ARAD 1. Cimpia Aradului, zona inalta a Cimpiei de Vest, situata la N de Arad, intre Mures si Crisu Alb. Alt. max.: 124 m Importanta zona agricola (cereale, viticultura, legumicultura, cresterea animalelor). 2. Municipiu in extremitatea de V a tarii, in Cimpia de Vest, pe Mures, resed. jud. Arad: 198.971 (1991). Nod feroviar si rutier. Aeroport international. Important centru al ind. constr. de masini (strunguri, vagoane de metrou, vagoane de cale ferata pentru marfuri si calatori, utilaj agricol, mori pentru prepararea furajelor etc.), al ind. textile (conf. si tricotaje, filatura si tesaturi de bumbac), chimice (coloranti, lacuri si vopsele, ingrasaminte chimice), mat. de constr. (prefabricate din betob, caramisi si tigla), prelucr. lemnului (mobila, cherestea), piel. si incalt., alim. (zahar, preparate din carne, produse lactate, uleiuri vegetale, conserve de legume si fructe, produse de panificatie etc.). Fabrica de jucarii si de ceasuri desteptatoare. Centru viticol, legumicol (mari sere) si pomicol (piersici). Centru cultural cu vechi traditii: institut de invatamint superior (Universitatea „Aurel Vlaicu”), teatru de sta (cu sectiile romana si maghiara), teatru de marionete, filarmonica, muzee, biblioteca cu colectii rare. Cetate (sec. 18), primaria (sec. 19) in stil neo-renascentist, teatrul vechi (1816-1817) in stil neoclasic, cladirea Tribunalului (1892) in stil neobaroc, Palatul Culturii (1910-1913) in stil eclectic in care este adapostit si Muzeul judetean. Mentionat documentar in 1156, iar ca oras in 1329; ocupat de turci in 1552; eliberat de ostile lui Mihai Viteazul (1599) a reintrat in stapinirea Portii Otomane (1616) pina la sfirsitul sec. 17; in 1685 a trecut sub dominatia habsburgica. Important centru al luptei romanilor pentru emanciparea nationala, politica si culturala. In 1812, aici a fost infiintata „Schoala preparanda sau pedagoghiceasca a natiei romanesti”, prima scoala normala romaneasca din Transilvania. A. a fost un important centru al revolutiei din 1848-1849 si sediul Consiliului National Roman Central in 1918. Declarat municipiu in 1968. 3. Jud. in extremitatea vestica a Romaniei, la granita cu Ungaria, in bazinele riurilor Mures si Crisu Alb; 7.652 km² (3,22 la suta din supra. tarii); 503.768 loc. (1991), din care 52,9 in mediul urban; densitate: 66,7 loc./km². Resed.: municipiul Arad. Orase: Chisineu-Cris, Curtici, Ineu, Lipova, Nadlac, Pincota, Sebis. Comune: 67. Relief variat: in NE si E ramificatiile vestice ale M-tilor Codru-Moma (1.112 m, vf. Plesu) si Zarand (836 m, vf. Drocea), care inchid inre ei golful depr. Zarand-Gurahont-Halmagiu, in S DealurileLipovei (200-400 m alt.), iar in V Cimpia de Vest, cu subunitatile ei (Cimpia Vingai, Cimpia Aradului, Cimpia Crisurilor, Cimpia Cermei). Clima temperat-continentala, moderata, cu ierni blinde si veri relativ calduroase. Temp. medie anuala de 8 ºC in zona de munte si 11 ºC in cimpie. Precipitatiile medie anuale insumeaza c. 1.000 mm in reg. montane si 600 mm in cimpie (mai abundente in lunile mai-iun.). Vinturi dominante dinspre SV si V. Hidrografia este reprezentata in principal prin cursul inf. al Muresului, care strabate jud. pe 220 km, si prin cel mijlociu al Crisului Alb sint legate de cele ale Muresului printr-o retea densa de canale (Matca, Ier-Turnu-Dorobanti, Morilor etc.) folosite pentru drenarea si irigarea terenurilor agricole. Resurse naturale: petrol si gaze naturale (Pecica, Turnu), min. complexe (sulfuri polimetalice in zonele Halmagiu, Brusturi, Luncsoara, Paniseni), pirite cuprifere (Petris, Rosia Noua), molibden (Savirsin), marmura (Moneasa, Caprioara, Virfurile), dolomite (Minisu de Sus), andezite (Virfurile, Aciuta, Mocrea), calcare, argile, gresii, paduri etc. Izv. cu ape minerale la Lipova (feruginoase, carbogazoase, calcice, magneziene, sodice) si Moneasa (carbogazoase, alcaline, mezotermale). Economia. Industria reprezinta principala ramura a economiei jud. A. In 1989, ponderea covirsitoare in realizarea valorica a prod. globale ind. o detinea subramura constr. de masini (38,6 la suta), concentrata cu precadere in municipiul Arad si profilata pe producerea unei game variate de vagoane de cale ferata pentru marfuri si calatori (inclusiv vagoane de metrou), pe realizarea celei mai mari parti a prod. de strunguri a tarii (cu sectii la Lipova si Chisineu-Cris) si a intregii prod. de ceasuri, precum si pe prod. de utilaje feroviare si agricole, mori pentru preaprarea furajelor etc. Ponderi mari detin si ind. textila si a conf., 16 la suta (Arad, Lipova, Chisineu-Cris, Ineu), ind. chimica, 6.5 la suta (Combinatul de Ingrasaminte Chimice Arad), de prelucr. a lemnului (Arad, Pincota, Sebis, Lipova, Ineu, Nadlac), mat. de constr. (Arad.), alim. (preparate din carne si lapte, zahar, conserve de legume, morarit si panificatie etc.). Agricultura, cu vechi traditii si un caracter diversificat, dispune de insemnate supr. cultivate cu porumb (105.352 ha, 1989), griu si secara (102.781 ha), plante de nutret, orz si orzoaica, plante uleioase, sfecla de zahar, cartofi, leguminoase pentru boabe, tutun etc. Supr. apreciabile sint acoperite cu sere legumicole (Arad), specializate in prod. de tomate, castraveti, ardei gras etc. Viticultura (podgoriile Minis, Pincota, Siria, Ghioroc, Paulis s.a.), pomicultura (Lipova, Zabrani, Buteni s.a.). In 1990, sectorul zootehnic dispunea de numeroase ferme moderne specializate in cresterea porcinelor (408,9 mii capete), ovinelor (442,1 mii capete), bovinelor (175,7 mii capete), pasarilor (2950,5 mii capete) etc. Cai de comunicatie (1990): 485 km c. f. (196 km electrificate) si 2.087 km de drumuri publice (478 km modernizate). Pe terit. jud. A. se remarca un intens trafic de marfuri si calatori pe c. f. si sosele, datorat punctelor de frontiera Curtici si Nadlac. Unitatile de invatamint, cultura si arta (1989-1990): Universitatea „Aurel Vlaicu”, 285 scoli generale, 26 licee, 456 biblioteci, 165 cinematografe, cu filarmonica si un teatru (la Arad), muzee etc. Turism. Existenta unui relief variat (inclusiv cel carstic de la limita cu jud. Bihor unde se afla izbucul de la Calugareni), prezenta unor izv. cu ape minerale care au generat dezvoltarea statiunilor balneoclimaterice Lipova si Moneasa, numeroasele obiective istorice si social-culturale (cetatile de la Arad, Soimus, Siria, Dezna), castele medievale de la Macea, Sebis, Curtici, Siria, Dezna, Pincota, bisericile de lemn de la Bodesti, Halmagiu, Ionesti, manastirile Secusigiu si Pecica, muzeele de istorie si etnografie de la Arad, Lipova, Sebis, Curtici, parcurile dendrologice de la Gurahont, Lipova si Macea, rezervatiile botanice Petris si Zimbru, varietatea si originalitatea etnografiei si folclorului (bogatia cromatica a portului popular din zonele Sicula, Birchis, Secusigiu), centrele de ceramica (Birsa, Halmagel, Tirnovita, picturile naive din Brusturi etc.) au favorizat dezvoltarea unui intens turism de tranzit si de sejur. Indicativ auto: AR.

BACAU 1. Municipiu in E Romaniei, pe riul Bistrita, resed. jud. cu acelasi nume; 199.769 loc. (1991). Termocentrala si doua hidrocentrale (Bacau I si II). Aeroport. Combinat chimic; intrepr. de masini (constr. si reparatii de avioane, constr. de masini unelte, de utilaje pentru ind. alim., de utilaje agricole), de prelucr. a lemnului (cherestea, mobila), de celuloza si hirtie (prima fabrica de hirtie din Moldova, 1841), textile (tesaturi de lina, conf.), de piel. si incalt., mat. de constr., alim. (preparate din carne si lapte, panificatie, bauturi alcoolice, bere etc.); poligrafie. Universitate, teatru dramatic si si de papusi, orchestra simfonica, muzee. Prima mentiune documentara dateaza din 1408, ca oras si punct vamal, existenta sa fiind insa anterioara intemeierii statului feudal Moldova; important centru comercial. Alexandru, fiul lui Stefan cel Mare, construieste in 1491 o curte domneasca cu biserica (Precista), pentru a-i servi ca resed. Sediul episcopatului catolic din Moldova. Declarat municipiu in 1968. 2. Jud. in E Romaniei, in partea centrala a Moldovei, pe cursul mijlociu al Siretului; 6.606 km²; (2,78 la suta din supr. tarii); 743.323 loc. (1991), din care 49,0 la suta in mediul urban; densitate: 103,7 loc./km². Resed.: municipiul Bacau. Orase: Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Moinesti, Onesti (municipiu), Slanic-Moldova, Tirgu Ocna. Comune: 79. Relief variat, format dintr-o zona muntoasa in V (extremitatile sudice ale M-tilor Gosmanu si Tarcau, cele estice ale M-tilor Ciuc si Nemira si prelungirile nordice ale M-tilor Vrancei), una deluroasa in partea centrala, cuprinzind dealurile subcarpatice si depr. aferente (Depr. Tazlau-Casin, culmile Berzunt, 990 m, Pietricica, 746 m alt., Ousoru, 753 m alt. s.a.) si o a treia in E, inglobind lunca larga a Siretului si Colinele Tutovei (parte componenta a Pob. Birladului). Clima temperat-continentala cu variatii mari de temperatura si precipitatii. Temp. medie anuala oscileaza intre 2ºC in zona montana inalta si 8-9ºC in reg. subcarpatica si pe valea Siretului. Precipitatiile insumeaza 550 mm anual in zonele colinare si peste 1.100 pe culmile muntoase. Vinturi predominante dinspre N, NV si NE. Reteaua hidrografica apartine bazinului mijlociu al Siretului, care colecteaza toate apele din zona carpatica si subcarpatica prin intermediul Trotusului si Bistritei inf. Numeroase lacuri artificiale au fost construite, in scopuri hidroenergetice, pentru alimentare cu apa si irigatii, pe riurile Bistrita (Girleni, Lilieci, Serbanesti), Tazlau (Belci), Uz (Poiana Uzului) etc. Resurse naturale: paduri de conifere, zacaminte de titei, (Zemes, Lucacesti, Solont, Modirzau, Moinesti, Tescani, Geamana, Dofteana etc.), de carbune brun (Asau, Comanesti, Darmanesti, Leorda), de gaze naturale (Gaiceana, Gavanesti, Huruiesti), de sare gema (Tirgu Ocna) si saruri de potasiu (Arsita, Solont, Stanesti, Galeanu); exploatari de gresii (Goioasa, Comanesti, Salatruc s.a.), de calcar (Solont, Stefan cel Mare) si tufuri vulcanice (Cleja, Biribesti, Gura Ratacaului). Izv. minerale carbogazoase, slab sulfuroase, clorurate, bicabornatate sodice, calcice (Slanic-Moldova, Tirgu Ocna, Moinesti). Economia: In 1989, activitatea industriala se desfasura in 48 de intreprinderi, concentrate cu precadere in arealul vaii Trotusului. Cele mai importante ramuri ind. (1989): ind. combustibililor (35,6 la suta din prod. globala a jud.), apoi ind. chimica si de prelucr. petrolului, 16,5 la suta (combinatul chimic de la Borzesti, combinatul de cauciuc sintetic de la Onesti, rafinariile de la Darmanesti si Onesti), ind. energiei electrice si termice (termocentralele Onesti, Comanesti, Darmanesti si hidrocentralele de la Buhusi, Racova, Girleni, Bacau I si II de pe Bistrita, cea de la Galbeni pe Siret si cea de la Poiana Uzului pe Uz), ind. constr. de masini si de prelucr. metalelor (11,3 la suta), care produce utilaje pentru ind. chimica, usoara si alim. (Bacau, Onesti, Buhusi), masini unelte, utilaje agricole, avioane, repere pentru utilaj petrolier (Bacau), ind. textila (Bacau, Buhusi), ind. de expl. si prelucr. lemnului (Agas, Tirgu Ocna, Bacau, Comanesti), ind. piel. si incalt. (Bacau), celulozei si hirtiei (Bacau), alim. (zahar, produse lactate, preparate din carne, bauturi alcoolice, bere etc.). Agricultura, complexa si echilibrata, se bazeaza in principal pe pomicultura si pe culturi de cimp, imbinate cu cresterea animalelor. In 1989, terenurile arabile, (178.628 ha) erau cultivate cu porumb (64.964 ha), griu si secara (53.550 ha), plante de nutret (20.567 ha), sfecla de zahar plante uleioase, cartofi, legume etc. Pomicultura se practica in special in depr. Tazlau-Casin (meri, pruni, ciresi, peri etc.), iar viticultura pe pantele culmii Pietricica si pe terasele Trotusului si Tazlaului (Parava, Orbeni, Sascut, Urechesti Valea Seaca etc.). In 1990, sectorul zootehnic cuprindea 362,1 mii capete ovine, 191,2 mii capete bovine, 274,4 mii capete porcine, 3.766,4 capete pasari crescute in cadrul unor ferme moderne; apicultura. Cai de comunicatie (1990): reteaua feroviara insumeaza 226 km (191 km linii electrificate), iar cea a drumurilor publice 2.301 km, dintre care 510 km modernizate; aeroport la Bacau. Unitati de invatamint, cultura si arta (1989-1990): 535 scoli generale, 25 licee, un institut de invatamint superior (universitate), teatru dramatic, teatru de papusi, orchestra simfonica (la Bacau), muzee, 552 biblioteci, 220 cinematografe, care memoriale etc. Turism. Jud. B. are un potential turistic ridicat, determinat de varietatea si atractivitatea peisajului geografic si antropic (valea Trotusului cu o succesiune de defilee si bazinete, valea si defileul Uzului cu lacul de acumulare Poiana Uzului, valea Bistritei cu peisajul urbanistic al municipiului Bacau etc.), de monumentele si locurile istorice (cimpurile de lupta de la Oituz, manastirile Casin, Ciresoaia, biserica din Borzesti – ctitorie din 1493-1494 a lui Stefan cel Mare, biserica Precista din Bacau etc.), de monumente ale naturii codrul secular de la Runc, parcul dendrologic de la Hemeius, unde se afla si un relict tertiar – Ginkobiloba), precum si de prezenta statiunilor balneoclimaterice Slanic-Moldova, Tirgu Ocna s.a. Indicativ auto: BC.

BAILE GOVORA, oras in jud. Vilcea, pe riul Hinta, afl. al Govorei; 3.025 loc. (1991). Conf., tesaturi, preparate din carne. Statiune balneoclimaterica permanenta, cu ape minerale clorosodice, iodurate, bromurate, magneziene, sulfuroase (descoperite in 1860) folosite in terapia afectiunilor reumatismale, neurologice, periferice si centrale, respiratorii, digestive, u*****e etc.; namol terapeutic. Sanatoriu de profil de reumatologie si boli respiratorii pentru copii. In apropiere, in satul Govora, se afla Manastirea Govora. Aici, domnul Matei Basarab a instalat o tiparnita de sub teascurile careia a iesit, in 1640, Pravila de la Govora. Declarat oras in 1930.

BISTRITA-NASAUD, jud. in N Romaniei, in jumatatea septentrionala a Transilvaniei, in bazinul superior al Somesului Mare; 5.305 km² (2,23% din supr. tarii); 329.124 loc. (1991), din care 36,39% in mediul urban; densitate: 56,1 loc/km². Resed.: municipiul Bistrita. Orase: Beclean, Nasaud, Singeorz-Bai. Comune: 53. Relief predominant muntos (M-tii Tibles, Rodna, Birgau, Calimani), de dealuri si podis (Dealurile Bistritei, Piemontul Calimanilor, partea de N a Pod. Transilvaniei si cea de NV a Pod. Somesan) in cadrul carora se individualizeaza citeva depr. de tip subcarpatic (Bistrita, Dumitra, Sieu, Budac s.a.). Clima temperat-continentala, moderata, cu diferentieri in functie de unitatile de relief, supusa uneori, in timpul iernii, influentei maselor de aer polar. Temp. medie anuala este de 9ºC in zona deluroasa si de 0ºC in reg. montane inalte. Precipitatiile atmosferice variaza intre 650 si 1.400 mm anual. Vinturi predominante dispre V. Reteaua hidrografica este reprezentata de cursul superior al Somesului Mare care colecteaza numeroase riuri mai mici (Anies, Ilva, Cormaia, Salauta, Ilisua, Sieu, Meles s.a.). Resursele naturale: carbuni (Budacu de Jos, Galatii Bistritei), gaze naturale (Matei, Enciu, Stupini, Urmenis, Monor s.a.), min. neferoase sub forma de polimetale in care predomina plumbul, zincul si piritele cuprifere (Valea Vinului, Rodna, Parva, Valea Borcutului), grafit (Anies, Maieru), marmura (Anies, Cormaia, Parva, Singeorz-Bai), caolin (Parva, Singeorz-Bai), sare (Parva), roci de constr. (andezite, dacite, tufuri vulcanice, argile) la Magura Ilvei, Singeorz-Bai, Anies, Zagra s.a., paduri (peste 1/3 din supr. jud.), izv. cu ape minerale bicarbonatate, calcice, sodice, magneziene, feruginoase, carbogazoase, clorurate (Singeorz-Bai, Anies, Magura Ilvei, Ilva Mare, Sant, Rodna, Parva, Dumitra, Josenii Birgaului s.a.). Economia: in 1989, industria era reprezentata prin 34 de intrep. apartinind metalurgiei feroase, care produc otel moale si laminate subtiri (Beclean, Rodna), constr. de masini si prelucr. metalelor, in cadrul careia se realizeaza masini si utilaje, motoare electrice, instalatii tehnologice complexe pentru ind. metalurgica etc. (Bistrita), mat. de constr. (armaturi ind. din otel, prefabricate din beton, cahle de teracota) cu centrul la Bistrita, Beclean, Singeorz-Bai, Magura Ilvei, chimica (materiale plastice la Nasaud), expl. si prelucr. lemnului (Bistrita, Rodna, Nasaud, Prundu Birgaului, Magra Ilvei s.a.), celulozei si hirtiei (Prundu Birgaului), textila (Bistrita, Beclean, Nasaud, Singeorz-Bai), sticlarie pentru menaj (Bistrita) si alim. (preparate din carne si lapte, semipreparate din legume si fructe, produse zaharoase si de panificatie etc.). Agricultura detine o pondere insemnata in economia jud., fiind specializata, cu precadere, in pomicultura si si cresterea animalelor. In 1989, in structura culturilor agricole predominau porumbul (35.976 ha), plantele de nutret (19.838 ha), griul si secara (17.955 ha), sfecla de zahar, cartofii s.a. Pomicultura, in cadrul careia predomina merii, prunii si perii, are conditii optime de dezvoltare in reg. Dealurilor Bistritei, Lechintei, Nasaudului si Piemontului Calimanilor. Podgorii compacte se afla in zona localit. Lechinta, Dumitra, Viisoara si Teaca. Sectorul zootehnic, favorizat de intinsele pasuni naturale si de cultura plantelor furajere, cuprindea in 1990, 338 mii capete ovine, 121,3 mii capete bovine (in special rasele Pinzgau si Baltata romaneasca), 20,7 mii capete taurine, 199,9 mii capete porcine. Avicultura si apicultura. Cai de comunicatie (1990): reteaua feroviara insumeaza 365 km (88 km electrificata) dispunind de citeva noduri de c. f. (Nasaud, Beclean, Salva, Ilva Mica) prin care trec doua magistrale feroviare importante: Bucuresti-Baia Mare si Cluj-Napoca-Vatra Dornei. Lungimea cailor rutiere este de 1.304 km, din care 295 km drumuri modernizate. Unitatile de invatamint, cultura si arta (1989-1990): un colegiu tehnic, 281 scoli generale, 16 licee, 313 biblioteci, muzee, 104 cinematografe, case memoriale s.a. Turism: Jud. dispune de un potential turistic ridicat legat de complexitatea si varietatea peisajului natural, de monumentele istorice si de arta, de bogatia si diversitatea elementelor folclorice si etnografice, cit si de prezenta statiunilor balneoclimaterice Singeorz-Bai, Rodna, Ilva Mica. Zonele montane, cu numeroase trasee turistice si obiective de atractie (peisaj alpin, riuri repezi, lacuri glaciare, defilee, pasuri pitoresti, pesteri, izv. minerale etc.) reprezinta reg. turistice cu cea mai mare afluenta. Vestigii istorice si de arta (statiunile neolitice de la Bistrita, Slatinita, Nasaud s.a., cele dacice si daco-romane de la Sinmihaiu de Cimpie, Archiud, castrele romane de la Odorheiu Bistritei, Livezile, Ilisua, cetatile de la Rodna, Bistrita, Ciceu, Anies, castelele feudale de la Urmenis, Posmus s.a.). Vestite zone de arta populara si folclor pe vaile Somesului, Birgaului, Sieului s.a. Case memoriale: George Cosbuc din Hordou (azi com. George Cosbuc), Liviu Rebreanu din Tirlisua etc. Indicativ auto: BN.

BIRLAD 1. Riu, afl. stg. al Siretului; 289 km. Izv. din Dealul Bour (Pod. Central Modovenesc), traverseaza pod. cu acelasi nume si trece prin Negresti, Crasna, Racova, Tutova, Zeletin. 2. Podisul Birladului, unitate de podis in cadrul Pod. Modovenesc, cuprinsa intre Siret, Prut, C. Moldovei si C. Romana, strabatuta de riul cu acelasi nume. Relief cu numeroase coaste (Racovei, Iasilor), dealuri (Lohanului, Tutovei, Falciului) si suprafete degradate. Alt. max.: 561 m (Dealul Dorosanu). Diviziuni: Pod. Central Moldovenesc la N, Colinele Tutovei la S, Depr. Elanului la E. Viticultura. Pomicultura. 3. Municipiu in jud. Vaslui, pe riul cu acelasi nume; 76.708 loc. (1991). Expl. de nisip metalurgic. Termocentrala. Ind. de prelucr. a metalelor; fabrici de rulmenti (din 1953), de elemente pneumatice pentru automatizare, de aparate de masura si control, caramida si alim. (morarit, panificatie, conserve de legume si fructe, preparate din carne, vinuri si bauturi alcoolice, uleiuri vegetale). Filatura si tesatorie de vigonie. Topitorie de cinepa. Teatru. Muzeul memorial „V. Parvan”. Mentionat documentar din 1401, dar cu existenta anterioara, vestigiile arheologice atesta o locuire din epoca fierului. In evul mediu a fost principalul centru al Tarii de Jos a Moldovei, cu important rol mestesugaresc si comercial. Declarat municipiu in 1968.

BOTOSANI 1. Municipiu in NE Romaniei, in C. Jijiei, resed. jud. cu acelasi nume; 126.739 loc. (1991). Constr. si reparatii de masini agricole, de utilaje si piese de schimb pentru ind. usoara, de aparataj electrotehnic; articole de cauciuc; izolatori electrici; suruburi; mat. de constr. (prefabricate din beton, caramida); mobila; produse textile (filatura si tesatorie de bumbac, conf., fire de melana) si alim. (unt, brinzeturi, preparate din carne, lapte praf, uleiuri vegetale, panificatie); ind. poligrafica. Teatru dramatic si de papusi, filarmonica. Biserica Sf. Nicolae-Popauti, ctitorie a lui Stefan cel Mare (1496), bisericile Sf. Gheorghe (1551), Uspenia (1552), ctitoriile doamnei Elena Rares; biserica armeneasca (sec. 16, cu transformari in sec. 18 si 19). Veche asezare, cu o locuire neintrerupta incepind din paleolitic; mentionat documentar la 1439, dar cu o existenta anterioara ca apanaj al sotiei domnului si sediu al unui vornic; important centru comercial; scoala domneasca si greceasca (sec. 18). Considerat in sec. 16 „cel mai mare si mai vechi iarmaroc al Moldovei”. Declarat municipiu in 1968. 2. Jud. in extremitatea nord-estica a Romaniei, intre riurile Siret (la V) si Prut (la E); 4.956 km²; (2,09% din supr. tarii); 470.011 loc. (1991), din care 38,1% in mediul urban; densitate: 92,9 loc./km². Resed.: municipiul Botosani. Orase: Darabani, Dorohoi, Saveni. Comune: 68. Relieful, cu aspect predominant deluros, cuprinde doua unitati distincte: Pod. Sucevei, in V si SV, reprezentat printr-o succesiune de dealuri (Bour, 339 m, Masca, 426 m, Dealul Mare-Tudora, 587 m, Holm 556 m s.a.) despartite de citeva zone mai coborite, numite sei (Saua Dersca, 260 m, Lozna, 300 m, Bucecea, 260 m, Hriscani, 280 m, Vorona, 260 m s.a.) si C. Jijiei (parte componenta a C. Moldovei) la E, formata din coline joase, cu aspect de platouri, de 200-250 m alt., separate de vai largi, adincite. Clima temperat-continentala, supusa influentelor maselor de aer continentale din E, care imprima climatului un caracter continental excesiv. Temp. medie anuala variaza intre 8,3ºC in V jud. si 9,2ºC in E, cu amplitudini termice mari intre vara si iarna. Precipitatiile atmosferice insumeaza, in medie, 500-600 mm anual, ploile avind caracter torential. Vinturi predominante dinspre N si E. Reteaua hidrografica apartine in pr. bazinelor superioare ape riurilor Siret si Prut care colecteaza celelalte riuri mai mici ce dreneaza terit. jud. B., printre care Molnita, Bahna, Vorona (afl. pe stg. Prutului). Datorita variatiilor mari de debit, pe majoritatea riurilor au fost create peste 150 iazuri folosite pentru piscicultura, irigatii, alimentari cu apa si regularizarea cursurilor (iazurile D******i, Hanesti, Negreni s.a.). Cel mai important lac de pe terit. jud. B. este lacul de acumulare Stinca-Costesti de pe Prut (140 km²). Resurse naturale: nisipuri cuartoase (Miorcani, Hudesti), de o mare puritate, folosite pentru fabricarea sticlei optice si a cristalurilor, gips (Paltinis, Crasnaleuca), gresii (Ibanesti, Cosula, Tudora, Hudesti), calcare (Cosula, Vorona, Ripiceni, Stefanesti, Dealul Holm), argile (Bucecea, Dorohoi, Leorda, Mihaileni), tufuri andezice (Hudesti), turba (Dersca), pietrisuri, balast. Economia. In 1989, structura productiei globale industriale a jud. B. evidentia trei ramuri cu ponderi mari: ind. textila si conf. (34,4%) cu centre la Botosani, Dorohoi, Saveni, ind. constr. de masini si prelucr. metalelor (24%), producatoare de masini agricole, utilaje si piese de schimb pentru ind. usoara, aparataj electrotehnic, mijloace de automatizare, suruburi (Botosani, Dorohoi) si ind. alim. (zahar, brinzeturi, lapte praf, produse din carne etc.) la Botosani, Dorohoi, Darabani, Saveni, Bucecea. In 1989, agricultura dispunea de 291.038 ha terenuri arabile. 87.919 ha pasuni si finete naturale, livezi si vii. In acelasi an, supr. arabile erau ocupate de culturi de porumb (92.822 ha), griu si secara (81.093 ha), plante de nutret (29.792 ha), plante uleioase, floarea-soarelui, sfecla de zahar, cartofi, leguminoase pentru boabe etc. Sectorul pomicol se remarca prin productii mari de prune, mere, pere, cirese, visine, nuci (Sendriceni, Vorona, Cristesti, Frumusica). Viticultura se dezvolta in jurul localit. Trusesti, Stefanesti, Todireni, Calarasi. In 1990, sectorul zootehnic cuprindea 588,1 mii capete ovine (in special din rasele karakul si tigaie, jud. B. fiind printre primele producatoare de blanite de astrahan), 216 mii capete bovine (predominant din rasele Simmenthal si Baltata romaneasca), 179,1 capete porcine, 10,7 mii capete cabaline; avicultura si apicultura. Cai de comunicatie (1990): reteaua feroviara insumeaza 142 km, iar cea a drumurilor publice 1.824 km, din care 338 km modernizate. Unitati de invatamint, cultura si arta (1989-1990): 383 scoli generale, 18 licee, un teatru dramatic, unul de papusi si o orchestra simfonica (la Botosani), 446 biblioteci, 153 cinematografe, muzee, case memoriale etc. Turism. Principalele obiective turistice: cetatea dacica de la Stincesti, schiturile Cozancea (cu biserica de piatra din 1756), Bals (1430), manastirile Vorona (1600), Gorovei (1742), Agafton (1740) s.a., bisericile Sf. Nicolae-Popauti din Botosani (1496) si Sf. Nicolae din Dorohoi (1495) – ctitorii ale lui Stefan cel Mare, bisericile de lemn din Vaculesti (1712), Braesti (1745), Cristesti (1766) s.a. Muzeul rascoalei taranesti din 1907 de la Flaminzi etc. Case memoriale: „Mihai Eminescu” (Ipotesti), „George Enescu” (Liveni), „Nicolae Iorga” (Botosani), „Stefan Luchian” (Stefanesti), „Alexandru (Pastorel) Teodoreanu” (Dorohoi), „Octav Bancila” (Corni), „Grigore Antipa” (Botosani), „Dimitrie Brandza” (Bivolu) etc. Indicativ auto: BT.

BRASOV 1. Depresiunea ~, depr. intracarpatica, de origine tectono-eroziva, situata pe Olt, si afl. sai Birsa si Riul Negru, limitata de M-tii Bodoc si Baraolt la N, de M-tii Ciucas, Birsei, Bucegi si Piatra Craiului la S, de M-tii Vrancei la E si Persani la V. Supr.: c. 1.800 km². Relief de piemonturi, sesuri, terase si lunci. Culturi de cereale, cartofi, sfecla de zahar etc. Cresterea animalelor. Subdiviziuni: compartimentul vestic (Tara Birsei), compartimentul central (Depr. Sfintu Gheorghe) si compartimentul estic (Depr. Tirgu Secuiesc). 2. Municipiu in depr. cu acelasi nume, la poalele masivelor Timpa, Postavaru si Piatra Mare, resed. jud. omonim; 355.593 loc. (1991). Nod feroviar si rutier. Pr. centru politico-ad-tiv, cultural-stiintific, de transport si al doilea centru industrial al tarii. Constr. de masini (tractoare, autocamioane de mare tonaj, cu motor Diesel de 215 C.P., masini unelte pentru prelucr. metalelor); intreprindere de rulmenti; ind. chimica (produse cosmetice, locul 2 pe tara, dupa Bucuresti, articole tehnice din cauciuc, vopsele). Ind. de prelucr. petrolului, mat. de constr. (prefabricate din beton, produse refractare), de prelucr. lemnului (mobila, placaje, furnire, cherestea), piel. si incalt., textila (stofe, tricotaje), ind. alim. si poligrafica. Universitatea „Transilvania”, cu noua facultati, doua colegii tehnice, teatru de stat, filarmonica, muzeu judetean. Monumente istorice: turnurile si bastioanele vechilor fortificatii (Turnul Alb, 1494; Turnul Negru, sec. 15; Bastionul Tesatorilor, 1425-1436 s.a.), Biserica Sf. Bartolomeu, in stil gotic timpuriu (sec. 13, refacuta in sec. 15), Biserica Neagra, in stil gotic (c. 1385-c. 1476) cu o vasta colectie de covoare orientale, Casa Sfatului (sec. 14-18, azi muzeu), Biserica Sf. Nicolae din Schei (sec. 18) etc. Numeroase case de locuit si biserici din sec. 16-18. Mentionat documentar la 1235 (in „Catalogul Ninivensis”) sub denumirea de „Corona”, dar cu o existenta anterioara. Pr. centru mestesugaresc si comercial din S Transilvaniei, B. a intretinut strinse relatii comerciale cu Tara Romaneasca si Moldova. In sec. 16 a devenit un important centru cultural romanesc (activitatea tipografica a diaconului Coresi, scoala de la Biserica Sf. Nicolae din Schei) si sasesc (umanistul J. Honterus). La B. se organizeaza primul liceu umanist din tara (1541). In 1546 ia fiinta prima moara de hirtie din tara. Aici au functionat (incepind din 1788 si 1834) doua scoli elementare romanesti si un liceu infiintat de Andrei Saguna (1850) si au aparut din 1838 „Gazeta de Transilvania” si „Foaie pentru minte, inima si literatura”, care au contribuit la inchegarea si dezvoltarea constiintei nationale a poporului roman. Centru al Revolutiei de la 1848-1849; la 12/24 mai 1848 emigrantii moldoveni la B. au elaborat, sub conducerea lui M. Kogalniceanu, programul revolutionar „Printipiile noastre pentru reformarea patriei”. Populatia orasului a participat activ la evenimentele revolutionare ce au premers Marea Unire de la 1918. In perioada interbelica, B. a cunoscut o importanta dezvoltare economica si culturala. La 15 nov. 1987, in ziua in care aveau loc alegeri de deputati in Marea Adunare Nationala, muncitorii uzinelor de autocamioane si de tractoare, la care s-au raliat si muncitori de la alte intreprinderi, precum si o mare parte a populatiei orasului, au manifestat violent impotriva conditiilor extrem de grele de viata si de munca impuse de regimul comunist si de dictatura ceausista. Revolta a fost inabusita cu brutalitate de fortele de represiune, iar liderii ei intemnitati sau exterminati. In dec. 1989, B. a fost unul dintre centrele Revolutiei. Intre 1950 si 1968 (cind orasul a fost declarat municipiu), B. s-a numit Orasul Stalin. Din 1968 resedinta jud. cu acelasi nume. 3. Jud. in partea centrala a Romaniei, in interiorul arcului carpatic, pe cursul mijlociu al Oltului; 5.351 km² (2,25% din supr. tarii); 685.117 loc. (1991), din care 77,0% in mediul urban; densitate: 129 loc/km². Resed.: municipiul Brasov. Orase: Codlea, Fagaras (municipiu), Predeal, Risnov, Rupea, Sacele, Victoria, Zarnesti. Comune: 43. Relief variat: in S si SE o zona montana, cu alt. ce depasesc frecvent 2.000 m, cuprinde sectoarele M-tilor Fagaras (vf. Moldoveanu, 2.544 m – cel mai inalt din tara), Piatra Craiului, Bucegi si Ciucas, in NV o reg. colinara reprezentata prin Pod. Hirtibaciului (500-650 m alt.), iar spatiile central-nordice, vestice si estice sint ocupate ait de mari arii depresionare, numite „tari” (Depr. Fagarasului sau Tara Oltului, Depr. Brasov sau Tara Birsei), cit si de depr. de mai mica extindere (Depr. Baraolt, Depr. H**********r s.a.). Ca unitati aparte sint M-tii Persani, Taga si M-tii Birsei, acestia din urma incluzind masivele Postavarul (1.799 m) si Piatra Mare (1.844 m). Clima temperat-continentala, moderata, cu temp. medii anuale de -2,5ºC in zonele montane inalte, 7,5ºC in reg. dealurilor piemontane si 8,2ºC in depr. Iarna in depr. se produc frecvente inversiuni de temp. determinind scaderi bruste (la 25 ian. 1942, la Bod, s-au inregistrat -38,5ºC, minima absoluta din tara). Precipitatii medii intre 600 si 700 mm anual. Vinturi dominante dinspre NV si V. Reteaua hidrografica este bine organizata, majoritatea riurilor mici fiid colectate de Olt, ce strabate jud. pe 210 km. In mare masura cursul Oltului este regularizat, iar energia apelor lui folosita in hidrocentralele din aval de Fagaras. Afl. pr.: Ghimbasel, Birsa, Sercaia, Simbata, Vistea, Ucea. Resurse naturale: paduri de conifere, calcare (Codlea, Cristian, Risnov, Zarnesti s.a.), bazalte (Racos, Hoghiz, Bogata Olteana), tufuri vulcanice (Cata, Drauseni, Venetia de Jos), argile caolinoase (Cristian, Holbav), gresii (Teliu), gnaise, dolomite, nisipuri, pietrisuri etc. O bogatie aparte o reprezinta apele minerale clorosodice, iodobromurate, sulfuroase care apar sub forma de izvoare la Rodbav, Zizin, Persani, H*****d. Economia: Industria are ca pr. ramura constr. de masini si prelucr. metalelor (51,5% din prod. globala ind. a jud., 1989) care produce tractoare (Brasov, Codlea), autocamioane de mare tonaj, utilaj petrolier si energetic, masini si utilaje agricole, motoare electrice, masini-unelte pentru prelucr. metalelor, rulmenti, cabluri de otel (Brasov), motoplanoare si elicoptere (Ghimbav), echipament electric de bord pentru autovehicule (Sacele), biciclete si motociclete (Tohanu Nou-Zarnesti), scule (Risnov) s.a. Celelalte ramuri ind. mai produc: energie electrica (termocentralele Brasov, Fagaras, Victoria si hidrocentralele Fagaras, Voila, Zarnesti si Vistea), ingrasaminte chim., amoniac, acid azotic si sulfuric, vopsele si coloranti, mase plastice, articole tehnice din cauciuc, cosmetice (Brasov, Fagaras, Victoria, Codlea, Risnov), celuloza si hirtie (Zarnesti, Ghimbav), mat. de constr. (prefabricate din beton, ciment, var, caramida, teracota etc.) la Brasov, Hoghiz, Cristian, Racos, Feldioara, Timisu de Jos, mobila, furnire, placaje si cherestea (Brasov, Codlea, Sacele, Zarnesti, Cristian, Sercaia, H*****d, Rupea), stofe, tricotaje, conf., covoare (Brasov, Codlea, Harman), articole din piele (Brasov), produse alim. (preparate din carne si lapte, produse zaharoase, paste fainoase, zahar, bauturi racoritoare si alcoolice etc.). Agricultura se caracterizeaza prin predominarea sectorului zootehnic si prin cultura plantelor tehnice (sfecla de zahar, cartofi, in, plante furajere etc.). In 1989, din totalul terenurilor arabile (118.607 ha), 23.816 ha erau cultivate cu griu si secara, 19.258 ha cu orz si orzoaica, 17.351 ha cu porumb, apoi ovaz, legume, cartofi, sfecla de zahar etc. Pomicultura, in cadrul careia predomina prunii si merii, este mai dezvoltata in zona dealurilor din Pod. Hirtibaciului, in apropiere de Rupea, si in zona de contact a depr. cu ramura muntoasa din sud (Lisa, Recea, Dragus). In 1990, sectorul zootehnic cuprindea 158,3 mii capete bovine, 368,6 mii capete ovine, 232,9 mii capete porcine; avicultura si apicultura. Cai de comunicatie (1990): reteaua feroviara insumeaza 333 km (166 km linii electrificate), municipiul B. fiind unul dintre cele mai importante noduri feroviare din tara. Lungimea drumurilor este de 1.348 km, din care 395 km sint modernizate. Prin jud, trec soselele internationale E 60 (Sighisoara-Brasov-Predeal) si E 68 (Sibiu-Brasov). Unitatile de invatamint, cultura si arta (1989-1990): Universitate si doua colegii tehnice, trei teatre (dramatic, muzical, de papusi), o filarmonica („Gheorghe Dima”), 207 scoli generale, 34 licee, 576 biblioteci, muzee, case memoriale etc. Turism. Jud. B. are un potential turistic ridicat, legat de varietatea si frumusetea peisajului montan, cu numeroase trasee turistice, cabane (Trei Brazi, Diham, Susai, Girbova, Piatra Mare, Postavarul etc.), mijloace de transport pe cablu si posibilitati de alpinism, de nenumaratele monumente istorice si de arhitectura (cetatile de la Fagaras, Brasov, Risnov, Rodbav, Rupea, H*****d, Prejmer, Feldioara, Cincsor, castelele medievale de la Bran, Hoghiz, Racos, turnurile si bastioanele vechilor fortificatii, Casa Sfatului, Biserica Neagra s.a. din Brasov), de statiunile climaterice si balneoclimaterice (Poaina Brasov, Predeal, Timusu de Jos, Rodbav, Simbata de Jos, Zizin, Persani), de monumentele naturii de la Dumbrava Vadului (poienile de narcise), Racos (coloane de bazalt), Cristian (padurea de stejari seculari) etc. Indicativ auto: BV.

BUFTEA 1. Lac de origine antropica (amenajat in 1937). situat pe riul Colentina in dreptul orasului B., supr.: 307 ha; ad. max.: 6 m. Barajul (9 m inaltime) asigura un volum de c. 10 mil. m³ de apa folosita pentru alimentarea orasului, pentru irigatii si agrement. Microhidrocentrala. Pe malul sau se afla Studioul Cinematografic „Bucuresti”, construit in anii 1951-1956. 2. Oras in Sectorul Agricol Ilfov; 19.309 loc. (1991). Fabrici de vata, de conserve din legume si fructe si de ambalaje metalice pentru ind. alim.; preparate din carne si lapte; produse de panificatie. Filatura de bumbac. Combinat avicol. Atestat documentar cu numele de B. din 1778, dar cu o existenta anterioara. Declarat oras in 1968. – Preliminariile de la ~, tratat preliminar de pace semnat de Romania cu Puterile Centrale la 5/18 mart. 1918, care impunea cedarea catre Puterile Centrale a unor insemnate parti din terit. Romaniei si subordonarea economiei tarii capitalului german. A fost completat si definitivat prin Pacea de la Bucuresti din mai 1918.

BUZAU 1. Riu, afl. dr. al Siretului; 324 km. Izv. din N masivului Ciucas si trece prin intorsura Buzaului, Nehoiu, Patirlagele si pe la N de municipiul Buzau. In cursul inf. irigatii. Afl. pr.: Bisca Chiojdului, Slanic, Cilnau. 2. Pas pe valea superioara a riului B., in apropiere de Intorsura Buzaului, facind legatura cu Depr. Birsei. Alt.: 869 m. 3. Cimpia ~, portiune a Cimpiei Romane, intre Calmatui si Buzau, limitata de Cimpia Gherghitei (la SV) si Cimpia Rimnicului (la NE). Culturi de plante industriale si cereale. 4. Muntii ~, grupa muntoasa in Carpatii de Curbura formata din cinci masive bine delimitate: Penteleu, Podu Calului, Siriu, Monteoru si Ivanetu. 5. Municipiu in NE Cimpiei Romane, resed. jud. cu acelasi nume; 146.556 loc. (1991). Nod feroviar si rutier. Ind. metalurgica (sirma si produse din sirma, cuie, electrozi pentru sudura), constr. de masini (subansamble pentru tractoare, utilaje pentru material rulant feroviar, utilaj chimic si petrolier), chimica (prelucr. maselor plastice, folii de vinilin), de prelucr. lemnului (mobila), mat. de constr. (geamuri slefuite, caramida, tigla, prefabricate din beton), textila (filatura de lina, tesaturi de bumbac, tricotaje, topitorie de cinepa), alim. (produse de panificatie, zahar, ulei vegetal, bere etc.). Productia de sticla pentru menaj, de geamuri securizate, semicristal si de bunuri metalice de larg consum. Muzeu. Monumente istorice: Episcopia (initial schitul Frasinet, sfirsitul sec. 15, refacut de Matei Basarab in 1650), Biserica Banu, construita in 1571 si refacuta in 1722; case din sec. 18 si 19. Mentionat documentar pentru prima oara in 1431, ca punct de vama, s-a dezvoltat in sec. 16, cind a devenit sediul unei episcopii. Important centru tipografic (sec. 18-19). Declarat municipiu in 1968. 6. Jud. in SE Romaniei, in SE Carpatilor Orientali, axat pe cursul superior si mijlociu al riului Buzau; 6.072 km² (2,56% din supr. tarii); 520.568 mii loc. (1991), din care 39,4% in mediul urban; densitate: 85,2 loc./km. Resed.: municipiul Buzau. Orase: Nehoiu, Pogoanele, Rimnicu Sarat. Comune: 81. Relieful este reprezentat prin trei trepte majore (munti, dealuri subcarpatice, cimpii) care coboara de la NV catre SE. Treapta inalta cuprinde M-tii Buzaului (constituiti din masivele Penteleu, Podu Calului, Siriu, Monteoru si Ivanetu) si prelungirile de SV ale M-tilor Vrancea, iar cea mijlocie include Subcarpatii Buzaului, formati dintr-un ansamblu de culmi deluroase (Dealurile Istrita, Ciolanu, Cornatel, Dilma, Bisoca s.a.) separate de depr. (Niscov, Cislau, Patirlagele, Sibiciu, Pirscov s.a.). Cimpia extinsa in jumatatea SE a jud., este alcatuita din trei subunitati pr. (Baraganul Ialomitei, C. Buzau-Calmatui si C. Rimnicului) apartinind C. Romane. Clima are caracter temperat-continental, cu nuante zonale determinate de formele de relief. In sectorul montan, temp. medii anuale sint de 4-6ºC, in cel deluros 8-10ºC, iar in cel de cimpie de 10,5ºC. Precipitatiile variaza intre 1.200 mm anual in munti, 600-700 mm in dealurile subcarpatice si sub 500 mm anual in cimpie. Vinturi predominante dinspre NE si SV. Reteaua hidrografica, pr. este reprezentata de cursul superior si mijlociu al Buzaului, care colecteaza majoritatea riurilor mici (Bisca Mica, Siriu, Bisca Chiojdului, Slanic, Cilnau s.a.). Terit. jud. mai este strabatut de cursurile superioare ale riurilor Sarata, Calmatui si Rimnic. Resurse naturale: zacaminte de petrol (Berca, Arbanasi, Tisau, Plopeasa, Scortoasa, Beceni s.a.) si gaze naturale (Tisau, Rosioru, Boldu, Ghergheasa), diatomita (Patirlagele), chihlimbar (perimetrul Mlajet-Sibiciu-Colti-Bozioru), argila (Simileasa), gresie, gips, nisipuri, ape minerale sulfuroase, feruginoase, clorosodice (Sarata-Monteoru, Fisici, Siriu, Nehoiu s.a.), paduri. Economia. Principalele ramuri industriale sint constr. de masini si prelucr. metalelor (21,5% din prod. totala a jud.), cu unitati la Buzau si Rimnicu Sarat, in cadrul careia se produc utilaje tehnologice pentru ind. metalurgica, petroliera si chimica, subansamble pentru tractoare, garnituri de frina si etansare, materiale feroviare (schimbatori cu ace flexibile, tirfoane), diverse produse din metal (masini de gatit, sobe de incalzit, articole din tuci etc.). Alte ramuri, cu ponderi importante in prod. ind. a jud. sint: metalurgia feroasa, 14,4% (sirma si produse din sirma la Buzau), chimica (prelucr. maselor plastice, folii de vinilin la Buzau si Beceni, regenerarea uleiurilor la Rimnicu Sarat), mat. de constr. (geamuri, prefabricate din beton la Buzau, var la Magura, caramizi la Berca, Patirlagele), prelucr. lemnului (Buzau, Rimnicu Sarat, Nehoiu, Vernesti, Gura Teghii), textila (Buzau, Smeeni, Patirlagele), conf. (Rimnicu Sarat, Buzau, Nehoiu), alim. (conserve de legume, preparate din carne si lapte, zahar, uleiuri vegetale, vin etc.). In 1989, agricultura dispunea de 260.154 ha terenuri arabile, 119.336 ha pasuni si finete naturale, livezi si vii. Supr. arabile sint dominate de culturile de porumb (88.108 ha), urmate de cele de griu si secara (61.573 ha), plante de nutret (26.410 ha), plante uleioase, floarea-soarelui, sfecla de zahar, orz si orzoaica, tutun, cartofi, legume etc. Culturile viticole (11.543 ha) au o extindere mai mare in zona dealurilor subcarpatice (Pietroasele, Vernesti, Greceanca s.a.). Pomicultura are prod. importante de prune, mere, pere, nuci (Nehoiu, Patirlagele, Cislau, Pirscov, Chiojdu). In 1990, sectorul zootehnic dispunea de 438,7 mii capete ovine, 233 mii capete porcine, 172 mii capete bovine si 15 mii capete cabaline (la Chislau si Rusetu exista mari crescatorii de cai de rasa); avicultura, sericicultura, apicultura. Cai de comunicatie (1990): lungimea totala a retelei feroviare este de 232 km, din care 108 electrificata, iar cea a drumurilor publice de 2.056 km, din care 307 km modernizate. Unitatile de invatamint, cultura si arta (1989-1990): 387 scoli generale, 22 licee, case memoriale, muzee, 156 cinematografe, 512 biblioteci etc. In cadrul manifestarilor etnofolclorice se remarca „Dragaica” care se desfasoara anual, in luna iunie, la Buzau. Turism. Pr. obiective de atractie turistice de pe terit. jud. B. sint: elementele peisagistice (valea superioara a Buzaului, masivele muntoase Siriu si Penteleu, vulcanii noroiosi din zonele Piclele Mari si Mici, Beciu, fenomen unic in tara, declarat monument al naturii, „focurile nestinse” de la Lopatari, rezervatia geologica cu stincile de calcar de la Badila, denumita „Sarea lui Buzau”, rezervatia forestiera Milea-Viforita, cu molizi seculari etc.), monumentele si locurile istorice (manastirea Ciolanu, biserica Cislau, schitul Bradu, complexul arheologic de la Sarata-Monteoru, tezaurul de la Pietroasele, complexul taberei de sculptura in aer liber de la Magura etc.), statiunile balneoclimaterice (Sarata-Monteoru, Fisici), bogatia si diversitatea elementelor etnografice (sculpturi in lemn in zona Bisoca, Lopatari, Chiojdu, tesaturi si covoare la Bisoca, Siriu, Lopatari, instrumente muzicale populare la Minzalesti, Catina) etc. Indicativ auto: BZ.

CALARASI 1. Municipiu in SE Romaniei, port pe stg. bratului Borcea, resed. jud, cu acelasi nume; 75.933 loc. (1991). Combinat siderurgic; combinat de celuloza (din paie) si hirtie; fabrici de conf., de prefabricate din beton si de produse alim. (zahar, preparate din carne si lapte, vinuri si bauturi alcoolice, panificatie); reparatii de masini si utilaje agricole. Muzeu de istorie si arheologie; cladirea primariei (1895), in stil neoclasic. Mentionat documentar ca sat (Lichiresti) in sec. 17, devine oras in 1832. Declarat municipiu in 1968. 2. Jud. in SE Romaniei, in E C. Romane, pe stg. Dunarii, la granita cu Bulgaria; 5.074 km² (2,14% din supr. tarii); 340.320 loc. (1991), din care 38,3% in mediul urban; densitate: 71,6 loc./km². Resed.: municipiul Calarasi. Orase: Budesti, Fundulea, Lehliu-Gara, Oltenita. Comune: 48. Relief in exclusivitate de cimpie (Baraganul sudic sau al Ialomitei), cu inclinare usoara NV-SE, cuprinzind terasele si luncile Dunarii si Argesului. Monotonia cimpiei este intrerupta pe alocuri de crovuri si vai inguste adincite in patura de loess. Clima temperat-continentala, cu veri foarte calde si ierni reci, marcate uneori de viscole puternice. Temp. medie anuala este de 11,3ºC. Precipitatiile atmosferice medii anuale insumeaza 540 mm. Vinturile predominante au directie N-NE si V-SV. Reteaua hidrografica este tributara in intregime Dunarii, care formeaza limita de S si E a jud. pe 145 km. Riurile sint reprezentate prin Arges, Dimbovita, Motistea, Rasa si Pasarea. Resurse naturale: gaze naturale (Postavari), argile (Budesti), nisipuri, pietrisuri. Economia. In 1989, pe terit. jud. C. functionau 39 de intreprinderi care produc: otel (Calarasi), nave fluviale motonave de pasageri, piese turnate din fonta si otel (Oltenita), celuloza si hartie (Calarasi), lacuri si vopsele, produse din cauciuc (Frumusani, Lehliu-Gara), tricotaje si confectii (Calarasi, Oltenita, Lehliu-Gara), prefabricate din beton, caramizi (Calarasi, Oltenita, Budesti), zahar (Calarasi), conserve de legume si fructe (Valea Rosie), preparate din carne si lapte (Calarasi, Oltenita, Lehliu-Gara, Lupsanu) etc. Agricultura dispunea, in 1989, de 420.868 ha terenuri arabile, fertile, pe care se cultivau porumb (107.203 ha), griu si secara (87.361 ha), leguminoase pentru boabe (20.106 ha), plante de nutret, sfecla de zahar, floarea-soarelui, cartofi, pepeni, tutun etc. In 1990, sectorul zootehnic, favorizat de o puternica baza furajera, cuprindea 130,3 mii capete bovine, 389,9 mii capete ovine, 621,6 mii capete porcine; avicultura; piscicultura. Cai de comunicatie (1990): c. f. depaseau 240 km (din care 151 km electrificate), iar lungimea drumurilor publice este de 1.100 km (din care 366 km modernizati). Transportul fluvial de marfuri si calatori se efectueaza pe Dunare prin porturile Oltenita si Calarasi. Unitatile de invatamint, cultura si arta cuprindeau, in 1989-1990, 182 scoli generale, 13 licee, 94 cinematografe, 295 biblioteci, muzee etc. Turismul este legat cu precadere, de Dunare si de obiectivele social-istorice din localit. Deplasari pe Dunare spre locurile de pescuit si vinat din Balta Ialomitei; principale sosea modernizata care leaga capitala de punctul de trecere peste Dunare (cu bacul) de la Chiciu-Ostrov asigura tranzitul in sezonul estival a unui numar mare de turisti spre statiunile litoralului Marii Negre. In jud. C. se afla padurile Floroaica si Bogdana, rezervatii forestiere (Ciornuleasa si Tamadau) si complexe (Caiafele si Moroiu). Indicativ auto: CL. 3. Com. in jud. Botosani; 4.421 loc. (1991). 4. Com. in jud. Cluj; 2.633 loc. (1991). Statie de c. f. 5. Com. in jud. Dolj 6.834 loc. (1991). Centru viticol.

CONSTANTA 1. Municipiu in SE Romaniei, port la Marea Neagra, resed. jud. omonim; 358.457 loc. (1991). Cel mai mare port maritim al Romaniei cu un trafic anual de c. 50 mil. t marfuri. Aeroport international („Mihail Kogalniceanu”) situat la 27 km NV de oras. Termocentrala (Palas). Ind. constr. de masini (constr. si reparatii de nave maritime; produse metalice diverse), mat. de constr. (prefabricate din beton), celulozei si hirtiei, prelucr. lemnului (mobila), textila, conf., poligrafica, alim. (ulei, bere, produse lactate si de panificatie, conserve de legume etc.). Statiune balneoclimaterica estivala, indicata, deopotriva, pentru odihna, cit si pentru tratament. Centru cultural si artistic: Universitatea „Ovidius”, Institutul de marina civila, Institutul de marina militara „Mircea cel Batrin” si un colegiu economic, tehnic si de administratie; un teatru dramatic si unul de revista, muzeu de arta, istorie si arheologie al Dobrogei, al marinei romane; acvariu, delfinariu si planetariu; edificiul roman cu un mozaic (sec. 4) extins pe c. 2.000 m², din care s-au recuperat 700 m², reprezentind un imens covor cu motive geometrice si elemente vegetale in culorile rosu, bej, caramiziu, verde si alb, pastrat nealterat; ruinele zidului de incinta al cetatii Tomis (sec. 3-7), doua bazilici, farul genovez (inalt de 8 m) construit in anul 1300, statuia poetului latin Publius Ovidius Nato etc. Orasul este situat pe terit. fostei colonii grecesti Tomis. Avind o existenta neintrerupta, in sec. 13, genovezii au construit aici o asezare intarita si un port, care figura si in izvoarele cartografice medievale; cucerit in 1393 de sultanul otoman Baiazid I. Chiar daca asezarea nu a mai avut, in cursul ev. med., o importanta deosebita, prin portul de la C. se exportau produsele romanesti destinate Constantinopolului. Dupa o perioada de declin, C. a cunoscut o dezvoltare deosebita in sec. 19 si mai ales dupa Razboiul de Independenta (1877-1878), cind a devenit poarta maritima a Romaniei. Declarat municipiu in 1968. 2. Jud. in extremitatea de SE a Romaniei, intre Dunare (la V) si Marea Neagra (la E), la granita cu Bulgaria; 7.055 km² (2,97% din supr. tarii); 751.941 loc. (1991), din care 69,53% in mediul urban; densitate: 91,2 loc./km². Resed.: municipiul Constanta. Orase: Basarabi, Cernavoda, Eforie Hirsova, Mangalia, Medgidia, Navodari, Negru Voda, Ovidiu, Techirghiol. Comune: 52. Relief predominant de podis tabular (Pod. Dobrogei centrale si de Sud), sub 200 m alt., cu interfluvii largi, brazdate de vai bine individualizate. Relief calcaros in Pod. Dobrogei de Sud, evidentiat prin martori de eroziune, pe aliniamentul Hirsova-Crucea-Gura Dobrogei, chei, doline, pesteri. Clima temperat-continentala, cu veri calduroase si secetoase si ierni reci. Temp. medie anuala oscileaza in jurul valorii de 11ºC. Precipitatii reduse cantitativ (sub 400 mm anual) si repartizate neuniform. Vinturi dominante din N si NE. Reteaua hidrografica are cursuri scurte, care seaca in anotimpul cald, cu exceptia riurilor Casimcea si Topolog. Numeroase limane fluviatile (Bugeac, Girlita, Oltina, Dunareni), fluvio-maritime (Istria, Nuntasi, Tasaul, Siutghiol) si maritime (Mangalia, Tatlageacu Mare, Techirghiol). Resurse naturale. Min. de fier (Palazu Mare), fosforite (Pestera, Ivrinezu Mare), diatomite si argile bentonice (Adamclisi, Rasova, Urluia s.a.), creta (Basarabi, Medgidia, Nazarcea), calcar (Topalu, Medgidia, Cheia, Hirsova, Saligny, Mircea Voda, Corbu s.a.), dolomite (Ovidiu), caolin (Basarabi, Cuza Voda), sisturi verzi (Casimcea, Pantelimon, Mihai Viteazu s.a.), porfire (Istria), nisipuri cuartoase (Remua Opreanu), ape minerale sulfuroase, mezotermale (Mangalia, Topalu). Economia. In ind. se realizeaza energie electrica (termocentralele Ovidiu, Palas-Constanta, Navodari), nave maritime de mare capacitate, inclusiv tancuri petroliere pina la 150.000 t. d. w. si mineraliere pina la 65.000 t. d. w. (Constanta, Mangalia), utilaje tehnologice pentru ind. chimica si siderurgica, pentru recoltatul stufului, masini si utilaje agricole, remorci autobasculante (Medgidia), suruburi (Saligny), rafinarea titeiului, superfosfati si acid sulfuric (Navodari si Midia), celuloza si hirtie (Constanta), ciment (Medgidia, Cernavoda), prefabricate din beton (Constanta, Cernavoda), mobila (Constanta), conf. si tricotaje (Mangalia), produse alim. (preparate din carne si lapte, conserve de legume, produse zaharoase, uleiuri vegetale, produse fainoase, vinificatie, bere etc.). Agricultura dispunea, in 1989, de un fond agricol mare (563.899 ha), din care 483.760 ha terenuri arabile pe care se cultivau porumb (122.659 ha), griu si secara (128.221 ha), plante de nutret (45.420 ha), plante uleioase si floarea-soarelui, leguminoase pentru boabe, sfecla de zahar, cartofi, pepeni, legume etc. Viticultura are conditii optime de dezvoltare (podgoriile Murfatlar, Medgidia, Nazarcea, Ostrov, Oltina, Cochirleni s.a.). Livezile formeaza bazine pomicole in arealul localit. Medgidia, Basarabi (piersici), Nazarcea (caisi), Cuza Voda, Lipnita, Ostrov (pruni, meri, peri, ciresi si visini). In 1990, sectorul zootehnic, profilat in principal pe prod. de lapte, lina si carne, cuprindea 709,6 mii capete ovine (predominant rasa merinos de Palas, locul 1 pe tara), 413,7 mii capete porcine, 166,7 mii capete bovine, 25,6 mii capete caprine s.a.; avicultura; apicultura; piscicultura. Agricultura jud. C. dispunea, in 1989, de cel mai mare sistem de irigatii Carasu-Canalul Dunare-Marea Neagra, plus sistemul din zona lacului Sinoe. Cai de comunicatie (1990): lungimea retelei feroviare este de 392 km, din care 71 km electrificate, iar cea a drumurilor publice de 2.272 km, din care 507 km modernizate. Transportul fluvial este servit de porturile Hirsova, Cernavoda, Medgidia, Basarabi, cel maritim de porturile Constanta si Mangalia, iar cel aerian de aeroportul international „Mihail Kogalniceanu”. Unitatile de invatamint, cultura si arta (1989-1990): 258 scoli generale, 32 licee, o universitate, cu patru facultati, un institut de marina civila cu doua facultati si de marina militara „Mircea cel Batrin”, un colegiu, patru teatre (drama si comedie, liric, de revista, de papusi), 420 biblioteci, muzee, 115 cinematografe s.a. Turism. Prin particularitatile cadrului natural (litoralul Marii Negre, zona complexului lagunar Razim-Sinoe, cea a canalului Dunare-Marea Neagra in arealul careia se afla podgoria Murfatlar) si prin varietatea obiectivelor istorice (vestigiile cetatilor Histria, Tomis si Callatis, edificiul roman cu mozaic de la Constanta, monumentul triumfal „Tropaeum Traiani” de la Adamclisi, Complexul rupestru de la Basarabi etc.), jud. C. se inscrie printre primele zone turistice ale tarii. Litoralul Marii Negre detine o pondere de c. 60% din afluxul turistic international al tarii, aici aflindu-se 15 statiuni balneoclimaterice (Navodari, Mangalia, Constanta, Agigea, Eforie Nord si Eforie Sud, Techirghiol, Costinesti, Olimp, Neptun, Cap Aurora, Jupiter, Venus, Saturn, Mangalia). Indicativ auto: CT.

COVASNA 1. Oras in jud. cu acelasi nume, in depr. Tirgu Secuiesc, la poalele vestice ale M-tilor Vrancea; 12.373 loc. (1991). Fabrici de mobila si cherestea; mat. de constr. (caramida); tesatorie de lina; produse alim. Importanta statiune balneoclimaterica cu ape alcaline, feruginoase, carbogazoase, cloruro-sodice, iodurate, bromurate; o valoarea terapeutica deosebita au mofetele (emanatii de CO₂). Centru pentru imbutelierea apelor minerale. Atestat documentar in 1567. Declarat oras in 1950. 2. Jud. in partea central-estica a Romaniei, in zona interna a a Carpatilor de Curbura, pe cursul superior al Oltului; 3.705 km ² (1,56% supr. tarii); 237.304 loc. (1991), din care 53,9% in mediul urban; densitate: 57 loc./km². Resed.: municipiul Sfintu Gheorghe. Orase: Baraolt, Covasna, Intorsura Buzaului, Tirgu Secuiesc. Comune: 33. Relief predominant muntos (c. 60$) in N,V si E jud. (m-tii Harghita, Bodoc, Baraolt, Nemira, Vrancea, Buzau). Depr. numeroase: Sfintu Gheorghe, Tirgu Secuiesc, Baraolt, Comandau, Intorsura Buzaului. Clima temperat-continentala cu veri racoroase si ierni geroase. Temp. medie anuala: 1ºC in zona montana inalta si 7,6ºC in cea depresionara. Cantitatea medie anuala a precipitatiilor: 1200 mm in zona montana si 600 mm in depr. Vinturi dominante din N si NE si vintul local Nemira. Reteaua hidrografica este reprezentata de riurile Olt cu Riul Negru si Baraolt si cursul superior al Buzaului. Resurse naturale: zacaminte de lignit (Virghis, Baraolt, Capeni, Valea Crisului), min. de fier (Virghis, Doboseni), andezit (Bixad, Malnas-Bai), gresie (Arcus, Zagon, Sita Buzaului, Bretcu, Ariusd, Covasna, Borosneu Mare s.a.), calcare si serpentinit (Virghis), nisipuri (Haghig, Iaras, Araci), ape minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, calcice, clorurate (Biborteni, Covasna, Valcele, Malnas-Bai, Bodoc s.a.), paduri. Economia. Industria jud. produce: masini-agregate si subansamble auto, motoare electrice, echipament electric auto (Sfintu Gheorghe), suruburi, izolatori electrici de joasa tensiune (Tirgu Secuiesc), piese pentru tractoare si masini agricole (Intorsura Buzaului), mase plastice (Sfintu Gheorghe), conf. (Sfintu Gheorghe, Tirgu Secuiesc), fire si tesaturi de bumbac si lina (Sfintu Gheorghe, Covasna), prelucr. inului (Reci), mobila (Covasna, Sfintu Gheorghe), cherestea (Oituz, Comandau, Intorsura Buzaului, Bretcu, Zabratau, Tirgu Secuiesc s.a.), alim. (preparate din carne si lapte, bere, spirt, amidon, glucoza etc.). Centru de imbuteliere a apelor minerale (Covasna, Biborteni, Bodoc s.a.). Agricultura intruneste conditii naturale favorabile culturii plantelor tehnice si cresterii animalelor. In 1989, terenurile arabile (86.642 ha) erau ocupate mai ales cu plante de nutret (16.687 ha), cartofi (20.200 ha), sfecla de zahar, griu si secara, in etc. Pomicultura, restrinsa ca supr. pe terenurile in pante, este reprezentata prin plantatii de pruni, meri, peri. In 1990, sectorul zootehnic cuprindea 107,6 mii capete bovine (in special baltata romaneasca), 213,3 mii capete ovine (predominant din rasa tigaie si spanca), 113,2 mii capete porcine; bubaline; avicultura. Cai de comunicatie (1990): lungimea c. f. este de 115 km (46 km electrificate), iar cea a drumurilor publice 810 km (207 km modernizate), terit. jud. C. fiind traversat de magistrala feroviara Bucuresti-Brasov-Ciceu-Deda-Baia Mare-Satu Mare si de drumul european E 572. Unitatile de invatamint, cultura si arta (1989-1990): 156 scoli generale, 13 licee (cu predare atit in limba romana, cit si in limba maghiara), muzee, un teatru (cu sectii romana si maghiara) la Sfintu Gheorghe, 78 cinematografe, 294 biblioteci etc. Turism. Particularitatile peisajului natural (pestera cu emanatii de sulf de la Turia, declarata rezervatie naturala, dunele de nisip si mestecanisul de la Reci, cu exemplare rare de plante, printre care laleaua pestrita), specificul obiectivelor cultural-istorice (cetatile medievale de la Balvanyos, Cernat, Malnas, Bixad, bisericile fortificate, cu incinta de piatra, din sec. 15-16 de la Aita Mare, Arcus, Belin, Ilieni, Sinzieni, Zabala s.a., castelele de la Arcus, Ozun, Turia, Virghis, Zagon, conacele de la Bicfalau, Cernat, Ilieni, Reci), obiceiurile traditionale, caracteristicile folclorice, precum si existenta numeroaselor statiuni balneoclimaterice (Balvanyos, Biborteni, Bodoc, Vilcele, Covasna, Malnas-Bai, Ozunca-Bai) favorizeaza desfasurarea unui intens trafic turistic. Indicativ auto: CV.

ROTTERDAM [rotərdam], oras ib SV Olandei, situat in delta fl. Rin, ib zona de confl. a raului Maas cu Rinul, la 22 km de M. Nordului, pe canalele Nieuwe Maas si Nieuwe Waterweg; 599,4 mii loc. (2003). Important nod de comunicatii. Aeroportul Zestienhoven. Cel mai mare port fluvio-maritim al lumii, cu un trafic de c. 322 mil. t (2002) pe an impreuna cu avanpostul Eoropoort, cel mai mare bazin artificial din lume (complex portuar-industrial inaugurat in 1958) si care poate primi nave cu deplasament de 225.000 t. Metrou (1961, completat in 1984). Mare centru comercial (piata internationala pentru cafea, bumbac, uleiuri vegetale s.a.), financiar-bancar, de transport si turistic al tarii. Constr. si reparatii navale, constr. de material rulant, masini-unelte, utilaj greu, echipament electronic, motoare, aparataj electric s.a. Rafinarii de petrol. Ind. siderurgica, a metalurgiei neferoaselor, chimica (ingrasaminte, vopsele, mase plastice s.a.), de hartie, textila, a confectiilor si alim. (ciocolata, margarina, zahar, lichior, preparate din carne si lapte s.a.). Mare centru de slefuire a diamantelor. Universitatea „Erasmus”. Conservator de muzica. Teatre. Sala de concerte De Doelen (1966), renumita pentru acustica sa perfecta. Muzee de istorie, de etnologie, maritim; Muzeul „Erasmus”; Muzeul Boymans-Van Beuningen, cu colectii de pictura olandeza si apartinand altor maestri ai picturii universale. Gradina zoologica. R. a fost distrus in mare parte in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, orasul fiind reconstruit dupa un plan nou, in spirit modern. Biserica gotica Sint Laurens (1412, reconstruita dupa razboi). Declarata capitala culturala a Europei (2001) impreuna cu Porto. Fondat in sec. 9, a fost o veche asezare pescareasca (sec. 13). Apare mentionat documentar la 1283, in 1328 este consemnat ca oras, iar dupa 1340 devine un important port si centru comercial. Ocupat de francezi in perioada 1795-1815.

SASKATOON [sæskətu:n], oras in partea central-sudica a Canadei (Saskatchewan), situat in prerie, pe raul Saskatchewan de Sud, la 241 km NV de Regina; 196,8 mii loc. (2001). Aeroport. Piata agricola pentru cereale. Expl. de potasiu si uraniu. Rafinarie de petrol. Constr. de masini agricole. Ind. chimica (ingrasaminte), electronica, a mat. de constr. (ciment), de prelucr. a lemnului, textila, a ceramicii si alim. (preparate din carne si lapte, faina, bere s.a.). Morarit. Galerie de arta. Muzeul culturii ucrainene. Conservator; orchestra simfonica. Universitate (1907); catedrala romano-catolica St. Paul; catedrala anglicana St. John. Fundat in 1833 de un grup de colonisti condusi de John Lake, pe locul unei asezari indiene (Nutana), pe calea ferata transcanadiana. Oras din 1903.

SANTA CRUZ. 1. (NENDO sau NDENI), arh. vulcanic si coraligen in SV Oc. Pacific (Melanezia), in statul insular Solomon, situat la 402 km E de arh. Solomon; 938 km². Ins. pr.: Santa Cruz (Nendo sau Ndeni), Utupua, Vanikoro. Plantatii de cocotieri. Pescuit. Descoperit in 1595 de exploratorul spaniol Alvaro de Mendana de Neira. 2. V. Saint Croix. 3. Prov. in extremitatea de S a Argentinei, in Patagonia, extinsa intre Oc. Atlantic in E si C********a Andina in V, la granita cu Chile; 243,9 mii km²; 196,9 mii loc. (2001). Centrul ad-tiv: Rio Gallegos. Afectata de vanturi si furtuni frecvente. Cresterea ovinelor. Paduri, lacuri glaciare. Turism. Parcurile nationale Los Glaciares (4,5 mii km²) si Perito Moreno (1,2 mii km²). Padure pietrificata, declarata monument al naturii (1954), extinsa pe 35 km². 4. (numele complet: SANTA CRUZ DE LA SIERRA), oras in partea central-estica a Boliviei, pe raul Piray, la 480 km SE de La Paz si 290 km NE de Sucre; centrul ad-tiv al departamentului Santa Cruz; 1,1 mil. loc. (2001). Aeroportul Viru-Viru. Nod rutier. Expl. de petrol, gaze naturale, min. de fier si de mangan. Rafinarie de petrol. Ind. petrochimica, de prelucr. a lemnului, textila, pielariei si alim. (ulei de soia, zahar, rom, preparate din carne si lapte, alcool). Centru comercial si piata agricola pentru cafea, cacao, tutun, orz, soia, trestie de zahar, fructe, bovine. Universitate (1879). Fundat in 1561 de conchistadorul spaniol Nuno de Chavez pe locul azi al orasului San Jose de Chiquitos, a fost nevoit sa se mute pe vatra actuala in 1595 din cauza atacului amerindienilor. In 1811 locuitorii S.C. si-au proclamat independenta fata de Spania.

ODORHEIU SECUIESC, municipiu in jud. Harghita, situat in depr. Odorhei, pe cursul superior al raului Tarnava Mare; 37.087 loc. (2003). Statie finala de c. f. Nod rutier. Expl. de balast si de argila. Turnatorie de fonta. Constr. de instalatii frigotehnice, de utilaje si piese de schimb pentru agricultura, de matrite si piese din fonta pentru ind. chimica. Fabrici de prelucr. lemnului (mobila, cherestea), confectii, mat. de constr. (caramizi, tigle, prefabricate din beton) si de produse alim. (preparate din carne si lapte, bere, amidon s.a.). Filatura de bumbac. Muzeu cu sectii de istorie, etnografie, arta si stiintele naturii, infiintat in 1913 pe baza unei colectii din 1872. Izv. cu ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, calcice, magneziene folosite ca ape masa si izv. cu ape minerale sulfuroase, clorurate, iodurate, bromurate, sodice, carbogazoase utilizate in tratamentul afectiunilor c*************e, reumatismale etc. In perioada stapanirii romane (106-271/275) aici a functionat un castru roman si o asezare civila numita Aeropolis. In sec. 13, in aceasta zona s-au stabilit secui alaturi de populatia autohtona romaneasca. In 1301 este mentionat un castru regal si o asezare romaneasca cu numele Villa Olachalis. In 1480, castrul regal a fost transformat in cetate, iar in 1492 in castel. In 1485, O.S. apare consemnat ca oras, iar la 17 febr. 1968 este declarat municipiu. In 1593, la O.S. a fost infiintata o scoala („Gymnasium Regium”) cu predare in limba latina, iar in 1765 una cu predare in limba romana. Monumente: castel-cetate (sec. 15, refacut in mai multe randuri), cu trei bastioane si fragmente de ziduri de incinta; capela romanica (sec. 13, reconstruita in stil renascentist in a doua jumatate a sec. 16); biserica franciscana (1712-1719), in stilul barocului transilvanean; biserica romano-catolica (1787-1793); biserica reformata (1781); cladirea Primariei vechi (1896).

CALUGARESC, -EASCA, calugaresti, adj. De calugar (I); monahal. ◊ Ghiveci calugaresc = ghiveci fara carne, preparat cu ulei. – Calugar + suf. -esc.

ANSOA s. n. 1. Peste mic care traieste in Marea Mediterana si in Oceanul Atlantic. 2. Pasta preparata din carnea acestui peste, care se serveste ca aperitiv. – Din fr. anchois.

CABANOS, cabanosi, s. m. Carnacior subtire, uscat, preparat din carne de vita si de porc. [Acc. si: cabanos – Var.: gabanos s. n.] – Din pol. kabanos.

CARNAT, carnati, s. m. Produs alimentar preparat din carne tocata si condimente, introduse in intestine de porc, de oaie sau intr-un invelis din material sintetic. ♦ Fig. (Fam.) Sir lung. Un carnat de oameni. [Var.: (pop.) carnat s. m.] – Lat. *carnacius.

SUGIUC s. n. 1. Produs de cofetarie facut din nuci m****e in must fiert cu faina. ♦ Bigi-bigi. 2. (Inv.) Un fel de cirnat afumat preparat din carne de oaie, de capra sau de vita; ghiuden. – Din tc. sucuk.

MARINATA, marinate, s. f. Mancare de peste, de carne etc. preparata prin marinare. – Din bg. marinatos, it. marinata.

PORCARIE, porcarii, s. f. 1. Crescatorie de porci (1). 2. (Reg.; la sg. cu sens colectiv) preparate din carne de porc (1). 3. Fig. (Fam.) Murdarie mare, loc sau lucru murdar; fapta sau vorba indecenta, grosolana, necinstita. ♦ Lucru prost facut. – Porc + suf. -arie.

PARIZER, s. n. Sortiment de mezel proaspat preparat din carne tocata de vita (mai ales plamani) si din slanina tocata, afumate la cald si apoi fierte. – Din germ. Pariser.

PATRICIAN, -A, patricieni, -e, subst. 1. S. m. si f. (In Roma antica) Membru al comunitatii gentilice, iar mai tarziu al aristocratiei gentilice, care se bucura de toate drepturile si privilegiile; patriciu (2); p. gener. nobil, senior, aristocrat. ♦ (Adjectival) Care apartine patricienilor (1), privitor la patricieni, de patricieni; p. gener. de origine nobila, aristocratica; cu purtari, gesturi etc. distinse. 2. S. m. Carnat preparat din carne de vita tocata, cu condimente, care se consuma fript pe gratar. [Pr.: -ci-an] – Din fr. patricien.

PIFTIE, piftii, s. f. Mancare preparata din carne, oase si cartilaje (de porc), fierte timp indelungat intr-o zeama (cu usturoi), care, dupa racire, se incheaga si devine gelatinoasa; racituri. ◊ Expr. (Fam.) A face (pe cineva) piftie = a bate foarte tare (pe cineva). – Din bg. pihtija, ngr. pihti.

OSTROPEL, ostropeluri, s. n. Fel de mancare preparata din carne (de pasare), cu sos de otet, faina si usturoi; ostropet. – Et. nec.

MUSACA, musacale, s. f. Mancare preparata din carne tocata si felii de patlagele vinete, de cartofi sau de dovlecei, asezate in straturi alternative si coapta in cuptor. – Din tc. musakka.

TORPEDO² s. n. Salam gros preparat din carne tocata de porc si de vita amestecata cu bucati de slanina. – Et. nec.

CRACAUER s. n. sg. Varietate de salam semiafumat, preparat din carne de bovine, de porc si din slanina. [Pr.: -ca-uer] – Din germ. Krakauer.

ASPIC n. Produs alimentar preparat din carne, oase si cartilaje, fierte timp indelungat in zeama, care, dupa racire, se incheaga, devenind gelatinos. Muschi in ~. /<fr. aspic

BACON [pr.: beicon] n. Varietate de sunca, preparata din carne grasa de porc. /Cuv. engl.

CABANOS ~si m. Carnacior subtire uscat, preparat din carne de vita si de porc. /<pol. kabanos

CARNAT ~ti m. Produs alimentar preparat din carne tocata si condimente introduse in intestin de porc sau intr-un invelis artificial. [Var. carnat] /<lat. carnacius

CARNACIOR ~i m. (diminutiv de la carnat) mai ales la pl. 1) Carnati mici, fripti la gratar. 2) Carnati subtiri, preparati din carne tocata fin, care se mananca fierbinti. /carnat + suf. ~ior

CHISCA ~te f. pop. 1) Carnat de casa preparat din carne tocata si crupe. 2) Tub flexibil prin care se transporta fluidele la distante mici. /<ucr. kyska

GHIUDEN ~uri n. Carnat condimentat, presat si uscat, preparat din carne de vaca, de oaie sau de capra. /<turc. guden

PASTRAMA pastramuri f. 1) Produs alimentar preparat din carne bine condimentata si afumata sau uscata la soare. 2) Varietate de astfel de produs alimentar. ◊ A se face ~ a slabi foarte tare. A tine pe cineva la ~ a tine pe cineva inchis timp indelungat. /<ngr. pastramas, turc. pastirma

PATRICIAN² ~ana (~eni, ~ene) m. si f. Carnat preparat din carne tocata de vita si fript la gratar. [Sil. -ci-an] /<fr. patricien

RASOL ~uri n. pop. 1) Produs alimentar preparat din carne fiarta cu diferite ingrediente. 2) Sortiment de carne de vita sau de porc care se obtine din regiunea gambei. /<bulg. raszol

TOBA ~e f. 1) Instrument muzical de percutie, constand dintr-un cilindru gol pe dinauntru, acoperit la ambele capete cu cate o membrana de piele intinsa, care, prin lovire, produce sunete infundate. ◊ A bate ~a a) a lovi ritmic cu degetele in ceva, fiind iritat sau lipsit de rabdare; b) a raspandi o stire; a divulga un secret. A fi ~ de carte (sau de invatatura) a poseda multe cunostinte. A se face ~ a manca pe saturate. A vinde (averea cuiva) cu ~a a vinde la mezat. 2) Piesa cilindrica, goala in interior, folosita in tehnica; tambur. ~ pentru cablu. ◊ ~ de esapament piesa la motoarele cu ardere interna care amortizeaza zgomotul produs in timpul evacuarii gazelor de ardere. 3) Mezel preparat din carne de porc, maruntaie si slanina, puse in pielea stomacului, care se fierbe si se preseaza. 4) pop. (la jocul de carti) Semn distinctiv avand forma unui romb de culoare rosie; caro. 5) Carte de joc marcata cu acest semn. /<ung. dob

TORPEDO² n. Salam gros preparat din carne tocata de porc si de vita, amestecata cu bucati de slanina. /Orig. nec.

TRANDAFIR¹ ~i m. 1) Arbust decorativ cu tulpina inalta, ramificata si cu tepi, cu flori placut mirositoare (folosite in industria parfumurilor); roza. 2) Floare a acestui arbust. ◊ ~ salbatic arbust cu flori roz sau albe si cu fructul oval, carnos, de culoare rosie; maces; rasura; ruja. 3) rar Carnati preparati din carne de porc cu mult piper si usturoi. /<ngr. tr[i]antafillon

DEBRETIN s.m. Un fel de carnat preparat din carne in intestine subtiri de porc, care se consuma prajit sau fript la gratar. [Cf. germ. Debreziner < Debretin – oras in Ungaria].

CRUTON s.n. Felie de paine, fara coaja, rotunda sau patrata, prajita in unt, garnisita divers, servita ca gustare calda, iar simpla, folosita ca suport pentru diverse preparate de carne (medalion, turnedou); (la plural) mici cuburi de paine prajite la gratar, in unt sau ulei, folosite drept garnitura pentru supe, salate, omlete etc.

JARDINIERA s.f. In gastronomie, amestec de legume divers colorate (carote, napi, fasole verde, taiate in forma de bastonase, rozete de conopida sau de broccoli), servit drept garnitura la preparatele de carne. fr. jarinidiere, it. giardiniera.

MAGHIRAN, maghirani, s.m. 1. Planta erbacee cultivata, inalta de 20-30 cm, cu flori albe sau rosietice (Origanum majorana sau Majorana hortensis), pop. magheran; utilizata in farmacie si parfumarie, iar in tarile scandinave, in Germania si Austria si ca planta condimentara pentru asezonarea preparatelor din carne cu sos; 2. Maghiranul salbatic, pop. sovarf, arigan (Origanum vulgare), mult mai piperat la gust, este preferat ca planta condimentara in tarile mediteraneene, mai ales in Italia si Grecia, numit (it.) origano sau (ngr.) rigani; se comercializeaza ca (engl.) oregano.

ROZMARIN s. In gastronomie, frunzele acifere, foarte aromate ale rozmarinului (Rosmarinus officinalis) se utilizeaza drept condiment, de obicei uscate, maruntite sau pisate, in special in amestecurile de condimente occidentale (herbes de Provence, condimente pentru carne la gratar etc.), pentru aromatizarea preparatelor de carne (de porc, de vanat, de pui).

SALVIE, salvii, s.f. In gastronomie, frunzele de salvie (Salvia officinalis) sunt folosite, mai ales in tarile mediteraneene, drept condiment in preparatele din carne de vitel, de miel, in sosuri, umpluturi de carnati, la pizza etc., precum si ca aromatizant pentru diverse bauturi (vermut, otet), dandu-le un gust si o aroma caracteristice acestor zone geografice.

SCORTISOARA s.f. Scoarta aromatica a unor arbori exotici vesnic verzi (Cinnanomum zeylanicum si Cinnamomum cassia), comercializata uscata sub forma de batoane de aproximativ 10 cm lungime, sub forma de bucatele sau gata macinata, de culoare maronie-roscata. Se utilizeaza in bucataria occidentala mai ales pentru aromatizarea produselor de cofetarie, dar in tarile orientale si la condimentarea preparatelor culinare (carne, pui, peste), in special in amestecuri traditionale.

TOFU s.n. Pasta preparata din „lapte” de soia fiert si coagulat, presata in diverse forme, avand aspect de branza telemea, de culoare galbuie sau rosie; se foloseste ca inlocuitor de carne in preparatele vegetale, fiind foarte bogat in proteine.

SOIA s.f. Planta anuala din fam. leguminoaselor (Glycine hispida, Glycine maxima), utilizata ca planta furajera, iar boabele de soia si in alimentatia umana, soia fiind una din cele cinci seminte sfinte ale Chinei. Exista boabe de soia galbene, verzi, rosii si negre. Din ele se prepara ulei de soia, tofu („branza de soia”), miso (pasta dulce de soia), faina de soia, din care se produc harusame (taitei subtiri, transparenti ca sticla); preponderent, din soia se obtine asa-numita carne vegetala, un extract de proteine vegetale utilizat ca inlocuitor de carne in preparatele dietetice, iar semintele incoltite de soia sunt foarte apreciate ca ingrediente delicate in diverse preparate culinare.

TORPEDO² s.n. Salam gros preparat din carne tocata de porc si de vita amestecata cu bucati de slanina. [Et. incerta].

BACON s.n. Sunca speciala, preparata din carne grasa si afumata. [Pron. beican. / < engl. bacon].

cuc¹ s.n. (reg.) 1. placinta. 2. sangerete (preparat din carne de porc cu sange).

parsa s.f. (reg.) 1. bucata de muschi preparata special; carne de calitate proasta, cu multe pielite. 2. jupuiala a pielii, pe fata si pe membre. 3. murdarie a capului. 4. (inv.) paine.

PARIZER s.n. Salam de culoare roz, preparat din carne de vita tocata marunt si fiarta. [< germ. Pariser].

ANSOA s. m. 1. peste mic in Marea Mediterana si in Oceanul Atlantic. 2. pasta preparata din carnea acestui peste, ca aperitiv. (< fr. anchois)

BACON BEI-CAN/ s. n. sunca speciala, preparata din carne grasa si afumata. (< engl. bacon)

DEBRETIN s. m. carnat preparat din carne de vaca si porc, in intestine subtiri, care se consuma prajit sau fript la gratar. (< germ. Debreziner)

BABIC (‹ tc.) s. n. Salam crud, uscat si presat, preparat din carne de oaie si vita in proportii egale, puternic condimentat.

BALOTESTI, com. in sectorul Agricol Ilfov, pe Cociovalistea; 5.491 loc. (1991). Filatura si tesatorie de in si cinepa. preparate din carne. Atelier pentru confectionat covoare. Ferma si statiune pentru cercetari avicole. Institut de cercetare pentru nutritia animalelor. Statie de c. f. Biserica (sec. 18).

SAN ISIDRO, oras in E Argentinei, in conurbatia Buenos Aires, situat in estuarul fl. Rio de la Plata, la NNV de Buenos Aires; 293 mii loc. (2001). preparate din carne si lapte; ind. cauciucului (anvelope), hartiei si ceramicii. Turism. Fundat in sec. 16.

MACELARESC, -EASCA, macelaresti, adj. Care apartine macelarului, privitor la macelar, de macelar. ♦ Care este preparat cu (multa) carne. Ghiveci macelaresc. – Macelar + suf. -esc.

VRABIOARA, vrabioare, s. f. 1. Vrabiuta. 2. Bucata de carne de vita din regiunea salelor; friptura preparata din aceasta carne. [Pr.: -bi-oa-] – Vrabie + suf. -ioara.

MEZEL, mezeluri, s. n. (Mai ales la pl.) Nume generic dat mai multor preparate alimentare din carne, de tipul salamului. – Din tc. meze.

SARMA, sarmale, s. f. preparat culinar din carne tocata (amestecata cu orez si cu alte ingrediente) invelita in foaie de varza, de vita etc. in forma unor rulouri. [Var.: sarmala s. f.] – Din tc. sarma.

HASE ~uri n. Conserva sub forma de pasta preparata din ficat, carne si slanina. /<fr. hache

JIGOU ~ri n. 1) carne taiata din regiunea coapsei, gambei sau a fesei unor animale (in special de berbec sau de capra). 2) Friptura preparata din asemenea carne. /<fr. gigot

PARJOALA ~e f. preparat culinar din carne tocata, cu adaos de ou si de condimente, caruia i se da forma de turta mica si care se prajeste in grasime. /<turc. pirzola, bulg. parzola

SARMA ~le f. mai ales la pl. preparat culinar din carne tocata, amestecata cu orez (crupe) si alte ingrediente si invelita in foi de varza sau de vita de vie; galusca. [Art. sarmaua; G.-D. sarmalei] /<turc., sb. sarma

LUFAR s.m. (Iht.) Peste marin de consum inrudit cu stavridul, avand carnea albastruie, delicata, preparat de obicei la gratar; se comercializeaza ca (engl.) bluefish (Pomatomus saltatrix).

RAGUT, raguturi, s.n. In gastronomie, denumire generala pentru un preparat culinar din carne, pasare, vanat, peste sau legume taiate in bucati regulate (cuburi), rumenite (ragut brun) sau nerumenite (ragut alb), pudrate cu faina si fierte intr-un lichid aromatizat; prin adaugare de ingrediente specifice, se obtin preparate traditionale precum tocana, stufat, gulas, papricas etc.; din fr. ragout; germ. Ragout. In bucataria italiana, „ragu” este un amestec specific de carne tocata cu sos de rosii picant, utilizat drept garnitura la pastele fainoase.

PASTET s.n. preparat culinar din carne, care se serveste fie simplu, ca aperitiv, fie intr-o crusta de aluat, insotit de salata, ca fel de baza. [< germ. Pastete].

RULOU s.n. 1. Cilindru de lemn sau de metal care serveste ca suport pentru deplasarea pieselor grele prin rostogolire. ♦ Sul subtire de lemn pe care se infasoara transperantul de la ferestre; (p. ext.) transperantul insusi. ♦ Sul de hartie sau de carton in care se pastrau in trecut diplomele si documentele de formate mari. ♦ (Poligr.) Cilindru elastic impregnat cu cerneala. ♦ Tavalug, cilindru de presat. ♦ (Text.) Valt pentru aplicarea masei de incleiere. 2. Pieptanatura femeiasca in care parul este infasurat ca un sul. 3. Obiect sau material infasurat in forma de sul. ♦ preparat culinar din carne sau din aluat umplut cu frisca ori cu crema, care se ruleaza (1). 4. (Arhit.) Motiv ornamental constand din siruri curbe de vute care se incastreaza unele in altele. [< fr. rouleau].

HASEU s.n. carne tocata. ♦ Conserva preparata din ficat, carne (de porc, de pasare etc.) tocate si uneori condimentate. [Var. hase s.n. / < fr. hache].

HASE s. n. carne tocata. ◊ conserva preparata din ficat, carne tocata si condimente. (< fr. hache)

PASTET s. n. preparat culinar din carne, care se serveste fie simplu, ca aperitiv, fie intr-o crusta de aluat, insotit de salata, ca baza. (< germ. Pastete)

RULOU s. n. 1. cilindru de lemn sau de metal care serveste ca suport pentru deplasarea pieselor grele prin rostogolire. ◊ sul subtire de lemn pe care se infasoara transperantul de la ferestre. ◊ sul de hartie sau de carton in care se pastrau in trecut diplomele si documentele de formate mari. ◊ (poligr.) cilindru elastic impregnat cu cerneala. ◊ tavalug, cilindru de presat. ◊ cilindru de cauciuc imprimat cu modele, la zugravit. ◊ (text.) valt pentru aplicarea masei de incleiere. 2. obiect, material infasurat in forma de sul. ◊ preparat culinar din carne sau aluat umplut cu frisca ori cu crema, care se ruleaza (1). 3. (arhit.) motiv ornamental constand din siruri curbe de vute care se incastreaza unele in altele. 4. pieptanatura femeiasca in care parul este infasurat ca un sul. (< fr. rouleau)

ANTRICOT, antricoate, s. n. carne de vita sau de porc din regiunea intercostala; p. ext friptura preparata din aceasta carne; cotlet. – Fr. entrecote.

TOPITURA, topituri, s. f. 1. Substanta lichida obtinuta prin topirea unei substante solide. ♦ Spec. Metal lichid dintr-un cuptor de topit in timpul unui ciclu de topire sau de elaborare. 2. (Reg.) Slanina subtire (de pe burta porcului) care se topeste pentru a se obtine din ea untura; mancare preparata din bucatele de carne desprinse de pe slanina si prajite cu ceapa tocata. – Topi + suf. -tura.

GRATAR ~e n. 1) Obiect constand din vergele de fier dispuse paralel si prinse la capete, folosit pentru a frige carnea deasupra jarului. 2) Friptura preparata pe un asemenea obiect. 3) Dispozitiv din bare metalice paralele sau incrucisate ori dintr-o tabla gaurita, care se pune in sobe, instalatii de ardere, pentru a lasa sa patrunda aerul si sa cada cenusa, inlesnind arderea. 4) Dispozitiv constand dintr-un ansamblu de bare metalice, care se fixeaza la instalatiile hidrotehnice pentru a nu permite trecerea corpurilor straine. /<lat. gratarium

PATEU ~ri n. 1) preparat culinar facut din foi mici de aluat (de obicei dospit) cu umplutura (de branza, carne tocata, varza etc.) si prajit in ulei, unt. 2) Pasta alimentara preparata din ficat, din carne sau peste cu adaos de condimente. /<fr. pate

PATEU s.n. 1. Un fel de placinta umpluta cu carne tocata, cu branza etc. 2. Pasta de ficat, de carne sau de peste, preparata cu condimente si consumata proaspata sau conservata. [Pl. -uri, var. pate s.n. / < fr. pate].

PIZZA s.f. Aluat preparat cu ulei, branza, carne, peste, rosii si condimente, copt in cuptor, constituind un fel de mancare tipica Italiei meridionale. [Pron. pi-ta. / < it. pizza].

FRICANDO s. n. fel de mancare preparat din bucati de carne impanata cu slanina si fiarta inabusit. (< fr. fricandeau)

PERISOARA, perisoare, s. f. preparat de forma sferica din carne tocata (amestecata cu orez si cu alte adaosuri), folosit in alimentatie, de obicei fiert. – Para² + suf. -isoara.

DEBRETIN, debretini, s. m. Carnat preparat dintr-un amestec de carne tocata de vita si de porc, introdus in intestine subtiri de porc si segmentat prin rasucirea unor bucati de circa 10 cm. – Din germ. Debreziner.

HUMMUS s.n. Condiment oriental sub forma de pasta din naut fiert, amestecata cu tahan (pasta de susan), usturoi, suc de lamaie si ulei de masline. Se poate consuma pe pita (lipie), ca gustare, dar se foloseste mai ales pentru condimentarea preparatelor de legume sau de carne.

SOTEU, soteuri, s.n. preparat culinar din bucati de carne, maruntaie, peste, fragede si delicate, sotate in grasime, stinse cu vin sau un fond potrivit, apoi fierte inabusit, impreuna cu o garnitura de legume si condimente, in vasul acoperit cu capac. – Din fr. saute.

FRICANDO s.n. Fel de mancare preparat dintr-o bucata de carne sau peste impanata cu slanina si fiarta inabusit; se serveste de obicei la inceputul mesei. [< fr. fricandeau].

TURNEDO s.n. carne din muschi de vita preparata in sos picant. [< fr. tournedos].

BALIC (‹ tc.) s. n. preparat alimentar obtinut prin sararea carnii de nisetru sau de morun.

HAMBURGER (n. pr. Hamburg) s. m. Chiftea din carne de vita condimentata, pusa, impreuna cu diverse garnituri, intr-o chifla taiata si a carei denumiri provine de la o specialitate de carne tocata din orasul Hamburg. preparat si raspandit in S.U.A. de fratii Maurice si Richard McDonald (1948).

GRATAR, gratare, s. n. 1. Ansamblu de bare metalice paralele ori incrucisate sau placa de tabla gaurita, alcatuind un dispozitiv folosit pentru inlesnirea patrunderii aerului si inlaturarea cenusii in (sau din) instalatiile de ardere, pentru separarea de impuritati a unor materii prime, pentru impiedicarea patrunderii corpurilor straine in instalatiile hidrotehnice, pentru separarea bucatilor mari de minereuri dupa marime etc. 2. Obiect alcatuit din vergele metalice paralele, prinse intr-un cadru (dreptunghiular), sau din aluminiu ondulat, pe care se frige carne, peste, ciuperci etc.; p. ext. friptura astfel preparata. ◊ Loc. adj. La gratar = (despre carne, peste, ciuperci etc.) fript pe gratar (2). 3. Obiect alcatuit din bare de lemn sau de fier paralele, servind drept stergatoare pentru talpa incaltamintei. 4. Partea de deasupra ieslei, in forma de scara inclinata fixata de-a lungul peretelui, in care se pune fanul. 5. (Tehn.) Grila (1). – Probabil lat. *gratarium (< *gratis = cratis).

CIORBA, ciorbe, s. f. Fel de mancare care consta dintr-o zeama (acrita) preparata cu legume, adesea si cu carne. ◊ Expr. A se amesteca in ciorba cuiva (sau a altuia) = a se amesteca (nedorit) in afacerile, in treburile altuia. A pune (sau a baga etc.) pe toti intr-o ciorba = a considera si a trata la fel mai multi oameni, fara a tine seama de valoarea, situatia etc. lor deosebita. – Din tc. corba.

FILE, fileuri, s. n. carne de calitate superioara din lungul sirei spinarii unei vite, unui porc sau unui peste; preparat alimentar pregatit din astfel de carne. ◊ (Adjectival) Muschi file. – Din fr. filet.

BULION ~uri n. 1) Pasta (sau zeama) din patlagele rosii fierte. 2) Supa din carne fiarta, mai ales din pasare, preparata fara zarzavaturi sau paste fainoase. 3): ~ de cultura fiertura de carne sau de vegetale, folosita ca mediu de cultura pentru microorganisme. [Sil. -li-on] /<fr. bouillon

SASLAC ~uri n. preparat culinar pregatit din bucatele de carne (mai ales de oaie) fripte in frigare. /<tat. sasliq

BREZA, brezez, vb. I. A gati inabusit intr-un recipient acoperit (breziera), cu putin lichid, fara ca acesta sa acopere preparatul, timp indelungat, la foc mic (carne de categoria a doua, pasari si pesti intregi, legume).

chiftea (chiftele), s. f. – preparat culinar de forma rotunda din carne tocata si prajita. – Var. cheftea, chioftea, piftea. Mr. chifte, megl. chiofti. Tc. kofte (Miklosich, Turk. Elem., II, 113; Seineanu, II, 110; Lokotsch 1226; Ronzevalle 151); cf. ngr. ϰεφτές, ϰιοφτές, bg. kjofte, sb. cufteta.

HASE, haseuri, s. n. Conserva preparata sub forma de pasta din ficat, carne de porc si slanina. [Var.: haseu s. n.] – Din fr. hache.

PLACHIE, plachii, s. f. 1. Mancare de peste preparata cu multa ceapa si cu mult untdelemn, rumenita la cuptor. 2. (Reg.) Un fel de pilaf preparat din orez sau din pasat, cu carne, cu peste, cu ciuperci sau numai cu grasime. – Din ngr. plaki.

CHIFTEA ~ele f. preparat culinar de forma rotunda, facut din carne tocata si prajit in grasime. [G.-D. chiftelei; Sil. chif-tea] /<turc. kofte

CHIFTEA, chiftele, s.f. preparat culinar sub forma de buleta din carne tocata, mai mult sau mai putin aplatizata, prajita in grasime. Chiftelele foarte mici se numesc indeobste chiftelute, iar cele mari, ca niste turte lunguiete, parjoale.

EXTRACT, extracte, s.n. (In gastronomie) Preparat concentrat, cu aspect siropos sau in stare solida (pulbere, faina, granule), extras din materii vegetale sau animale prin evaporarea partiala sau totala a lichidului dintr-o fiertura. In gastronomie se utilizeaza extracte lichide (sosuri concentrate) sau solide (concentrate de carne), pentru a da gust si consistenta preparatelor (supe, sosuri).

LAZANA, lazane, s.f. (In special la pl.) Paste fainoase specific italiene, in forma de fasii late, preparate in straturi intercalate cu tocatura de carne sau alte ingrediente (fructe de mare, ciuperci, rosii, branza etc.), acoperite cu besamel sau sos tomat si gratinate. – Din it. lasagna, lasagne.

PATEU, pateuri, s.n. 1. preparat de patiserie din foitaj umplut cu branza, carne tocata etc. 2. Pasta tartinabila din ficat de pasare (gaina, gasca, rata) sau de porc, proaspata sau din conserva. 3. preparat culinar din tocatura de ficat, de carne de porc, de vanat sau de peste, variat aditionata si condimentata, invelita in aluat si coapta intr-o forma de metal; se consuma cald sau rece; inv. pasteta, pastet (din germ. Pastete); daca compozitia este invelita in slanina si coapta intr-o forma de lut sau de fonta cu capac, preparatul se numeste si terina (din fr. terrine); se consuma totdeauna rece, in felii.

GUANO s.m. Roca sedimentara fosfatica, formata prin acumularea excrementelor si a resturilor unor pasari marine, care se foloseste ca ingrasamant organic natural. ♦ Ingrasamant preparat din deseurile industriei de prelucrare a carnii. [Pron. gua-. / < fr., sp. guano, cf. peruv. huano].

GUANO s. m. 1. roca sedimentara fosfatica, prin acumularea excrementelor si a resturilor unor pasari marine, ingrasamant agricol natural. 2. ingrasamant preparat din deseurile industriei de prelucrare a carnii. (< fr., sp. guano)

SNITEL, snitele, s. n. preparat culinar facut dintr-o felie subtire de carne, batuta cu ciocanul de lemn, trecuta succesiv prin faina, ou si pesmet si prajita in grasime. – Din germ. Schnitzel.

MITITEL ~i m. preparat culinar de forma unui carnacior, facut din carne tocata, cu adaos de condimente si prajit la gratar. /Din mic

PERISOARA ~e f. preparat culinar in forma de cocolos, facut din carne tocata (amestecata de obicei cu orez), folosit la pregatirea unor mancaruri (supa, ciorba, sos). /para + suf. ~isoara

RULADA² ~e f. 1) Prajitura preparata din foi de aluat rulate cu umplutura. 2) preparat culinar in forma de rulou, facut din carne tocata sau pireu de cartofi, ou, verdeata etc. si copt in cuptor. /<fr. roulade

SNITEL ~e n. preparat culinar pregatit dintr-o bucata subtire de carne, batuta cu un ciocan special, m****a succesiv in ou si pesmet si prajita (in grasime). /<germ. Schnitzel

BULETA, bulete, s.f. preparat culinar de forma sferica din tocatura de carne sau diverse paste si pireuri; fr. boulette; germ. Bulette.

GLASA vb. I. In gastronomie, a acoperi un preparat culinar cu un strat lucios si neted, in special a acoperi un tort, o prajitura, fursecuri sau fructe cu o glazura de zahar, dar si alte preparate pot fi glasate fie la cald, precum carnea sau legumele cu propriul jus sau cu sos, fie la rece cu aspic.

PATISERIE s.f. 1. Pateuri, placinte etc. preparate dintr-un aluat fin si umplut cu carne, branza, dulceata etc.; prajitura. 2. Local in care se vand si se consuma pateuri, placinte; placintarie. [Gen. -iei. / < fr. patisserie].

PATISERIE s. f. 1. pateuri, placinte etc. preparate dintr-un aluat fin si umplut cu carne, branza, dulceata. 2. magazin unde se prepara sau se vand produse de patiserie (1). (< fr. patisserie)

CHIFTEA, chiftele, s. f. preparat culinar de forma rotunda sau ovala facut din carne tocata si prajita in grasime. [Var.: cheftea s. f.] – Din tc. kofte.

GHIVECI, (1) ghivece, (2) ghiveciuri, s. n. 1. Vas de pamant ars, de material plastic etc., de forma tronconica, folosit pentru plantarea (in casa a) florilor. ◊ Ghiveci nutritiv = amestec de pamant, nisip, mranita, ingrasaminte chimice etc., in care se planteaza rasadurile de legume. 2. Mancare preparata din tot felul de legume, cu sau fara carne. ♦ Fig. (Peior.) Creatie literara, muzicala etc. eterogena si lipsita de valoare. – Din tc. guvec.

SLANINA, slanini, s. f. Strat de grasime intre pielea si carnea porcului; parte, bucata din aceasta grasime, conservata si preparata ca aliment (cu adaos de sare ori de boia sau afumata) sau care se topeste, devenind untura. [Pl. si: slanine] – Din bg., scr. slanina.

GARNITURA ~i f. 1) Accesoriu folosit drept completare sau ornament al unui obiect. 2) Adaos, de obicei, de legume sau paste fainoase preparate, care se serveste cu mancaruri, in special, din carne. 3) Piesa demontabila care protejeaza sau fixeaza alta piesa. ~ de frana. 4) Placa elastica care se fixeaza intre doua piese rigide pentru a le etansa. ~ de robinet. ~ de piele. 5) Grup de obiecte asortate, care alcatuiesc un ansamblu; totalitate de obiecte de acelasi gen cu destinatie speciala; complet. ~ de autovehicule. ~ de mobila. ◊ ~ de tren totalitate a vagoanelor ce formeaza un tren. [G.-D. garniturii] /<fr. garniture, germ. Garnitur

BLANCHET s.n. preparat culinar asemanator cu o tocanita, din bucati de carne alba (vitel, miel, pasare, maruntaie) in sos alb pe baza de rantas alb sau ingrosator, cu adaos de ou si smantana; spre deosebire de ciulama, carnea este taiata in bucati mai mici, iar sosul este mai delicat; fr. blanquette; germ. Blankett; engl. white stew. – V. fricase(u)

TARTAR adj. In gastronomie, preparat in stil tatar sau foarte picant; biftec tartar = carne de vaca cruda, tocata, servita cu fileuri de sardele si galbenus de ou crud deasupra (fr. bifteck tartare; germ. Tatarenbeefsteak); sos tartar = sos picant rece, din maioneza amestecata cu bucatele de albus fiert, esalot, capere si verdeata tocata marunt (fr., engl. sauce tartare; germ. Tatarensauce), iar ca preparat casnic, sos rece din maioneza amestecata cu mustar foarte iute, asezonat divers.

MERDENEA, merdenele, s. f. Produs de patiserie preparat din foi de placinta umplute cu branza sau cu carne. – Din tc. merdane.

BATOG ~uri n. 1) Produs alimentar preparat din spinare de morun sau nisetru, sarata si afumata. 2) carne de peste, sarata si afumata. /<sb. batok, rus. batog

SALATA ~e f. 1) Planta erbacee legumicola cultivata pentru frunzele ei mari, care se consuma in stare cruda. ◊ ~a-iepurelui planta erbacee cu tulpina inalta, cu frunze alungite si cu flori rosii sau liliachii. 2) Mancare rece preparata din legume crude sau fierte, uneori cu adaos de carne, oua etc., servita, mai ales, ca aperitiv. ~ de castraveti. ◊ ~ de fructe desert facut din fructe crude (taiate marunt), presarate cu zahar si stropite cu rom (vin, coniac). /<ngr. salata, fr. salade, germ. Salat

COLTUNAS ~i m. preparat culinar din foi mici de aluat umplute cu branza, cartofi, carne etc. si fierte in apa. /coltun + suf. ~as

PIROSCA ~te f. reg. preparat culinar facut din foi mici de aluat cu umplutura (de carne, branza, cartofi), coapte in cuptor sau prajite in grasime multa. /<rus. pirozki, ngr. pyrozky

SANDVIS s.n. In gastronomie, preparat obligatoriu din doua felii de paine sau chifla taiata in doua, unse cu unt, umplute la mijloc cu felii de carne sau mezeluri, rondele de oua, rosii sau altele; este un preparat specific de fast-food, luat ca o gustare consistenta intre mese; var. sandvici, sandviciuri; din engl. sandwich; pentru gustarile realizate asemanator, dar neacoperite (engl. open sandwich) v. tartina, canapea, cruton.

MARINATA s. f. 1. mancare (de peste) preparata cu un sos condimentat. 2. zeama condimentata in care se pune carnea (de vanat) la fragezit. (< it. marinato)

GALUSCA, galuste (galusti), s. f. preparat culinar de forma (relativ) sferica, facut din aluat, din gris, branza, carne tocata etc. – Din rus. galuska.

IAHNIE, iahnii, s. f. Fel de mancare scazuta, preparata din legume (mai ales din fasole boabe), din peste sau din carne. [Var.: iacnie, -ii s. f.] – Din tc. yahni, bg. iahnija.

JAMBON ~oane n. 1) Bucata de carne (de porc) de la coapsa sau de la umar. 2) Produs alimentar preparat din pulpa de porc tinuta in saramura cu ingrediente si apoi afumata sau fiarta; sunca. /<fr. jambon

MARINATA ~e f. 1) Sos preparat din otet, untdelemn si diferite condimente. 2) Fel de mancare pregatita din carne sau peste, tinut intr-un astfel de sos. /<ngr. marinatos, it. marinato

A UMPLE umplu tranz. 1) (recipiente, incaperi, suprafete etc.) A face sa fie plin (pana la limita). ~ borcanul cu apa. ~ odaia cu miros neplacut. ◊ A(-si) ~ buzunarele a castiga bani multi, de obicei in mod ilicit. A(-si) ~ burta (sau pantecele) a manca prea mult. 2) (invelisuri de carne, de aluat, de legume etc.) A completa introducand inauntru un anumit preparat culinar (tocat). ~ o rata cu hrisca. ◊ ~ bors a pune la fermentat tarate amestecate cu huste si apa clocotita. 3) A face sa se umple. /<lat. implere

TOCHITURA, tochituri, s.f. preparat culinar numit si topitura, facut traditional cu ocazia taierii porcului, din carne grasa taiata marunt, prajita cu ceapa in tigaie, avand aspect de tochitura (= jumari obtinute prin topirea slaninii). Ca specialitate gastronomica romaneasca, este realizata din bucati mici de carne de porc, de organe si de carnaciori, prajite la tigaie, servite cu garnitura de mamaliguta, cu ochiuri si branza rasa deasupra.

COLTUNAS, coltunasi, s. m. preparat culinar facut din aluat taiat in patrate mici, care se umplu cu carne, cu branza, cu marmelada etc. si apoi se fierb in apa. [Var.: caltunas s. m.] – Coltun + suf. -as.

PLACINTA ~e f. preparat culinar facut din foi de aluat cu umplutura (de branza, cartofi, dovleac, carne etc.) si copt in cuptor sau prajit pe tava. ◊ ~ (cu) poale (sau poalele)-n brau placinta facuta dintr-o foaie de aluat impaturita sau din mai multe foi suprapuse in mijlocul carora se pune umplutura, peste care se intorc colturile foii. A-i pregati cuiva ~a a-i pregati cuiva, pe neasteptate, o neplacere. [G.-D. placintei] /<lat. placentae

ANTRICOT s.n. 1. carne de vita sau de porc, din regiunea intercostala (termen macelaresc). 2. Transa de carne de vaca, de categoria intai, din regiunea intercostala, de aprox. 1,5 cm grosime, preparata la gratar sau prajita la tigaie (termen gastronomic; fr., engl. entrecote; germ. Entrecote).

CHILI s.n. Cuvant de origine indiana sud-americana, de circulatie internationala in variantele engl. chile, chili, chilli, pentru: 1. Ardei iute, respectiv boia. 2. Amestec traditional de condimente, numit si chili mexican sau american (engl. chili powder, germ. Chilipulver), ce nu trebuie confundat cu ardeii sau cu simpla boia de ardei (engl. chilli powder, germ. Chillipulver), constand in principal din boia, chimion amar, oregano si usturoi, utilizat pentru asezonarea preparatelor specifice. 3. Preparat culinar (supa, tocanita) condimentat cu chili (2), cel mai cunoscut fiind chili con carne, mancare specific texana din carne de vita tocata, boabe de fasole, bucati de ardei si rosii; adaptat bucatariei europene, chilli con carne este o tocanita din carne de vita cu felii de ardei, in sos picant.

COLTUNAS, coltunasi, s.m. preparat culinar constand dintr-o bucata de aluat de taitei umpluta (cu branza, carne tocata etc.); coltunasii se pot adauga si fierbe in supa, sau sunt fierti in apa, apoi serviti cu un sos; sunt specifici bucatariei italiene, preparati in nenumarate feluri: ravioli (patrati), cappelleti (palarioare), tortellini (rotunzi), lunnete (semiluna), cannelloni (tuburi).

PUDING ~uri n. preparat culinar facut dintr-un amestec de produse alimentare (paste fainoase, orez, branza, oua, carne tocata, zahar, fructe, rom) si dat la cuptor. /<fr., engl. pudding

CUSCUS s.n. Crupe de grau, orz sau hrisca, in forma de bobite; prin ext. preparatul culinar, tipic nord-african, realizat prin fierberea crupelor (ca un terci), servit cu carne de batal, legume diverse si naut; var. cuscus; tc. kuskus, araba kuskusu.

RASOL, rasoluri, s. n. 1. Sortiment de carne de bovine sau de porcine care se obtine din regiunea gambei. 2. Fel de mancare preparat din rasol de vita sau din peste, prin fierbere in apa sarata (cu diferite ingrediente). ◊ Expr. (Fam.) A da rasol = a face un lucru in graba, superficial, de mantuiala. [Pl. si: (pop.) rasoale] – Din bg. raszol, scr. rasola, rus. rassol.

GALUSCA ~te f. pop. preparat culinar in forma de cocolos, pregatit dintr-un amestec de orez (sau crupe) cu carne tocata si adaos de condimente, infasurat in foi de varza sau de vita de vie; sarma. ◊ A inghiti ~ca a suporta in tacere o neplacere. [G.-D. galustei] /<rus. galuska

CHENELE s.f. pl. Mici galuste sau perisoare din tocatura de carne sau peste, fierte in apa, apoi servite in sos sau drept garnitura la alte preparate, specifice bucatariei franceze. – Din fr. quenelles.

PATEU, pateuri, s. n. 1. preparat culinar din aluat cu mult unt, asezat in foi si umplut cu branza, tocatura de carne etc. 2. Pasta de ficat, de carne sau de peste amestecata cu condimente, care se consuma (unsa pe felii de paine) proaspata sau conservata; pastet. [Var.: pate s. n.] – Din fr. pate.

PLACINTA, placinte, s. f. 1. preparat de patiserie facut din foi de aluat intre care se pune o umplutura de branza, de carne, de fructe etc. ◊ Expr. A-i veni (sau a-i pregati) (cuiva) o placinta = a-i veni (sau a-i pregati) cuiva o surpriza neplacuta, un necaz. A gasi placinta gata = a se folosi de munca altuia, a-i veni totul de-a gata. Se vinde ca placinta calda = se vinde repede, este foarte cautat. A numara foile la (sau din) placinta = a-si face prea multe socoteli, a despica firul in patru. A astepta (pe cineva) cu placinte calde = a astepta (pe cineva) cu mare bucurie. A sta ca o placinta = a fi pasiv, comod, nesimtit. 2. (Bot.; in compusul) Placinta-porcului = talpa-ursului (Heracleum palmatum). – Lat. placenta.

RULADA, rulade, s. f. 1. Prajitura facuta dintr-o foaie de aluat, infasurata in forma de sul si umpluta cu dulceata, crema etc. 2. Fel de mancare preparat din muschi de vaca sau de porc umplut cu tocatura, oua fierte etc. si rulat, sau din carne tocata amestecata cu ou, verdeata etc. careia i se da o forma de rulou si care se coace la cuptor. 3. (Rar) Ornament muzical de coloratura, bazat pe un sir de acorduri cantate pe o singura silaba. – Din fr. roulade.

GALANTINA, galantine, s.f. preparat culinar de forma paralelepipedica sau cilindrica (aceasta numita si balotina) realizat dintr-o compozitie de bucati de carne (de pasare, vanat, porc sau vitel), oua si alte ingrediente, copt, apoi acoperit cu aspic, servit felii ca antreu rece.

RULOU s.n. In gastronomie: 1. Produs de patiserie in forma de sul, umplut cu o crema, cu frisca etc. 2. preparat culinar realizat prin rularea unui aliment in jurul unei umpluturi, precum rulou de sunca, de peste etc.; rulourile de carne sunt transe subtiri de carne (de vitel, de vaca, de curcan), umplute, rulate si brezate la tigaie, numite si snitele umplute. sin. popieta, din fr. paupiette.

HASEU s.n. carne, peste, legume, crude sau fierte, taiate sau tocate marunt (dar nu date prin masina de tocat), utilizate ca baza pentru umpluturi sau pentru un preparat; prin ext. preparat realizat astfel, proaspat sau sub forma de conserva; din germ. Hachee, cf. fr. hachee (= taiat marunt).

BORS, borsuri, s.n. 1. Lichid acru preparat din tarate de grau si de porumb, peste care se toarna apa clocotita, lasat apoi sa fermenteze la 24-26 ºC, utilizat pentru acrit supele. 2. Supa traditionala in tarile Europei de est, gatita cu legume diverse, cu sau fara carne sau peste, acrita cu bors.

POLONEZ, -A, polonezi, -e, subst., adj. 1. S. m. si f. Persoana care face parte din populatia de baza a Poloniei sau este originara de acolo; polon (1). 2. Adj. Care apartine Poloniei sau populatiei ei, privitor la Polonia sau la populatia ei, originar din Polonia; ca al polonezilor (1); polon (2). ◊ Covrig polonez = produs de patiserie in forma de colacel preparat din aluat de cozonac imbibat cu sirop de zahar si avand deasupra nuci pisate. ♦ (Substantivat, f.) Limba vorbita de polonezi (1). 3. S. f. Dans de origine poloneza (2), in tempo moderat si in masura de 3/4, cu ritm viguros si cu caracter maiestuos, solemn, asemanator marsului; melodie dupa care se executa acest dans. 4. S. m. Mezel din carne de vita si de porc, afumat la cald si apoi fiert; (fam.) polis. – Din fr. polonais.