AMESTECATOR ~oare n. Aparat folosit pentru amestecarea unor materiale in vederea obtinerii unui produs omogen. /a amesteca + suf. ~ator

PASTA ~e f. produs dens omogen, obtinut de obicei din substante macinate (prin diverse metode tehnologice). ~ de rosii. ~ cosmetica. ~ ceramica. [G.-D. pastei] /<ngr. pasta, germ. Pasta

CONTINGENT, -A adj. Care poate sa se produca, sa vina din intamplare; care poate sa se produca sau nu; intamplator, fortuit. // s.n. 1. Totalitatea tinerilor incorporati in acelasi an in serviciul militar. 2. Grup omogen de oameni. 3. Cantitate maxima de marfuri care poate fi importata sau exportata intr-o anumita perioada. [Var. contigent s.n. / < fr. contingent, cf. lat. contingens – care vine din intamplare].

RETENTIE s. f. 1. retinere, oprire. ◊ retinere si pastrare in gaj de catre creditor a unui lucru al debitorului pana cand acesta va achita intreaga datorie. ◊ (fig.) stapanire, infranare. 2. retinere si acumulare in organism a unor produse biologice datorita functionarii defectuoase a unor glande cu secretie externa. 3. proprietate a unor substante de a incetini evaporarea solventului cu care au fost amestecate omogen. 4. creare a unor bazine de acumulare pe cursul unei ape prin inaltarea nivelului acesteia cu ajutorul unor constructii speciale. (< fr. retention, lat. retentio)

SERIE ~i f. 1) Succesiune de elemente omogene; sir; rand. 2) Ansamblu de obiecte de acelasi fel, aranjate intr-o anumita ordine. O ~ de timbre. 3) Categorie de clasificare. ~a unei obligatii. 4) Numar de ordine aplicat pe produsele de acelasi fel fabricate in cantitati mari. 5) mat. Sir de numere sau de expresii care se succed conform unor anumite legi. 6) chim. Ansamblu de compusi derivati unul din altul, care au aceeasi formula generala. [G.-D. seriei; Sil. -ri-e] /<fr. serie, lat. series

PASTA, paste, s. f. Materie densa cu aspect omogen, rezultata de obicei din macinarea unor substante si din amestecul lor (cu un lichid) pana la obtinerea consistentei dorite. ◊ Pasta de dinti = preparat farmaceutic intrebuintat la spalarea dintilor. Paste fainoase = produse alimentare, de diferite forme si dimensiuni, obtinute prin uscarea unui aluat nedospit din faina de grau. ♦ Culoare (folosita in pictura) de obicei preparata cu ulei. ♦ Lac de unghii cu aspect omogen. – Din ngr. pasta, germ. Pasta.

RETENTIE s.f. 1. Retinere, oprire. ♦ (Jur.) Drept de retentie = drept pe care il are creditorul de a pastra un lucru al debitorului pana cand acesta va achita intreaga datorie. 2. Imposibilitate de a se elimina un produs biologic; defect de functionare a unor glande cu secretie interna, constand in dificultatea sau in imposibilitatea de a elimina materiile lor de excretie. 3. Proprietate a unor substante de a incetini evaporarea solventului cu care au fost amestecate omogen. 4. (Constr.) Creare a unor bazine de acumulare pe cursul unei ape prin inaltarea nivelului acesteia cu ajutorul unor constructii speciale; retinere a apei in astfel de bazine. [Gen. -iei, var. retentiune s.f. / cf. fr. retention, lat. retentio].

CONTINGENT, -A I. adj. care poate sa fie sau sa nu fie, sa se produca sau nu; intamplator, accidental, fortuit. II. s. n. 1. totalitatea tinerilor nascuti in acelasi an si luati in evidenta organelor militare. ◊ totalitatea elevilor si studentilor (aproximativ) de aceeasi varsta care intra si parcurg impreuna aceeasi treapta de invatamant. 2. grup omogen de oameni. 3. plafon cantitativ ori valoric al importului sau exportului unor marfuri intr-o anumita perioada. (< fr. contingent, lat. contingens)

framinta (-t, -at), vb. – 1. A preface aluatul intr-o masa omogena. – 2. A amesteca. – 3. A bate, a lovi. – 4. A chinui, a munci. – Mr. frimintu, frimintare, megl. frimint. Lat. fermentāre (Byhan 48; Meyer, Alb. St., IV, 53; Giuglea, Dacor., III, 576; Rosetti, I, 167). Evolutia semantica trebuie sa se explice prin confuzia a doua faze succesive in facerea piinii, confuzie fireasca intrucit drojdia care produce dospirea se adauga in timpul framintarii. Puscariu, ZRPh., XXXIII, 233; Puscariu, Dacor., I, 415; Puscariu 641; Candrea-Dens., 631; REW 3473; Capidan, Meglen., 130 si DAR prefera sa plece de la fragmentāre; insa aceasta solutie pare mai putin probabila, caci framintatul nu incearca sa „fragmenteze” sau sa separe in particule, ci, dimpotriva sa lege si sa uneasca aceste particule intr-o masa. Der. framintator, adj. (care framinta; nelinistitor); framintatura, s. f. (aluat; framintare).

FIR ~e n. 1) produs obtinut prin toarcerea fibrelor textile (naturale sau artificiale) folosit la fabricarea tesaturilor. ~ de lana. ◊ ~ de par fibra tare, de origine epiteliala, care creste pe pielea omului si a animalelor. ~ cu plumb fir prevazut la unul din capete cu o greutate metalica, folosit pentru determinarea directiei verticale. A se tine (sau a-i sta, a-i atarna) cuiva viata numai intr-un ~ de ata (sau de par) a) a se afla intr-o situatie foarte nesigura; b) a fi in pericol de moarte; c) a trage sa moara. 2) fig. Linie subtire, neintrerupta. ~ de fum. 3) Ata metalica (de aur, de argint etc.), folosita la impodobirea unor obiecte de imbracaminte. Haina cusuta cu ~. 4) Fibra provenita din secretia unor animale (paianjeni, omizi etc.). 5) Linie electrica prin care se transmite energia. 6) fig. Continuitate neintrerupta; desfasurare continua; curs; mers. ~ul gandurilor. 7) Fiecare dintre partile componente ale unei totalitati de elemente omogene. ~ de busuioc. 8) fig. Cantitate neinsemnata. ~ de faina. /<lat. filum