ANDORRA, Principatul ~, mic stat in SV Europei, in partea estica a M-tilor Pirinei; 453 km²; 48 mii loc. (1989). Limbi oficiale: catalana, franceza si spaniola. Cap.: Andorra la Vella. Relief muntos (alt. max.: 2.975 m), climat temperat montan. Turism dezvoltat (95 la suta din venitul national, alaturi de comert). Cai rutiere: 125 km. Moneda: peseta spaniola si francul francez. Exporta tigarete, produse lactate, cherestea s.a. – Istoric. Recunoscuta de Carol cel Mare, in jurul anului 790, ca independenta, in urma contributiei la luptele impotriva maurilor. Mentionata in 806 ca principat autonom la hotarele meridionale ale imp. carolingian. A. devine din sec. 10 obiect de disputa intre episcopii spanioli de Urgel si contii francezi din vecinatate. Din 8 sept. 1278, principatul este pus sub dubla suzeranitate a episcopilor de Urgel si a contilor de Foix, inlocuiti ulterior de suveranii si presedintii Frantei. De-a lungul secolelor, aceasta autoritate a devenit pur nominala. La 11 ian. 1982 este ales pentru prima data un guvern national. A. este un principat autonom sub suzeranitatea presedintelui Frantei si a episcopului de Urgel. Activitatea legislativa este executata de un Consiliu general care numeste si guvernul.

BEI, bei, s. m. 1. (Inv.) Guvernator al unui oras sau al unei provincii turcesti sau supuse turcilor. ♦ Titlu dat de turci domnilor tarilor romanesti; p. ext. print. 2. Demnitar sau guvernator al unui principat autonom supus unei suveranitati straine. Beiul Tunisiei. – Tc. bey.