,5 mil. t, 1988), conserve de carne, tesaturi de bumbac, matase si lina, articole de piele si incalt. s.a. Terenurile cultivate reprezinta 9,1% din supr. tarii; cafea (1,3 mil. t, 1988, 24% din prod. mondiala), cacao, cocotieri, bananieri (5,1 mil. t banane, locul 1 pe glob), ananas, citrice (15,3 mil t. portocale, 1988, locul 1 pe glob), manioc s.a. Se mai cultiva cereale (42,5 mil. t, din care 24,7 mil. t porumb si 11,8 mil. t orez), soia (18 mil. t, locul 2 pe glob), arahide, bumbac. Viticultura. Cresterea animalelor beneficiaza de o vasta baza furajera (19,7% din supr. tarii este ocupata de pasuni); se cresc bovine (134,1 mil. capete, 1988), porcine (32,7 mil. capete, 1988), ovine (20 mil. capete, 1988), caprine (11 mil. capete, 1988). C. f.: 36,3 mii km. Cai rutiere: 1,5 mil. km. Retea navigabila interna: 35 mii km; flota maritima comerciala: 4,5 mil. t. Moneda: 1 cruzeiro = 100 centavos. Exporta produse agricole (1/3) din care cafea (10% din totalul exporturilor), masini, utilaje si mijloace de transport, produse siderurgice, min. de fier, produse petroliere s.a. si importa combustibili (c. 1/3), masini si utilaje ind., produse chim., mijloace de transport s.a. Turism. – Istoric. Locuit in vechime de triburi amerindiene (guarani, tamoios, tupinambas s.a.), terit. B. a fost cucerit in prima jumatate a sec. 16 de portughezi. In 1815, ca urmare a miscarii de eliberare nationala, a fost lichidat statul colonial, iar la 7 sept. 1822 B. s-a declarat imperiu independent. In 1888 a fost abolit sclavajul. In 1889, B. s-a proclamat republica federativa. La sfirsitul sec. 19 a inceput sa se dezvolte industria. Dupa primul razboi mondial (in care B. a fost de partea Antantei) s-a intensificat patrunderea in economia tarii a capitalului strain, mai ales american. In 1930, in urma luptei pentru putere dintre conservatori si liberali, puterea a fost preluata de de acestia din urma, in frunte cu G. Vargas. In 1942, B. a intrat in cel de-al doilea razboi mondial de partea coalitiei antihitleriste. In 1960, capitala B. s-a mutat de la Rio de Janeiro in noul oras Brasilia. Presedintii J. Kubitschek (1956-1961) si J. Goulart (1961-1964 ), care au luat unele masuri pentru consolidarea economiei nationale, au fost rasturnati prin lovituri de stat militare. Dupa revenirea la o conducere civila (1985), o noua constitutie a intrat in vigoare (1988). Instabilitatea politica nu a influentat dezvoltarea economica a B., care a devenit principala putere a Americii Latine. B. este republica prezidentiala. Activitatea legislativa este exercitata de presedinte si de Congresul National, compus din Senatul Federal si Camera Deputatilor, iar cea executiva de un cabinet condus de presedinte. Presedintele Fernando Collor de Mello, acuzat de coruptie si confruntat cu un val de nemultumiri sociale, a fost suspendat din functie in urma unei hotariri parlamentare; a demisionat la 29 decembrie 1992. Itaman Augusto Cantiero Franco a depus juramintul, devenind presedintele B. in aceeasi zi. 2. Podisul Braziliei sau Brazilian (Planalto Central), pod. situat in America de Sud (SE Braziliei) intre C. Amazonului (la N), Gran Chaco si La Plata (la V) si Oc. Atlantic (la E). Alcatuit dintr-o platforma straveche cu relief variat. Pe latura de E este brazdat de sierre cristaline paralele cu tarmul Oc. Atlantic, cu inaltimi intre 800 si 2.000 m. Alt. max.: 2.884 m (Pico de Bandeira). Spre interior se desfasoara o alta linie de sierre, paralela cu prima. Catre V. alt. sierrelor scade treptat intr-un pod. inalt, care ocupa centrul de V P.B. In N si V acestui pod., alt. sint de 500-600 m. Clima ecuatoriala in N si subecuatoriala si tropicala in centru si S. Reteaua hidrografica are dispozitie radiala, fiind formata din afl. ai Amazonului, ai riului Purus si din cele care se varsa direct in Oc. Atlantic.

CANADA, stat in America de Nord; 9,97 mil. km² (inclusiv 755,2 mii km² de ape interioare); 26,25 mil. loc. (1989). Limbi oficiale: engleza si franceza. Cap.: Ottawa. Orase pr.: Montreal, Toronto, Vancouver, Winnipeg, Edmonton, Calgary, Quebec. Pop. urbana: 76%. Este impartit in 10 prov. si doua terit. Relieful C. este foarte variat. In SE se dezvolta ramurile de N ale sistemului muntos al Apalasilor, cu alt. reduse. Spre V se intinde vasta peneplena, modelata de ghetarii cuaternari, a Scutului Canadian (50% din supr. tarii), dispus in jurul G. Hudson. Podisul Preriilor este incadrat de scutul Canadian si C********i (M-tii Stincosi si M-tii Coastei; alt. max. 6.050 m in vf. Logan). Terit. C. este strabatut de mari fluvii (Sf. Laurentiu, Columbia, Mackenzie s.a.). In SE, la granita cu S.U.A., se afla cel mai mare sistem lacustru de pe glob (Superior, Huron, Erie, Ontario); dispune de alte mari lacuri de interior (Winnipeg, Lacul Sclavilor, Lacul Ursilor s.a.). Arh. Arctic, ce depaseste 80º lat. N, are un relief muntos cu alt. ce trec de 3.000 m. Clima temperata cu nuante oceanice spre tarmuri si continentala in interior. In N, clima aspra polara. Expl. de petrol (79,25 mil t, 1988), gaze naturale (99,37 miliarde m³, 1988, locul 3 pe glob), carbuni (69,5 mil. t, 1989), min. de fier (39,8 mil. t. export, 1989), nichel (214 mii t, 1988, locul 1 pe glob), azbest (661 mii t, 1987), aur (114.951 kg, 1987), platina, cupru, zinc (1,35 mil. t, 1988, locul 1 pe glob), plumb, uraniu (13.233 t, 1988, locul 1 pe glob), radiu, cobalt, antimoniu, bismut, molibden (12.388 t 1988, locul 2 pe glob), wolfram, saruri de potasiu (7,6 mil. t 1967, locul 2 pe glob). Mare productie de energie electrica (503,5 miliarde kWh, 1988, din care 66% se realizeaza in hidrocentrale). Ind. C. prelucreaza petrol si produce otel (15,1 mil. t, 1988), fonta (9,5, il. t, 1988), nave, automobile (1 mil. buc., 1988), utilaj forestier, aparatura electronica, avioane, aluminiu (1,53 mil. t, 1988) etc. C. dispune de un vast patrimoniu forestier (38,9% din terit.) pe baza caruia s-a dezvoltat o puternica ind. de prelucr. a lemnului, celulozei si hirtiei (9,7 mil. t hirtie de ziar, 1989, locul 1 pe glob). Ind. chimica (coloranti, cauciuc sintetic, fire si fibre sintetice), a mat. de constr. (ciment, 11,9 mil. t, 1988), alim. (conserve, peste, lactate) si textila sint bine dezvoltate. Se cultiva 5% din terit. tarii cu griu (24,4 mil. t, 1989), ovaz (3,55 mil. t, locul 3 pe glob), orz (11,7 mil. t, 1989, locul 2 pe glob), secara, porumb (6,4 mil. t, 1989), plante furajere, sfecla de zahar, cartofi, tutun. Pomicultura in SV tarii. Cresterea intensiva a animalelor: bovine (12,2 mil. capete, 1989), porcine (10,6 mil. capete, 1988), ovine (728 mii capete, 1989), se practica pe pasuni naturale (3,5% din terit.) si pe baza plantelor furajere. Pescuit (1,6 mil. t, 1988) si vinatoare. C. f.: 93,5 mii km. Cai rutiere non-urbane: c. 900 mii km, din care 133,5 mii km de autostrazi. Parc auto: 11,7 mil. autoturisme, 3,5 mil. vehicule comerciale, 33.728 pipe-line-uri (1988). Flota comerciala: 3.38 mil. t (1988). Turism (40,5 mil. turisti, 1986). Moneda: 1 dollar (canadian) = 100 cents. Exporta autovehicule, utilaje, echipament ind. (c. 40%), combustibili, hirtie si produse din hirtie, produse agricole, lemn, minereuri, produse siderurgice s.a. si importa mijloace de transport (inclusiv subansamble), masini si utilaje, bunuri ind. de larg consum, combustibili, produse textile, chimice s.a. – Istoric. Locuita din timpuri stravechi de triburi amerindiene si de eschimosi (in partea de N a tarii), C. a fost colonizata, incepind din sec. 17, de francezi. In urma Razboiului de Sapte Ani (1756-1763), C. a fost inclusa in Imp. Britanic. La sfirsitul sec. 18 s-a intensificat imigratia in C. din Marea Britanie, S.U.A. si din alte tari. In urma rascoalei din 1837, condusa de W. Mackenzie si L.J. Papineau, guvernul englez a fost nevoit sa introduca citeva reforme cu caracter liberal; in 1867, C. a primit statutul de dominion. A participat la primul razboi mondial alaturi de Antanta. In 1939, C. a intrat in razboi impotriva Germaniei hitleriste. C. este membra a N.A.T.O. (din 1949); nu face parte din Organizatia Statelor Americane. La conducerea tarii au alternat Partidul Liberal si Partidul Conservator Progresist, guvernarea celui dintii fiind in ansamblu de mai lunga durata. Un loc important in viata politica l-a ocupat efortul populatiei francofone din Quebec de a-si conserva identitatea lingvistica si culturala. Potrivit Constitutiei din 1982, C. este monarhie parlamentara, in cadrul Commonwealth-ului, seful statului fiind, de iure, suveranul Marii Britanii, reprezentat de un guvernator general. De facto, statul este condus de un parlament federal bicameral, compus din Senat si Camera Reprezentantilor, si de un guvern national.

CENTRAFRICANA, REPUBLICA ~, stat in Africa Ecuatoriala; 623 mii km²; 2,81 mil. loc. (1989). Limba de stat: franceza. Cap.: Bangui. Orase pr.: Bombari, Bouar. Este impartita in 16 prefecturi si un oras autonom. Relief predominant de pod. ondulat (in principal Podisul Azande) cu alt. de 600-900 m si munti nu prea inalti (alt. max.: 1.420 m). Clima subecuatoriala. Expl. de diamante (industriale 109 mii carate, pentru bijuterii 304 mii carate, 1987), de aur (224 kg, 1987). Bogat fond forestier (57,5% din supr. tarii), partial valorificat. Se cultiva bumbac (26 mii t, 1989), cafea (25 mii t, 1989), citrice, banane, arahide (100 mii t, 1989), manioc (540 mii t, 1989), igname (230 mii t, 1989), porumb, mei, sorg s.a. Se cresc bovine (2,2 mil capete, 1987), porcine, ovine, caprine (1,1 mil. capete, 1987). Pescuit: 13 mii t (1988). Intreprinderi de prelucr. a produselor agricole. Nu are cai ferate. Cai rutiere: 40 mii km. Navigatia fluviala pe Oubangui. Moneda: 1 franc C. f. a. = 100 centimes. Exporta cafea (c. 50%), diamante (25%), lemn, bumbac, produse din lemn, tutun s.a. si importa masini si utilaje, produse agricole, si alim., produse chimice, textile s.a. – Istoric. In 1894, terit. tarii a fost ocupat de francezi si, sub denumirea de Oubangui-Chari, a fost inglobat in 1910 in Africa Ecuatoriala Franceza. In 1958 a devenit rep. cu autonomie interna in cadrul Comunitatii Franceze; la 13 august 1960 s-a proclamat rep. independenta. In 1976, in baza unei noi constitutii republica se transforma in imperiu, sub denumirea de Imp. Centr-African, condus de Bokassa I, presedinte al tarii din 1966. In 1979, in urma unei lovituri de stat, este reinstaurata republica, sub presedentia lui D. Dacko (presedintele republicii intre 1960-1966). In 1981, dupa o noua lovitura de stat, puterea este asumata de generalul A. Kolingba. Potrivit constitutiei din 1986, puterea executiva este detinuta de presedinte, iar cea legislativa de Adunarea Legislativa.

CHILE [cile], stat in America de Sud, de-a lungul coastei Oc. Pacific; 756,9 mii km²; 12,96 mil. loc. (1989). Limba oficiala: spaniola. Cap.: Santiago. Orase pr.: Vina del Mar, Conception, Valparaiso, Talcahuano, Antofagasta. Populatie urbana: 83%. Este impartit in 12 regiuni si o regiune metropolitana. Tarmul Pacific (4.300 km in lungime) este dantelat si inalt, iar in S formeaza fiorduri insotite de numeroase insule. Relief muntos (Anzii chilieni), cu alt. ce depasesc frecvent 6.000 m, care inchide o depresiune, numita Valle Central, in S – cea mai productiva si populata zona a tarii. In N se afla desertul Atacama. Clima desertica in N (Arica este polul mondial al ariditatii), subtropicala in partea centrala si temperat-oceanica, in S. Expl. de petrol, gaze naturale, carbuni (2,1 mil. t, 1988), min. de fier (7,9 mil. t, 1988), salpetru, sare (865 mii t, 1987), guano (5,7 mil. t, 1987, locul 1 pe glob), aur (17.035 kg, 1987), argint, cupru (1,47 mii t, locul 2 pe glob), plumb, zinc, molibden (10.739 t, 1987) s.a. Ind. tarii produce energie electrica (16,9 miliarde kWh, 1988), otel, fonta, cupru blister (837 mii t, 1988), cupru rafinat (853,2 mii t, 1988), nave, anvelope (1,34 mil. buc., 1988), celuloza si hirtie, ciment, masini agricole, tesaturi de lina si bumbac, produse alim. (zahar, produse din carne, lactate) s.a. Se cultiva numai 5,8% din supr. tarii cu griu (1,8 mil. t, 1989), porumb, cartofi, sfecla de zahar (2,8 mil. t, 1989), orez, rapita, plante furajere. Pomicultura si viticultura se practica mai ales in centrul tarii. Cresterea animalelor: bovine (3,5 mil. capete, 1989), ovine (6,6 mil. capete, 1989), porcine, caprine, lame si alpaca. C. f.: 10,8 mii km. Cai rutiere: 79,2 mii km. Flota comerciala: 912,7 mii t (1988). Pescuit: 5,2 mil. t (1988). Moneda: 1 peso = 100 escudos. Exporta cupru (c. 40%), minereuri, produse agricole si alim., lemn si produse din lemn, celuloza si hirtie, produse chim. s.a. si importa produse chimice, petrol brut, echipament electric, autovehicule, produse textile, siderurgice, petroliere, echipament electronic s.a. – Istoric. Locuit din cele mai vechi timpuri de triburi amerindiene (araucani, alcalufi s.a.), terit. C., descoperit in 1520 de Magellan, a fost cucerit incepind cu sec. 16 de catre conchistadorii spanioli. In cursul Razboiului pentru Independenta Coloniilor Spaniole din America (1810-1826). C. si-a dobindit independenta (12 febr. 1818). In a doua jumatate a sec. 19 s-a intensificat patrunderea in C. a capitalului strain, in primul rind a celui englez. In urma razboiului din 1879-1884 impotriva statelor Peru si Bolivia, C. a dobindit intinse terit. bogate in salpetru. Dupa cel de-al doilea razboi mondial viata politica a C. se caracterizeaza prin polarizarea fortelor de stinga concretizata in crearea, in 1956, a Frontului de Actiune Populara (transformat in 1969 in Unitatea Poporului). In 1956 a fost creat Frontul Unitatii Populare. Dupa alegerile din 1970, Unitatea Populara a format guvernul, condus de de S. Allende Gossens, lider al Partidului Socialist din C. In urma loviturii de stat militare din 11 sept. 1973, S. Allende moare, parlamentul dizolvat, partidele politice si sindicatele sint interzise si se instituie un regim de dictatura militara in frunte cu generalul Augusto Pinochet. La plebiscitul din 5 oct. 1988, acesta sufera o mare infringere, ceea ce a dus la restaurarea democratiei o data cu alegerile generale din dec. 1989. Puterea executiva este exercitata de presedinte, care este si seful guvernului, iar cea legislativa de Congresul National.

CHINA, Republica Populara Chineza, stat in Asia cuprinzind o parte din Asia Centrala si din Asia Orientala, cu o larga iesire la Oc. Pacific (linia tarmurilor masoara 18 mii km); 9,6 mil. km² (locul 3 pe glob); 1,13 miliarde loc. (1989; tara cu cea mai numeroasa pop.), dintre care 93,3% chinezi (han). Limba de stat: chineza. Cap.: Beijing. Orase pr.: Shanghai, Tianjin, Shenyang, Wuhan, Guanghzou, Chongqing, Harbin, Chengdu, Nanjing, Xian, Dalian, Taibei, Jinan, Changchun, Taiyuan, Zhengzhou, Kunming, Lanzhou, Anshan, Qiqihar, Qingdao, Hangzhou. Este impartit in 23 de prov., cinci reg. autonome si trei orase de subordonare republicana. In functie de conditiile orohidrografice, de clima si vegetatie poate fi impartita in China de Est si China de Vest. In China de Est intra reg.: C. de Nord-Est, cu caracter muntos la extremitati si o intinsa cimpie interioara, clima temperata cu precipitatii de 750-1.000 mm/an si ierni aspre; C. de Nord drenata de fl. Huanghe (Fl. Galben) cuprinde Marele Podis de Loess (partial), Cimpia Chinei de Nord si M-tii Tzinlin; clima temperata de tranzitie; C. Centrala cuprinde o vasta cimpie valurita, traversata de fl. Chang-Jiang (fl. Albastru), o reg. muntoasa inalta (Alpii Sichuan au peste 7.000 m alt.) si Pod. Yunnan; clima subtropicala (media lunii ian. 6 ºC, cu precipitatii 750-2.000 mm/an); C. de Sud este o reg. muntoasa traversata de riuri scurte (exceptie fl. Xijiang/fl. Perlelor), in care zona litorala este bine populata; clima calda-musonica. Ins. Taiwan si Hainan au un relief variat, predominant muntos (alt. max. 4.500-5.000 m), cu inguste cimpii litorale. Clima tropicala musonica. In C. de Vest intra urmatoarele regiuni naturale: Tibet-Tsinghai (Xizang-Qinghai), cea mai intinsa si inalta, include sectorul de N al M-tii Himalaya (alt. max.: 8.848 m in vf. Chomolungma), cel estic al M-tilor Karakorum (vf. K₂ = Qogir Feng, 8.611 m), podisul Tibet (alt. medie: 5.000 m), bazinul endoreic Tsaidam (Qaidam Pendi, alt. minima: 2.700 m) si depr. Tsinghai (alt. minima: 3.200 m). Clima aspra cu precipitatii bogate in S si reduse in NV; Xinjiang, vasta zona endoreica in Asia Centrala, la N de M-tii Altin Tagh, cuprinde doua sectoare: Kashgaria (cu pustiul Taklimakan) si Jungaria, podis semidesertic prin care trecea odinioara celebrul „Drum al matasii”. Ele sint separate de M-tii Tian Shan (alt. max.: 6.995 m), sistem de munti lung de 2.500 km si in care unele depr. tectonice se afla sub nivelul marii (Turpan – 154 m). Ultima mare reg. a C. de Vest o reprezinta Mongolia interioara ce include sectoare ale M-tilor Marele Hingan, ale Marelui Podis de Loess si ale Desertului Gobi; clima rece, precipitatii reduse. Mari zacaminte de: carbune, min. de fier, mangan, petrol, sisturi bituminoase, metale neferoase, pretioase si rare, sare s.a. Ind. extractiva este bine dezvoltata: expl. de carbuni (946,5 mil. t, 1988, locul 1 pe glob), petrol (136,8 mil. t, 1988), gaze naturale (14,3 miliarde m³, 1988), min. de fier (154,4 mil. t, 1988, locul 2 pe glob), mangan, molibden, bauxita (2,4 mil. t, 1987), wolfram (18.000 t, 1987, locul 1 pe glob), cupru, nichel, vanadiu, stibiu, mercur, fosfati naturali (9 mil. t, 1987), sare (17,6 mil. t, 1987, locul 2 pe glob), jad. C. produce energie electrica (593,5 miliarde kWh, 1988), otel (59,1 mil. t, 1988), fonta (59,1 mil. t, 1988, locul 3 pe glob), utilaje ind., masini agricole, material feroviar, automobile si autocamioane, nave maritime si fluviale, produse electronice si electrotehnice, tractoare, aparate de precizie, produse chimice, ciment (204,4 mil. t, 1988, locul 1 pe glob), celuloza si hirtie, textile (4,52 mil. t fire de bumbac, 17,62 miliarde m tesaturi de bumbac, 1988, matase naturala, tesaturi din lina, covoare s.a.), conf. si tricotaje, produse alim. (ceai, tigarete, faina, conserve, ulei, zahar s.a.); ind. atomica si aerospatiala. Veche traditie in prod. mestesugareasca (sticla, portelanuri, obiecte de arta s.a.). Terenuri arabile reprezinta 9,7% din supr. tarii, pasunile 32,2%, iar padurile 12,2%. Se cultiva orez (179,4 mil. t, 1989, locul 1 pe glob), griu (91 mil. t, 1989, locul 1 pe glob), porumb (75,8 mil. t, 1989, locul 2 pe glob), gaolean, floarea-soarelui, rapita (5,4 mil. t, 1989, locul 1 pe glob), soia (10,8 mil. t, 1989, locul 3 pe glob), cartofi (29,6 mil. t, 1989, locul 3 pe glob), batate (110,6 mil. t, 1988, locul 1 pe glob), arahide (5,4 mil. t, 1988, locul 1 pe glob), sfecla de zahar, trestie de zahar (55,3 mil. t, 1989), bumbac (11,76 mil. t, 1989, locul 1 pe glob), ceai (590 mii t, 1989, locul 2 pe glob), iuta (565 mii t, 1989, locul 3 pe glob), camfor (75% din prod. mondiala), cafea, cacao, tutun (2,9 mil. t, 1989, locul 1 pe glob), arbori de chinina, de cauciuc, banane (2,43 mil. t, 1989), ananas s.a. Pomicultura (inclusiv plantatii de citrice), legumicultura, viticultura. Cresterea animalelor (capete 1989): bovine (77,1 mil.), ovine (102,7 mil., locul 3 pe glob), porcine (349 mil., locul 1 pe glob), caprine (77,9 mil., locul 2 pe glob), cabaline (10,7 mil., locul 1 pe glob), pasari; sericicultura, pescuit (10,36 mil. t, 1988, locul 3 pe glob), vinatoare. C. f.: 88,6 mii km (inclusiv cele forestiere si speciale). Cai rutiere: c. 1 mil. km; cai navigabile interne: 136 mii km. Flota comerciala maritima: 19,36 mil. t (1988). Moneda: 1 yuan (= renminbi) = 100 fen. Exporta textile si conf. c. 25%, produse agricole si alim., petrol si prod. chimice, piei, bumbac, fosfati, masini si utilaje, metale s.a. si importa masini, utilaje si mijloace de transport (c. 1/3), semifabricate si materii prime ind., produse chimice, produse alim. s.a. – Istoric. Pe terit. C., locuit din timpuri stravechi, leagan al uneia dintre cele mai stralucite civilizatii antice (milen. 3 i. Hr.), s-a constituit in sec. 18 i. Hr. statul Shang, care in sec. 11 i. Hr. a fost cucerit de statul Zhou; acesta din urma s-a destramat in mai multe formatiuni de sine statatoare, unificate de-abia in sec. 3 i. Hr., sub dinastia Qin. In timpul dinastiei Han (206 i.Hr.-220 d. Hr.), C. a cunoscut o mare dezvoltare. Rascoala taraneasca a „Turbanelor galbene” (184 d. Hr.) a slabit statul chinez, care s-a destramat. S-a unificat din nou in 589 sub dinastia Sui, iar din 618 pina la inceputul sec. 10 sub dinastia Tang. Intre 1279 si 1368 C. a fost ocupata de mongoli. In timpul dinastiei Ming (1368-1644) a avut loc Marele Razboi Taranesc (1628-1645), inabusit cu ajutorul manciurienilor, care insa au cucerit intreaga tara, instaurind dominatia dinastiei Qing (1644-1911). In sec. 19, in urma celor doua „razboaie ale opiului” (1840-1842 si 1856-1860) si a incheierii unor tratate inrobitoare cu Marile Puteri, incepe patrunderea capitalului strain in C., amplificata, catre sfirsitul sec., dupa inabusirea rascoalei populare I-he-tuan. Revolutia din 1911-1913, condusa de Sun Zhongshan, a rasturnat dinastia manciuriana, C. devenind republica. In timpul primului razboi mondial s-a intensificat lupta antiimperialista si antifeudala. In 1921 a fost creat Partidul Comunist Chinez. In 1924-1927 s-a desfasurat primul razboi civil revolutionar, in care partidul Gomindan a colaborat cu P.C. Chinez impotriva fortelor conservatoare din nord. Insa, in 1927 conducatorii Gomindanului au adoptat o atitudine anticomunista. In cursul celui de-al doilea razboi civil revolutionar (1927-1937), comunistii chinezi au creat Armata Rosie Chineza si baze revolutionare la sate. In 1931, Japonia a ocupat partea de NE a Chinei, iar in 1937 a inceput un razboi pentru cucerirea intregii Chine. In timpul razboiului de eliberare (1937-1945) fortele armate create si conduse de P.C. Chinez au eliberat o mare parte a terit. ocupat de japonezi. In 1946 Gomindanul a intrerupt tratativele initiate de P.C. Chinez, in 1945, in vederea formarii unui guvern de coalitie, ceea ce a provocat al treilea razboi civil revolutionar (1946-1949), in cursul caruia Armata Populara de Eliberare a infrint fortele armate gomindaniste; ramasitele acestora s-au retras in ins. Taiwan. La 1 oct. 1949 a fost proclamata Republica Populara Chineza. In 1971 au fost restabilite drepturile R.P. Chineza la O.N.U. R.P. Chineza este un stat socialist; este unui dintre cei cinci membri permanenti ai Consiliului de Securitate al O.N.U. In 1954 a fost adoptata prima constitutie de tip socialist din istoria Chinei. Mao Zedung (Mao Tzedun) presedintele C.C. al P.C. Chinez a fost ales presedintele R.P. Chineza (1954). Incercarea de a forta dezvoltarea economica a tarii („Marele salt inainte”), intreprinsa intre anii 1958 si 1960, a esuat. In 1965 a fost lansata „Marea revolutie culturala proletara”, amplu program de indoctrinare a populatiei cu ideologia comunista in varianta maoista. „Revolutia culturala” a fost insotita de grave excese si acte de violenta impotriva celor considerati „adepti ai capitalismului” (in realitate adversarii extremismului stingist). Dupa moartea (1976) a lui Mao Zedong, grupul radicalilor stingisti condus de sotia sa („banda celor patru”) a fost inlaturat. Din 1982, conducatorul de fapt al tarii devine Deng Xiaoping, care lanseaza un amplu program de reforme, menit sa modernizeze structurile societatii chineze in cadrul mentinerii socialismului. Cererile formulate de studenti privind democratizarea vietii politice au fost insa respinse si manifestatiile acestora din Beijing reprimate dur (Piata Tiananmen, 3-4 iun. 1989). Pe plan extern, dupa o lunga perioada de tensiune si confruntare cu U.R.S.S., care a culminat cu incidente de frontiera (1969), a intervenit din 1986 o destindere, care a facut posibile vizite reciproce la cel mai inalt nivel de partid si de stat (1989, 1991). In C. are loc un amplu proces de modernizare a agriculturii, industriei, stiintei si tehnologiei; politica externa cunoaste o larga deschidere, prin stabilirea sau consilodarea relatiilor de cooperare politica, economica si culturala cu tarile industrializate si cu cele in curs de dezvoltare. Potrivit constitutiei, puterea executiva este detinuta de presedintele republicii si de Consiliul de Stat (guvernul), iar cea legislativa de Adunarea Nationala a Reprezentantilor Populari (intre sesiunile ei de Comitetul Permanent).

ORGANIZATIA NATIUNILOR UNITE PENTRU ALIMENTATIE SI AGRICULTURA (F.A.O.; in engl.: Food and Agricultural Organization – F.A.O.), agentie internationala guvernamentala (din 1946) in cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Roma (Italia), creata la 16 oct. 1945, avand ca obiectiv lupta contra foametei si saraciei, ameliorarea alimentatiei si si a securitatii alimentare si accesul tuturor tarilor la o alimentatie adecvata unei vieti active si sanatoase. Promoveaza dezvoltarea rurala si agricultura durabila prin strategia de imbunatatire pe termen lung a productiei agricole si a securitatii alimentatiei, ameliorarea distributiei si comertului cu produse agricole, permitand astfel conservarea si gestionarea resurselor naturale, cresterea nivelului de viata a populatiei mondiale si a celei rurale in special. F.A.O. are 181 membri (2002), printre care si Romania (din 9 nov. 1961).

Republica Coreea, situata in partea de S a Pen. Coreea; 99,1 mii km²; 42,38 mil. loc. (1989). Limba oficiala: coreeana. Cap.: Seul (Sǒul). Orase pr.: Pusan, Taegu, Inchǒn, Kwangju. Este impartita in noua prov. si cinci orase speciale. Expl. de carbuni (19 mil. t, 1989), min. de fier, cupru, plumb, zinc, wolfram (2,2 mii t, 1987), grafit (107,3 mii t, 1987, locul 3 pe glob), azbest, aur (7.000 kg, 1987), caolin. Ind. tarii produce energi3 electrica (94,5 miliarde kWh, 1989), otel (10,9 mil. t, 1987), fonta (15,14 mil. t, 1989), cupru rafinat (179 mii t, 1989), zinc (241,7 mii t, 1989), utilaje industriale, material feroviar, autovehicule (1,1 mil. buc., din care 847,2 mii t, 1989), nave maritime, aparate de radio, televizoare, magnetoscoape, anvelope (24,5 mil t, 1989), hirtie de ziar (442,8 mii t, 1989), ciment (30,1 mil t, 1989), textile, produse chimice, produse alim., conserve de peste s.a. Pe terenurile arabile (21,6% din supr. tarii) se cultiva orez (8,2 mil. t, 1989), orz, ovaz, porumb, soia, batate (600 mii t, 1989), cinepa, tutun s.a. Pomicultura. Se cresc bovine (2 mil. capete, 1989), porcine (4,85 mil. capete, 1989), viermi de matase. Pescuit: 2,73 mil. t. (1988). C. f.: 6,3 mii km. Cai rutiere: 54,7 mii km. Moneda: 1 won = 100 chon. Exporta masini, utilaje, electronica, mijloace de transport (c. 40%), textile (1/3), produse chimice, produse siderurgice, produse agricole s.a. si importa masini, utilaje, mijloace de transport, combustibili, materii prime si semifabricate, produse alim., bunuri de larg consum s.a. – Istoric. Dupa razboiul din 1950-1953, R.C. si-a refacut economia devenind o tara cu o industrie dezvoltata si o mare exportatoare de produse industriale. Regimul lui Li Sin Man a fost rasturnat in 1960. In 1961 a fost instaurata dictatura militara a gen. Pak Cijan Hi (asasinat in 1979). Sub presiunea manifestatiilor populare, puterea executiva a fost constrinsa sa faca insemnate concesii pentru introducerea unui sistem politic democrat. Alegerile prezidentiale din 1987 au fost cistigate de Ron Tae Woo. Prin constitutia din acelasi an, puterea executiva era detinuta de presedintele republicii, iar cea legislativa de Adunarea Nationala.

Republica Populara Democrata Coreeana 1. Tara situata in partea de N a Pen. Coreea; 122,4 mii km²; 22,4 mil. loc. (1989). Limba oficiala: coreeana. Cap.: Phenian (Pyǒngyang). Orase pr.: Hamhung, Chǒngjin, Wǒnsan, Kaesǒng. Este impartita in noua prov., un district special si trei orase speciale. Expl. de carbuni (52 mil. t, 1987), min. de fier (3,2 mil. t, 1987), cupru, plumb (110 mii t, 1987), zinc (225 mii t, 1987), wolfram, argint, aur (5.000 kg, 1987), magnezit (2 mil. t, 1987), fosfati, sare, grafit. Ind. tarii produce energie electrica (50 miliarde kWh, 1986), otel (4,3 mil. t, 1987), fonta (5,8 mil. t, 1987), utilaje ind., material feroviar, tractoare, aparataj electrotehnic, ingrasaminte chimice, textile, ciment (7,8 mil. t, 1987), celuloza si hirtie, conserve de peste s.a. Pe terenurile arabile (20% din suprafata tarii) se cultiva orez (6,4 mil. t, 1989), ovaz, griu (900 mii t, 1989), porumb (3 mil. t, 1989), soia, cartofi (2 mil. t, 1989), bumbac, tutun s.a. Se cresc bovine (1,3 mil. capete, 1989), porcine (3,1 mil. capete, 1989), ovine, viermi de matase. Pescuit: 1,7 mil. t (1988). C. f.: 10,5 mii km. Cai rutiere: 22.000 km. Flota maritima comerciala: 581,7 mii t (1988). Moneda: 1 won = 100 chon. Exporta metale feroase si neferoase, produse agricole, min., produse chimice, masini si utilaje s.a. si importa echipament ind., produse chimice, carburanti, produse agricole s.a. – Istoric. La 25 iun. 1950 armata nord-coreeana a atacat Coreea de Sud, care a primit imediat asistenta O.N.U. (in primul rind sprijinul S.U.A.). R.P. Chineza a acordat ajutor militar R.P.D.C.; la 27 iul. 1953 s-a incheiat armistitiul de la Panmunjon, care a restabilit situatia anterioara. In repetate rinduri R.P.D.C. a prezentat propuneri concrete menite sa duca la reunificarea pasnica a Coreei. Forta conducatoare in stat este Partidul Muncii din Coreea (P.M.C., creat in 1946, prin unificarea Partidului Comunist cu Noul Partid Popular); cu el colaboreaza celelalte partide politice (Partidul Tinerilor Prieteni, Partidul Democratic). Secretar general al C.C. al P.M.C. (din 1960; intre 1949 si 1960, presedinte) si presedinte al tarii (din 1972), este Kim Ir Sen. Puterea executiva este detinuta de presedinte, iar cea legislativa de Adunarea Populara Suprema. 2. Strimtoarea Coreii, str. intre Pen. C. si ins. japoneze Goto, Khyūshū si Honshū, care leaga M. Chinei de Est cu M. Japoniei. Latime max.: 180 km; ad. min.: 73 m. Arh. Tsushima o desparte in doua.

CRIZA (‹ fr.) s. f. 1. Faza in evolutia unei societati marcate de mari dificultati (economice, politice, sociale, militare etc.). ◊ C. economica = faza a ciclului economic caracterizata in economia contemporana prin scaderea rentabilitatii intreprinderilor, cresterea inflatiei, accelerarea concentrarii financiare si a multinationalismului economic, inceputul unor revolutii tehnologice, modificarea structurii cererii mondiale de produse industriale, cresterea somajului; evolutia c.e. este influentata de factori conjuncturali (revendicari salariale, cresterea pretului materiilor prime si al energiei) si factori structurali (scaderea productivitatii muncii si a rentabilitatii intreprinderilor). ◊ C. ciclica = c. care cuprinde toate sferele procesului reproductiei; constituie faza principala si punctul de demarcatie ale ciclului economic. ◊ C. intermediara = c. care apare intre c. ciclice, nefiind componenta obligatorie a ciclului; se manifesta prin cresterea stocurilor si reducerea productiei fara a lua proportii prea mari. ◊ C. partiala = c. care cuprinde numai o ramura a productiei; este determinata de dezvoltarea inegala a diferitelor ramuri ale economiei. ◊ C. agrara = c. caracterizata prin formarea unor mari surplusuri sau penuriei de produse agricole in raport cu cererea solvabila. ◊ C. energetica = fenomen economico-social complex reflectat prin insuficienta resurselor energetice clasice, in raport cu nivelul tehnicii si tehnologiei, cu repartizarea inegala a acestora pe glob si cu caracterul exploatarii lor. ◊ C. industriala = c. ce se manifesta prin reducerea brusca a productiei industriale, cresterea capacitatilor de productie neutilizate si cresterea somajului; este insotita in mod inevitabil de c. comertului, baneasca, de credit si financiara etc. ◊ C. ministeriala = perioada intermediara intre demisia si formarea unui guvern. ♦ Lipsa acuta (ex. criza de forta de munca; criza de timp). 2. Moment culminant in evolutia unei boli care precede vindecarea sau agravarea bolii; declansarea brusca a unei boli sau aparitia unui acces brusc in cursul unei maladii cronice (ex. c. de apendicita). ♦ (PSIH.) Aparitiei brusca a unei rupturi de echilibru, manifestata prin tensiune, zbucium depresiune sufleteasca. Existenta umana este jalonata de crize: nasterea, intarcarea, intrarea in scoala, adolescenta, menopauza. ◊ C. de originalitate juvenila = comportament nonconformist la adolescentilor care cauta, fara indeminare, afirmarea personalitatii.

PORTO ALEGRE [portu alegri], orat in SE Braziliei, situat la gura de varsare a fl. Gualba in Lagoa dos Patos, centru ad-tiv al statului Rio Grande do Sul, port la Oc. Atlantic; 1,3 mil. loc. (2002). Aeroport. Constr. navale. Ind. alim. (conserve de carne, morarit, vinuri), textila, confectii, de prelucr. a lemnului, petrolului si cauciucului, sticlariei, chimica, pielariei si incaltamintei. Export de produse agricole si de lemn. Statiune balneara. Doua universitati (1934, 1948). Fundat in 1742-1743 de emigrantii din Azore sub numele de Porto dos Cazaes; la inceputul sec. 19 aici s-au stabilit numerosi emigranti germani si italieni.

RECOLTA, recoltez, vb. I. Tranz. 1. A strange, a aduna, a culege recolta. ◊ Masina de recoltat = masina pentru recoltarea produselor agricole cultivate. ♦ Fig. A culege roadele, a se bucura de un lucru realizat. 2. (Med.) A lua sange, sputa, u***a etc. de la oameni sau de la animale, pentru a le supune unor examene de laborator. – Din fr. recolter.

HAMBAR ~e n. Incapere speciala in care se pastreaza produsele agricole, in special cerealele. /<ung. hambar

SILOZ ~uri n. 1) Constructie speciala destinata depozitarii si pastrarii indelungate a produselor agricole sau a altor materiale. 2) Depozit in forma de turn sau groapa, folosit pentru a mura nutret. 3) Nutret murat in astfel de depozit. /<it. silos, germ. Silo

RECOLTAT s.n. Recoltare. ◊ Masina de recoltat = masina pentru recoltarea produselor agricole cultivate. [< recolta].

RECOLTA s.f. 1. Strangere a roadelor pamantului; recoltare, cules. ♦ Epoca, timpul recoltarii. 2. produsele agricole culese intr-o anumita perioada; rod. ♦ (Fig.) Rezultatul unei culegeri; bunuri adunate. [< fr. recolte, cf. it. ricolta].

ANAHEIM [ænəhaim], oras in SV S.U.A. (California), in aglomeratia urbana Los Angeles – Long Beach; 244,7 mii loc. (1988); impreuna cu Santa Ana si Garden Grove formeaza o conurbatie cu 2,1 mil. loc. (1985). Ind. alim. (conserve si zahar) si constr. de masini (avioane, utilaj agricol, produse electronice, cabluri). Marele parc de distractii Disneyland.

BHAGALPUR, oras in NE Indiei (Bihar), pe dr. Gangelui, la NV de Calcutta; 225,1 mii loc. (1981). Ind. matasii. Prelucr. produselor agricole.

BURGOS, oras in N Spaniei (Castilia-Leon), 158,9 mii loc. (1987). Nod de comunicatii Piata agricola. produse alim., prelucr. pieilor, celuloza si hirtie, textile (lina). Numeroase monumente gotice: Catedrala Santa Maria (sec. 13-18). Casa de Miranda (sec. 16). Muzeu. Fundat in 884.

CHATTANOOGA [tʃætənu:gə], oras in E S.U.A. (Tennessee), in M-tii Apalasi; 438,1 mii loc. (1988, cu suburbiile). Nod de c. f. Expl. de carbuni si min. de fier. Metalurgie; produse chimico-farmaceutice. Masini agricole. produse textile. Centrala nuclearo-electrica. Universitate (1886).

TABORA, oras in partea central-vestica a Tanzaniei, in Platoul Central, la 1.200 m alt.; 127,9 mii loc. (2002). Centru comercial. Prelucr. tutunului si a produselor agricole. Orasul modern a fost construit de arabi (1820). Vechea denumire: Kazeh.

CUTTACK [catæc], oras in E Indiei (Orissa), pe riul Manahadi; 327,4 mii loc. (1981, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Centru comercial. Textile, prelucr. argintului, lemnului si a produselor agricole. Artizanat. Universitate.

SAN SALVADOR DE JUJUY, oras in NNV Argentinei, centrul ad-tiv al prov. Jujuy, situat la poalele E ale m-tilor Anzi, la 1.220 m alt., pe valea raului Jujuy; 230,9 mii loc. (2001). Aeroport. Prelucr. produselor agricole. Turism. Catedrala (1606). Fundat in 1593 de Francisco de Arganaras y Murguia.

SAN MIGUEL, oras in ESE Rep. El Salvador, situat pe Rio Grande de San Miguel, la poalele E ale vulcanului San Miguel (2.130 m alt.), la 120 km ESE de San Salvador; centrul ad-tiv al departamentului omonim; 159,7 mii loc. (2000). Expl. de aur si argint. Centru comercial, Piata agricola (porumb, bumbac, cafea, legume). Ind. chimico-farmaceutica, textila, de prelucr. a maselor plastice, a bumbacului si a produselor agricole; produse din piele. Catedrala in stil colonial (sec. 18). Fundat in 1530 de spanioli. Distrus de un cutremur in 1917. Vulcanul San Miguel a erupt ultima oara in 1976.

OBIHIRO, oras in Japonia, in parte de E a ins. Hokkaidō, de dr. raului Tokachi, la 160 km E de Sapporo; 173 mii loc. (2000). Centru comercial. Lemn de constructie. produse agricole. Ind. alim. (conserve, zahar, lactate, alcool). Fundat in 1883.

TRUFANDA ~le f. 1) Fruct sau rod care apare primul in cursul unui an. 2) produs alimentar (agricol) pus pentru prima oara in vanzare in cursul unui an. [Art. trufandaua] /<turc. trufanda

EXPOZITIE s.f. 1. Expunere publica de opere de arta, de produse industriale, agricole etc. ♦ Spatiu amenajat special in acest scop. 2. Prima parte a unei opere literare, in care autorul face cunoscute subiectul, personajele, locul actiunii etc. 3. (Muz.) Prima sectiune a unei sonate sau a unei fugi, continand expunerea materialului tematic principal. 4. Premisa majora a unui silogism. [Gen. -iei, var. expozitiune s.f. / cf. fr. exposition, lat. expositio].

AKRON [æcrən], oras in S.U.A. (Ohio); 650 mii loc. (1984, cu suburbiile). Puternic centru al ind. cauciucului (anvelope auto). Masini agricole, avioane, produse alim., chim., aparataj electrotehnic. Universitate.

RECOLTA, recolte, s. f. 1. Cantitate de cereale sau de alte roade adunate intr-o anumita perioada; rod. ♦ Fig. Rezultat al unei munci, rod (satisfacator) al unei activitati depuse. 2. Operatie de strangere a roadelor produse de plantele agricole; recoltare, culegere; cules. ♦ Epoca, timpul recoltarii. – Din fr. recolte.

A INVENINA ~ez tranz. 1) A face sa se invenineze. 2) rar (substante, produse alimentare sau agricole etc.) A trata cu venin; a otravi. 3) fig. A umple de venin, de amaraciune; a otravi. 4) inv. A ucide cu venin; a otravi. /<lat. invenerare

A OTRAVI ~esc tranz. 1) (fiinte) A ucide cu otrava. 2) A face sa se otraveasca. 3) (substante, produse alimentare sau agricole etc.) A trata cu otrava. ◊ ~ sufletul a invenina. 4) fig. (persoane, mai ales, din randurile tineretului) A supune unei influente daunatoare (facand sa incalce normele de conduita morala). [Sil. -tra-] /<sl. otraviti

CANTON [kæntən] 1. Oras in NE S.U.A. (Ohio), la S de L. Erie; 401,4 mii loc. (1988, cu suburbiile). Expl. de carbuni superiori. Otelarii. Constr. de masini agricol; prelucr. petrolului; produse alim. 2. Denumire engleza a orasului chinezesc Guangzhou.

CELEABINSK, oras in Federatia Rusa (C.S.I.), in SE M-tilor Ural; 1,33 mil. loc. (1989). Nod de comunicatii. Siderurgie, constr. de masini agricole, piel., tesaturi, produse alim. Universitate.

JUNᾹGADH [dʒunagəd] (JUNᾹGARH), oras in extremitatea de V a Indiei (Gujarāt), in pen. Kāthiāwār, la poalele de NV ale dealurilor sacre Girnār, la 386 km NV de Bombay; 130,1 mii loc. (1991). produce farmaceutice. Centru agricol si artizanal. Vestigii rupestre budiste (sec. 3 i. Hr.); citadela hindusa Uparkot; numeroase temple jainiste pe culmile dealurilor Girnār; fortareata rajputilor (sec. 15); ruinele unei moschei din sec. 15.

A CULTIVA¹ cultiv tranz. 1) (pamant) A lucra pentru a produce plante folositoare. 2) (plante agricole) A semana, a ingriji si a recolta (in vederea obtinerii unui venit). /<fr. cultiver, lat. cultivare

AKASHI [acasi], oras in Japonia [Honshū], port la G. Osaka; 263,4 mii loc. (1985). Pescuit. Masini agricole; celuloza si hirtie, produse chimice, echipament electric.

BULAWAYO [biuləueiəu], oras in SV Rep. Zimbabwe; 429 mii loc. (1983, cu suburbiile). Cel mai mare oras al tarii. Nod de comunicatii. Aeroport international. Centru comercial. Otelarii, masini agricole, aparate de radio, produse zaharoase, metalurgie neferoasa, ciment, produse textile, bere.

IOWA [aiəuə], stat in partea central-nordica a S.U.A.; 145,8 mii km²; 2,9 mil. loc. (1996). Centrul ad-tiv: Des Moines. Expl. de huila. Masini agricole, echipament electronic, ciment, produse chimice. Mare reg. agricola: porumb, ovaz, soia, plante de nutret, cartofi. Cresterea intensiva a animalelor (pentru carne). Pomicultura.

BRISBANE [brizbein], oras in E Australiei, port la Oc. Pacific, centru ad-tiv al statului Queensland; 1,22 mil. loc. (1987, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Centru ind. (asamblari de automobile, santier naval, masini agricole, prelucr. petrolului, conserve din carne, produse textile, din piele, zahar). Export de lina, carne, zahar, materii prime. Universitate. Muzee. Intemeiat in 1824 ca loc de detentie.

SASSARI, oras in Italia (Sardinia), la 177 km MV de Cagliari; 121,1 mii loc. (2003). Nod feroviar. Expl. de argint, plumb, granit si piatra de constr. Fabrica de unelte agricole. Ind. textila, a sticlariei, farmaceutica si alim. (ulei de masline, macaroane, vin, produse lactate); fabrica de sapun. Piata agricola. Universitate iezuita, initial colegiu (1562). Muzeu de arheologie. Catedrala cu fatada baroca (sec. 11-13, cu refaceri din sec. 18); bisericile romanice Santa Maria di Bethleem (sec. 13) si Santa Donata (sec. 13); Paltul Usini (1577). Fundat in sec. 10.

INGRASAMANT, ingrasaminte, s. n. Gunoi organic, baligar de vite sau produs mineral, folosite pentru a mari fertilitatea solului agricol. – Ingrasa + suf. -amant (dupa fr. engraissement).

UZINA ~e f. Intreprindere industriala de mari proportii, care produce, in special, utilaje si semifabricate. ~ de masini agricole. ~ de f*******e. ◊ ~ (termo)electrica complex de instalatii si de constructii pentru transformarea energiei termice in energie electrica. [G.-D. uzinei] /<fr. usine

BAHIA BLANCA [baia] 1. Golf al Oc. Atlantic, pe coasta de SE a Argentinei, la S de Rio de la Plata. Se mai numeste El Rincon. 2. Oras in Argentina, port la golful cu acelasi nume; 223,8 mii loc. (1980). Nod de comunicatii. Ind. carnii; morarit; produse din piele. Rafinarie de petrol. Hidrocentrala. Centru agricol. Universitate.

BAKHTARAN, oras in V Iranului; 560,5 mii loc. (1986). Prelucr. petrolului adus prin pipeline de la Naft-Khaneh. produse alim. si textile (covoare). Centru comercial si agricol (griu, orez, lina). Universitate. Vechiul nume: Kermanshah.

RENAULT [reno], grup automobilistic francez fondat (1898) la Boulogne-Billancourt de Louis R. (1877-1944), impreuna cu fratii sai Marcel (1872-1903) si Fernand (1865-1909) sub numele de „Fratii R.”. In timpul Primului Razboi Mondial a realizat productie de razboi (tancuri, motoare de avion). Nationalizat (1945), sub numele de „Regia nationala a uzinelor R.”, a inceput sa produca si echipamente ind., ustensile, materiale feroviare si automobilistice, echipamente agricole. Din 1996, a devenit majoritar privata (56%).

KARIYA, oras in Japonia (Honshū), la 24 km SE de Nagoya; 120,1 mii loc. (1990). Nod rutier. Constr. de masini agricole, masini de cusut si piese de schimb pentru automobile. produse textile si ceramice, Castel (1533). Turism.

HALBERSTADT [halbərʃtat], oras in partea central-nordica a Germaniei (Saxonia Superioara), la poalele Muntilor Harz; 45,4 mii loc. (1991). Constr. de masini agricole, vagoane de pasageri, utilaj energetic. Fabrici de hartie, cauciuc, produse textile si alim. (zahar, conserve de carne). Biserica romanica Lieben Frau (sec. 12), catedrala gotica (sec. 13-15), primarie (sec. 14). Muzeu. Fundat in sec. 12.

SUPERFOSFAT s. m. 1. ingrasamant agricol pe baza de fosfat, continand, in principal, fosfat de calciu. 2. produs prin descompunerea apatitelor si fosforitelor cu ajutorul acidului sulfuric sau fosforic. (< fr. superphosphate)

POGON, pogoane, s. n. 1. Unitate de masura pentru suprafete de teren agricol, a carei marime variaza, dupa epoci si regiuni, in jurul unei jumatati de hectar. 2. Bucata de pamant (agricol) de un pogon (1); teren cultivat, plantatie de aceasta marime. ♦ Cantitate de produse obtinute de pe un pogon (2). – Din bg. pogon.

BAILESTI 1. Cimpia Bailestilor, cimpie in partea central-sudica a Olteniei, intre Jiu si Dunare, limitata de Platforma Strehaiei (la N), de C. Blahnitei (la NV) si strabatuta de Desnatui. Alt. descresc de la 200 m (in N) la 15-20 m (in S). Cereale. 2. Oras in jud. Dolj, in cimpia cu acelasi nume; 22.915 loc. (1991). Constr. de masini si utilaje agricole, de aparate electrice; piese turnate din fonta; mat. de constr.; mobila; produse textile (conf.) si alim. (lactate, panificatie, bauturi alcoolice); ateliere de reparatii. Fabrica de nutreturi combinate. Complex zootehnic (bovine, porcine). Atestat documentar in 1536 sub denumirea de Baiulesti. Declarat oras in 1921.

VANTURATOARE, vanturatori, s. f. 1. Masina agricola de sortat, care curata semintele de impuritati printr-un curent de aer produs de un ventilator si prin cernerea restului prin site. 2. Masina folosita in turnatorie pentru vanturarea amestecurilor. – Vantura + suf. -atoare.

COOPERATIVA, cooperative, s. f. 1. Organizatie economica formata prin asocierea liber consimtita a unui grup de persoane (mici producatori, meseriasi, consumatori), pentru producerea, cumpararea, desfacerea in comun a unor produse, pentru acordarea de credite sau pentru prestarea unor servicii. ◊ (In trecut) Cooperativa agricola de Productie = unitate economica socialista autonoma, realizata prin asocierea taranimii, bazata pe proprietatea cooperatista asupra mijloacelor de productie si a productiei. Cooperativa mestesugareasca = unitate economica autonoma, in care se uneste de bunavoie un grup de meseriasi pentru a lucra in comun cu mijloace aduse de ei in proprietate comuna sau cumparate in comun. 2. (Concr.) Magazin de desfacere al unei organizatii cooperatiste de consum sau de productie. – Din fr. cooperative

AGROCHIMIE s. f. Stiinta care se ocupa cu studiul circuitului substantelor nutritive in mediul de crestere si de dezvoltare a plantelor agricole, in vederea stabilirii masurilor de sporire a productiei si de imbunatatire a calitatii produselor. – Din fr. agrochimie.

MUNCI, muncesc, vb. IV. 1. Intranz. A desfasura o activitate, a depune un efort fizic sau intelectual pentru a produce, a crea ceva; a avea o ocupatie; a lucra. ♦ Tranz. A efectua munci agricole, a lucra pamantul, campul. 2. Refl. A-si da osteneala; a se stradui, a se trudi. 3. Tranz. (Inv. si pop.) A supune la cazne, a tortura. 4. Refl. si intranz. (Inv. si pop.) A suporta suferinte fizice sau morale; a se chinui, a patimi. ♦ Tranz. (Despre sentimente, ganduri etc.) A provoca suferinte (morale sau fizice), a preocupa in mod intens, a consuma. ◊ Expr. (Refl.) A se munci cu gandul = a se framanta. – Din sl. monciti.

DEGRADARE, degradari, s. f. Actiunea de a (se) degrada si rezultatul ei; degradatie. 1. Injosire. 2. (Si in sintagma degradare militara) Pedeapsa militara care consta in luarea gradului, excluderea din armata etc. ♦ (In sintagma) Degradare civica = pierdere juridica a unor drepturi cetatenesti. 3. Proces de schimbare in rau; stricare, deteriorare, ruinare. ♦ Micsorare a valorii agricole a unui sol, a unui teren, a unui zacamant etc. ◊ Degradarea solului = totalitatea schimbarilor produse in solurile spalate intens prin apa de infiltratie, care determina schimbarea fertilitatii acestora. – V. degrada.

RANDAMENT s.n. 1. Capacitatea de productie a unei intreprinderi industriale sau comerciale, a unui teren agricol, a unui utilaj intr-o unitate de timp data. 2. (Tehn.) Raportul dintre lucrul mecanic produs si energia consumata de un sistem tehnic (masina, aparat etc.) pentru a produce acel lucru mecanic. [Pl. -te, -turi. / < fr. rendement].

UREE s. f. Substanta organica incolora, cristalizata, care se gaseste in u***a si in sange (produsa de dezagregarea substantelor azotoase in organismul animal) sau se obtine pe cale sintetica, fiind folosita ca ingrasamant agricol sau la fabricarea unor mase plastice, a unor medicamente etc. (Pr.: -re-e] – Din fr. uree.

GANDAC ~ci m. pop. Insecta din ordinul coleopterelor. ◊ ~ de casa (sau de bucatarie) insecta nocturna brun-roscata care se hraneste cu produse alimentare; svab; libarca. ~ de mai insecta brun-castanie, care apare la inceputul lunii mai si distruge culturile agricole; carabus. ~ de Colorado insecta galbui-portocalie, cu dungi negre longitudinale pe aripi, care distruge cartofii. ~ de frasin insecta verde-surie cu miros specific; cantarida. ~ de trandafiri insecta coleoptera de talia unui carabus, de culoare verde-aramie, cu pete albe pe elitre, care se hraneste cu sucul florilor; ileana. /<sb. gundelj

ADEZIV, -A I. adj. (despre materiale) care sta strans lipit. ◊ (biol.; despre organe) care fixeaza organismul de ceva. II. s. m. 1. produs, natural sau sintetic, la incleierea lemnului, a metalelor, materialelor plastice etc. 2. substanta care se adauga la preparatele agricole antiparazite pentru o mai buna fixare a acestora pe plante. (< fr. adhesif)

EXTENSIV, -A adj. 1. care produce extensiune; bazat pe cantitate, pe spatiu. ♦ cultura ~a = sistem de cultivare a pamantului in care cresterea productiei agricole se obtine numai prin extinderea suprafetelor cultivate. 2. (fiz.) care (se) poate extinde. (< fr. extensif, lat. extensivus)

ADEZIV, -A adj. (Despre materiale, substante etc.) Care adera, care se lipeste strans de ceva. // s.m. produs natural sau sintetic cu care se lipeste, se incleiaza lemnul, metalele, sticla etc. ♦ Substanta care se adauga la preparatele agricole antiparazitare pentru a asigura o mai buna fixare pe plante a acestora. [< fr. adhesif].

CARACAL, oras in jud. Olt, in C. Romanatilor; 40.691 loc. (1991). Nod feroviar. Fabrici de mobila, de tricotaje, de anvelope, de conserve din legume si fructe, produse zaharoase si de brinzeturi; uzina de vagoane de cale ferata. Morarit si panificatie; reparatii de masini si de utilaje agricole. Mentionat documentar in 1538, declarat oras in 1598. Casa lui Iancu Jianu (sec. 18, refacuta in 1958). Biserica domneasca (sec. 16), ctitorie a lui Mihai Viteazul. Cladirea teatrului (1896) in stil gotic tirziu. Muzeu de istorie si arta.

SECETA ~e f. 1) Fenomen care se produce in natura si care se manifesta prin lipsa de ploi, prin vanturi uscate si arsita, ce dauneaza plantelor si in special culturilor agricole. 2) Vreme uscata; uscaciune. /<lat. siccitas

COLUMBUS [cəlambəs] 1. Oras in NE S.U.A., centru ad-tiv al statului Ohio; 1,34 mil. loc. (1988, cu suburbiile). Aeroport international. Expl. de huila, min. de fier si gaze naturale. Ind. metalurgica, chimica, constr. de vagoane, automobile, echipament electric, sticla, produse alim. Trei universitati; institut de tehnologie. 2. Oras in SE S.U.A. (Georgia); 239,4 mii loc. (1980, cu suburbiile). Metalurgie; tesaturi, ingrasaminte chimice, masini agricole, caramizi.

MARCATOR, -OARE I. s. m. f. cel care jaloneaza un teren, un traseu. II. s. n. 1. unealta agricola pentru fixat locurile cuiburilor de insamantare. 2. dispozitiv al unei masini de semanat etc. care serveste la mentinerea distantei constante intre randuri. 3. dispozitiv electronic care produce semnale pentru marcarea intervalelor de timp la oscilatoarele catodice. 4. glont trasor. III. s.m. (sport) cel care marcheaza puncte, goluri pentru echipa sa. (< marca + -tor)

BISHKEK, cap. Kirgizstanului, la poalele M-tilor Kirgizi, pe riul Ciu; 616 mii loc. (1989). Nod de comunicatii. Aeroport. Constructii de masini agricole, aparataj electric, masini-unelte si utilaj greu. Ind. chimico-farmaceutica, a mat. de constr., piel. si incalt., de prelucr. a lemnului (mobila). Tesaturi, tricotaje, produse alim. (carne). Centru cultural (Academie de stiinte, Universitate, muzee, teatre). Pina in 1926 s-a numit Pispek, iar in perioada 1926-1991 Frunze. A primit actuala denumire in 1992.

MARCATOR, -OARE, marcatori, -oare, subst. 1. S. n. Unealta agricola folosita pentru a marca randurile si locul cuiburilor in care se va pune samanta sau rasadul. 2. S. m. si f. Persoana care lucreaza la marcarea unor produse (industriale). 3. S. m. (Sport) Persoana care marcheaza (4) puncte sau goluri pentru echipa sa. – Marca + suf. -tor.

SANTIAGO DE LOS CABALLEROS, oras in N Rep. Dominicane, situat pe Rio Yaque del Norte, la 56 km S de Puerto Plata; centrul ad-tiv al provinciei Santiago; 365,4 mii loc. (2002). Piata agricola pentru tutun, cafea, cacao, fructe tropicale, trestie de zahar s.a. Ind. prelucr. a lemnului (mobila) si tutunului (tigarete), pielariei, farmaceutica, jucariilor (papusi) si alim. (rom, produse lactate). Universitate catolica (1962), Universitate politehnica (1974). Parcul Duarte. Catedrala Santiago el Mayor. Fundat, probabil, de Cristofor Columb in 1494 sau de fratele acestuia, Bartolomeu Columb, in 1495, fiind printre primele asezari din America. In 1504, 30 de cavaleri (caballeros) din Ordinul Sf. Iacob (Santiago) s-au stabilit la Santiago, denumind asezarea S. de la C. Orasul a fost ruinat de cutremurele din 1562 si 1842 si mistuit de incendiul din 1863, fiind refacut de fiecare data.

INDUSTRIAL, -A, industriali, -e, adj. Care tine de industrie sau se bazeaza pe industrie, care este produs de (sau in) industrie; cu o industrie dezvoltata. ◊ Chimie industriala = ramura a chimiei care se ocupa cu aplicarea procedeelor chimice in tehnica fabricatiei. Plante industriale = grup de plante agricole cultivate in vederea prelucrarii lor. [Pr.: -tri-al] – Din fr. industriel.

PORTO-NOVO, cap. legislativa (sediul parlamentului) a statului Benin, situata in extremitatea SE a tarii, intr-o laguna, la gura de varsare a fl. Oueme in G. Benin al G. Guineii (Oc. Atlantic); 218,2 mii loc. (1998). Port maritim. Aeroport. Pr. centru politic, cultural si comercial al tarii. Piata agricola (bumbac, banane, cacao). Ind. Textila si alim. (ulei de palmier, conserve de fructe). Fabrici de egrenare a bumbacului, de decorticare a arahidelor si de sapun; tipografie. Pescuit. Statiune balneoclimaterica. produse de artizanat. Muzeul National. Biblioteca Nationala (1976). Catedrala gotica si constructii in stil portughez. Asezare intemeiata, probabil, in anul 1600 de populatia ewe, devine mai tarziu baza maritima portugheza (sec. 17); centru al comertului cu sclavi; in 1863 este inclusa in protectoratul francez Dahomey, iar in 1893 este declarata centru ad-tiv al coloniei Dahomey; capitala Republicii Dahomey (1960) si apoi (1975) a Republicii Benin.

BALS, oras in jud. Olt, pe dr. Oltetului; 23.376 loc. (1991). produse textile si alim.; otelarie; intreprindere de osii si boghiuri; intreprindere mecanica producatoare de instalatii pentru irigatii, masini de ierbicidat, uscatoare pentru cereale, obiecte de uz casnic etc. Reparatii de utilaj agricol. Centru pomicol si viticol. Biserica (sec. 18). Atestat documentar din 1564. A primit statut de oras in 1921.

KAINIT (‹ fr. {i}; {s} gr. kainos „nou”) s. n. Sare naturala dubla, constituita din clorura de potasiu si sulfat de magneziu hidratat, formata ca produs secundar de precipitare chimica in lagune si bazine marine. De culoare alba, cenusie, rosie, cu luciu sticlos si aspect de mase compacte zaharoide; este usor solubil in apa si are gust amarui sarat. Utilizat ca ingrasamant agricol si pentru fabricarea sarurilor de potasiu.

COOPERATIVA s.f. 1. (Ec.) Forma de organizare in sistemul cooperatist; (in trecut) cooperativa agricola de productie = organizatie economica in care taranii isi aduceau in proprietatea cooperatista pamantul si mijloacele principale de productie, munca fiind organizata in comun. 2. (Concr.; in trecut) Magazin de marfuri organizat pe principii cooperatiste, unde se desfaceau diferite produse. [< fr. cooperative, it. cooperativa].

OTOPENI, oras in jud. Ilfov, situat in C. Vlasiei, la 18 km N de Bucuresti; 9.682 loc. (2003). Aeroportul international Bucuresti-Otopeni, inaugurat la 8 apr. 1970. Constr. de aparate si instrumente de control; produse metalice diverse. Mentionat documentar la 14 febr. 1587. Com. O. a fost declarata oras la 18 apr. 1989, trecuta in randul asezarilor rurale in ian. 1990 si din nou recunoscuta ca oras la 22 nov. 2000. Intre 23 ian. 1981 si 12 apr. 1996 a facut parte din Sectorul agricol Ilfov.

CHIMIZARE (‹ chimie) s. f. Ansamblul reactiilor si proceselor fizico-chimice prin care materii prime – utilizate conventional pentru alte scopuri, uzual drept combustibili – sint convertite in produse chimice. Se supun c. titeiul, gazele naturale, carbunii, stuful, lemnul, paiele, sarea. Prin c. se obtin cauciuc sintetic, fibre sintetice si artificiale, materiale plastice etc. ♦ C. agriculturii = folosirea intensiva a ingrasamintelor chimice, insectofungicidelor, biostimulatorilor etc. in scopul cresterii eficientei agricole.

SAN CARLOS 1. Oras in Filipine, situat in V ins. Luzon; 154,3 mii loc. (2000). Centru de olarit si de produse din bambus. Culturi de orez. Intemeiat de calugarii dominicani in 1587. Oras din 1966. 2. Oras in Filipine, situat in NE ins. Negros, pe tarmul str. Tanon; 118,3 mii loc. (2000). Aeroport. Port legat prin feribot cu orasul Toledo din ins. Cebu. Nod de comunicatii. Piata pentru trestie de zahar, canepa si bumbac. Ind. textila si alim. 3. Oras in NNV Venezuelei, centrul ad-tiv al statului Cojedes, situat la 210 km SV de Caracas, pe raul Tirgua; 69 mii loc. (2001). Nod de comunicatii. Piata agricola. Fundat in 1678 de misionari capucini.

GRADINA, gradini, s. f. 1. Suprafata de teren arabil, de obicei ingradita, pe care se cultiva legume, flori sau pomi fructiferi, in vederea obtinerii unor produse; gradinarie. ◊ Expr. O gradina de om = om placut, simpatic. 2. Suprafata de teren plantata (si amenajata cu alei, banci etc.) care serveste ca loc de agrement sau care are rol decorativ. ◊ Gradina botanica = institutie stiintifica dotata cu o suprafata de teren pe care sunt cultivate (in scopul prezentarii si studierii) colectii de plante vii. Gradina zoologica = institutie stiintifica dotata cu o suprafata de teren pe care sunt crescute (spre a fi expuse publicului sau studiate) animale vii din diverse regiuni ale pamantului. ♦ Gradina de vara = restaurant amenajat in timpul verii in aer liber. 3. (In sintagmele) Gradina de copii = gradinita (de copii). Gradina sezoniera = gradina de copii care functioneaza in mediul rural in timpul muncilor agricole. – Din bg., scr. gradina.