FLORETA s. f. arma alba, lunga, flexibila, cu lama in patru muchii, fara tais, in exercitiile de scrima. ◊ proba de scrima practicata cu aceasta arma. (< fr. fleuret, germ. Fleurett)

SPADA s. f. 1. arma alba (cu doua taisuri) cu care se poate taia si impunge. 2. proba de scrima cu aceasta arma. (< it. spada)

FLORETA, florete, s. f. 1. Arma alba sportiva, cu lama lunga si flexibila, in patru muchii, cu garda si maner, folosita la exercitiile de scrima. 2. proba de scrima cu floreta (1). – Din fr. fleuret (dupa floare).

FLORETA ~e f. 1) Arma alba lunga si flexibila, cu lama in patru muchii, cu garda si maner, folosita in exercitiile de scrima. 2) proba sportiva practicata cu aceasta arma. /<fr. fleuret

FLORETA s.f. Arma alba, lunga, flexibila, cu lama in patru muchii, fara tais, folosita in exercitiile de scrima. ♦ proba de scrima care se practica cu aceasta arma. [< fr. fleuret, dupa floare].

PENTATLON, pentatloane, s. n. proba combinata de atletism, alcatuita din cinci exercitii diferite, clasamentul facandu-se prin totalizarea punctelor obtinute la fiecare proba. ◊ Pentatlon modern = concurs sportiv complex care consta din cinci probe diferite (scrima, calarie, tir, inot si cros), clasamentul fiind facut prin totalizarea punctelor obtinute la fiecare proba. – Din fr. pentathlon.

SABIE, sabii, s. f. 1. Arma taioasa formata dintr-o lama lunga de otel ascutita la varf si pe una dintre laturi si fixata intr-un maner. ◊ Expr. Sabia lui Damocles = pericol mare care ameninta in orice moment situatia cuiva. A trece (sau a lua, a trage) in (sau sub, prin) sabie (pe cineva) = a ucide, a nimici. A pune mana pe sabie = a porni la lupta. A scoate (sau a trage) sabia (impotriva cuiva) = a provoca pe cineva la lupta, a porni razboi. A-si pune capul (teafar sau sanatos) sub sabie = a-si cauza singur un necaz, o nenorocire. Sabie cu doua taisuri, se spune despre o situatie care prezinta, in acelasi timp, avantaje si dezavantaje, prespective si pericole. ♦ (Sport) Una din probele de scrima in care se foloseste sabia. 2. Arma formata dintr-o lama elastica de otel, din garda si maner, folosita la scrima. 3. Peste de apa dulce, cu corpul turtit lateral si cu abdomenul arcuit; sabioara, sabita (Pelecus cultratus). – Din bg. sabja.

SPADA, spade, s. f. 1. Arma formata dintr-o lama dreapta cu doua taisuri, din garda si maner, cu care se poate taia si impunge. 2. (Sport) proba de scrima care se practica cu spada (1). – Din it. spada.

SIXTA, sixte, s. f. Pozitie a bratului inarmat, intalnita in scrima, la probele de floreta si de spada. – Din fr. sixte.

SPADA s.f. Arma alba (cu doua taisuri) cu care se poate taia si impunge. ♦ (Sport) proba de scrima care se practica cu aceasta arma. [Pl. -de. / < it. spada].

SPADA ~e f. 1) Sabie triunghiulara si ingusta cu doua taisuri. 2) proba sportiva de scrima practicata cu aceasta arma. /<it. spada

PENTATLON s. n. complex de cinci jocuri atletice la vechii greci (aruncare cu discul, lupta, salt, alergari, aruncare cu sulita); proba de atletism combinata din cinci exercitii (diferite dupa s*x). ♦ ~ modern = concurs sportiv din cinci probe diferite (calarie, scrima, tir, natatie si cros), la care participa aceiasi sportivi. (< fr. pentathlon)

scrima s. f. Ramura sportiva care cuprinde probe de sabie, de floreta si de spada. – Dupa fr. escrime. Cf. it. scrima.

scrima f. Gen de sport care cuprinde probe de sabie, de spada si de floreta. [G.-D. scrimei] /<it. scrima, fr. escrime