INTIM, -A, intimi, -e, adj. 1. Care constituie partea esentiala, profunda, a unui lucru, a unei probleme etc.; launtric. ♦ Fig. Strans, apropiat. Contactul intim dintre doua limbi. 2. (Despre oameni; adesea substantivat) Legat de cineva printr-o prietenie stransa, prin relatii foarte apropiate. ♦ (Despre relatiile dintre oameni) Familiar, apropiat, prietenos, afectuos, c*****l. 3. Care se refera la viata particulara sau familiala a cuiva; personal, secret. ♦ Caracteristic unui mediu restrans, unui cadru limitat, familial; care are loc intr-un cadru restrans. [Acc. si; intim] – Din fr. intime, lat. intimus.

INTIMITATE s. f. 1. caracterul a ceea ce este intim. ◊ prietenie stransa, apropiata. ♦ a trai (sau a fi) in a cuiva = a avea legaturi stranse cu cineva. ◊ profunzime (a unui sentiment, a unui gand etc.). 2. (pl.) lucruri, chestiuni personale. 3. cadru restrans, familiar. (< fr. intimite)

FRATERNIZA, fraternizez, vb. I. Intranz. A manifesta sentimente fratesti fata de cineva; a intra in stransa prietenie cu cineva; a face cauza comuna cu cineva. ♦ (Despre militari sau despre unitati militare angajate in razboaie nedrepte) A face cauza comuna cu adversarul (ca protest impotriva razboiului). – Din fr. fraterniser.

FRATIE, fratii, s. f. 1. Legatura de rudenie intre frati; fratietate. ♦ Iubire frateasca, sentimente ca de frate. 2. prietenie stransa; fraternitate. – Frate + suf. -ie.

BLID ~e n. pop. 1) Vas (de lut, de metal etc.) adancit, de diferite forme si cu diferite intrebuintari. ~ de bucatarie. ◊ A manca dintr-un ~ (cu cineva) a fi in relatii de stransa prietenie (cu cineva). 2) Continutul unui asemenea vas. ◊ Un ~ de linte plata, de obicei neinsemnata, pentru care cineva se angajeaza sa comita o josnicie. 3) la pl. Totalitate a recipientelor folosite la pregatirea sau la servirea mancarii; vesela; vase. ◊ A intrat nora in ~e se spune despre o persoana cu miscari stangace, in special cand aceasta face zgomot cu vasele sau le sparge. /<sl. bliudu

FRATIE ~i f. 1) Relatie familiala dintre frati. 2) prietenie stransa intre doua sau mai multe persoane. 2) Legatura de solidaritate in scopul atingerii unui ideal comun; fraternitate. [Art. fratia; G.-D. fratiei; Sil. -ti-e] /< frate + suf. ~ie

INTIMITATE s.f. 1. Caracterul a ceea ce este intim. ♦ Legatura stransa; prietenie intima, apropiata. ◊ A trai (sau a fi) in intimitatea cuiva = a avea legaturi stranse cu cineva, a face parte dintre apropiatii cuiva. ♦ Profunzime, adancime (a unui sentiment, a unui gand etc.). 2. (La pl.) Lucruri, chestiuni personale. [Cf. fr. intimite].

INTIMITATE, (3) intimitati, s. f. 1. Calitatea a ceea ce este intim; prietenie bazata pe legaturi stranse. ◊ Expr. A trai (sau a fi) in intimitatea cuiva = a avea legaturi stranse (de prietenie) cu cineva, a face parte dintre cunostintele apropiate ale cuiva. ♦ Profunzime, adancime (a unui sentiment, a unui gand etc.). 2. Cadru limitat, cerc restrans, familial. 3. (La pl.) Lucruri, chestiuni personale. – Din fr. intimite.

SIMBIOZA s.f. Asociere a doua vietuitoare din specii diferite, care isi duc viata in comun. ♦ (Fig.) Unire stransa, intima; prietenie. [Pron. -bi-o-. / < fr. symbiose, cf. gr. syn – cu, bios – viata].

SIMBIOZA s. f. 1. (biol.) convietuire stransa, reciproc avantajoasa, a doua organisme din specii diferite; mutualism (2). 2. (fig.) unire stransa, intima; prietenie. (< fr. symbiose)

prietesug, prietesuguri, s.n. (inv. si pop.) 1. prietenie, amicitie. 2. dragoste, iubire. 3. legatura stransa intre grupuri sociale, tari, popoare, natiuni; prietenie.

INTIM, -A adj. 1. Esential, profund (intr-un lucru, intr-o problema etc.); launtric. ♦ (Fig.) strans, apropiat. 2. (Despre unele sentimente) Puternic, tare profund. 3. Legat prin prietenie puternica, prin sentimente puternice. // s.m. Prieten bun, de aproape; confident. 4. Care se refera la viata particulara sau familiala a cuiva; personal, secret. [< fr. intime, cf. lat. intimus].

A SE PRINDE ma prind intranz. 1) (despre fiinte) A se apuca strans (de ceva sau de cineva); a se agata. ◊ ~ in hora (sau in joc) a incepe sa danseze in hora (sau in joc). 2) (despre obiecte) A se fixa intamplator (de ceva). S-a prins un scai de rochie. ◊ Nu se prinde mancarea de cineva nu-i prieste mancarea cuiva. 3) A se aranja participand (la o actiune). ~ la discutie. ◊ ~ frate de cruce a lega prietenie prin juramant de credinta. 4) (urmat de un conjunctiv) A cadea de acord; a se invoi; a consimti; a accepta. S-a prins sa-i fie nanas. 5) (despre plante proaspat rasadite) A continua sa creasca, dezvoltand radacini. 6) (despre lapte, racituri etc.) A capata consistenta; a se coagula; a se conglutina; a se inchega. /<lat. pre[he]ndere