ALEURONAT s. n. Produs alimentar, bogat in proteine, obtinut din gluten, din care se fac preparate culinare dietetice pentru bolnavii de diabet. [Pr.: -le-u-] – Din fr. aleuronate.

BRASERIE, braserii, s. f. Local in care se servesc preparate culinare, specialitati de patiserie si de cofetarie, bauturi alcoolice (fine) si racoritoare, cafea etc. ♦ Berarie. – Din fr. brasserie.

GRATINAT, -A, gratinati, -te, adj. (Despre preparate culinare) Acoperit cu pesmet (copt). – V. gratina.

STINGE, sting, vb. III. 1. Tranz. A face sa nu mai arda, a opri din ardere focul sau obiectele care ard. ◊ Expr. (Absol.) Bea de stinge = e foarte betiv. ♦ Refl. (Despre foc sau obiecte care ard) A inceta de a arde; a se distruge, a se trece, a se consuma prin ardere. ♦ Tranz. si refl. Fig. A (se) potoli; a (se) linisti, a (se) astampara. ♦ Refl. Fig. A slabi, a deveni lipsit de puteri, a se slei, a se topi. ♦ Refl. Fig. (Fam.) A saraci cu totul, a se ruina. 2. Tranz. si refl. A face sa nu mai lumineze, sa nu mai radieze etc. sau a inceta sa lumineze, sa radieze. ♦ Refl. (Despre astri; adesea fig.) A-si pierde lumina si stralucirea, a se intuneca; (rar; despre culori) a deveni palid, sters. ♦ Tranz. Fig. A intuneca ochii, vederea; a orbi. ♦ Refl. A se voala, a nu se mai vedea (bine, clar). 3. Refl. si tranz. A slabi in intensitate; a se auzi sau a face sa se auda tot mai putin sau deloc. 4. Refl. A inceta din viata; a muri. ♦ Tranz. A omori, a ucide. ♦ A disparea fara a lasa urmasi. ♦ Fig. A disparea fara urma; a pieri. 5. Tranz. A sterge de pe fata pamantului; a distruge, a nimici. 6. Tranz. A pune capat unei obligatii, unei actiuni penale, unui imprumut, unui privilegiu. 7. Tranz. A turna apa (sau alt lichid) peste anumite preparate culinare incinse (lasand in continuare preparatul la foc). ♦ (Chim.) A amesteca doua substante al caror contact produce o efervescenta, cu dezvoltare de caldura, care inceteaza cand solutia devine saturata. ◊ Expr. A stinge var = a turna apa peste piatra de var arsa, pentru ca, in urma reactiei chimice produse, sa se obtina var pentru constructii. – Lat. stinguere.

TAIA, tai, vb. I. I. Tranz. A desparti, a separa ceva in mai multe bucati, cu ajutorul unui obiect taios. ◊ Expr. A taia nodul gordian = a gasi solutia unei probleme grele, a rezolva, a clarifica o situatie incurcata. Poti sa tai lemne pe dansul = doarme bustean. ♦ A desprinde, a desface filele unei carti unite la margini. ♦ A diviza un solid sau a desprinde parti din el prin procedee tehnice, chimice, electrice etc. 2. Tranz. A despica, a spinteca. ◊ Expr. A (-si) taia drum (sau cale, carare) = a-si face loc, a-si croi drum. 3. Tranz. A suprima (un text sau o parte din el). ◊ Expr. A taia raul de la radacina = a starpi radical o manifestare negativa a vietii. 4. Tranz. A brazda. 5. Tranz. (Rar) A croi un obiect de imbracaminte. ♦ A sapa, a sculpta. Pe-un jilt taiat in stanca sta... preotul cel pagan. (EMINESCU) 6. (Inv.) A fabrica bani, a bate moneda. 7. Tranz.A strabate; A traversa; a desparti. Drumul catre sat Taie-n lung padurea (TOPIRCEANU). ◊ Expr. A taia drumul (sau calea) cuiva. = a iesi inaintea cuiva pentru a-l opri. ♦ A lua drumul cel mai scurt, a scurta drumul. ◊ Intranz. Taiaram la dreapta prin hugeacuri (HOGAS). 8. Refl. A se intretaia. 9. Refl. (Despre tesaturi) A se destrama, a se rupe in directia firului tesut. 10. Refl. (Despre lapte) A se coagula, a se branzi (fiind alterat); (despre anumite preparate culinare) a capata aspectul de lapte branzit. II. 1. Tranz. si refl. A (se) spinteca, a (se) omori, a (se) ucide. 2. Tranz. si intranz. (Inv.) A ataca; a bate; a izbi. Taie tu marginile, Eu sa tai mijloacele (ALECSANDRI). ◊ Expr. (Tranz.) A taia si a spanzura = a se purta samavolnic, a proceda arbitrar si abuziv. ♦ A provoca o durere fizica ♦ Tranz. A injunghia, a sacrifica un animal. III. 1. Tranz. si refl. A (se) curma, a (se) opri, a (se) intrerupe. ◊ Expr. A se taia cuiva drumurile (sau cararile) = a fi in incurcatura. 2. Tranz. A face sa slabeasca sau sa inceteze, a micsora, a slabi, a opri. ◊ Expr. A-i taia (sau, refl., a i se taia) cuiva (toata) pofta. = a nu mai avea chef sau a nu mai cuteza sa faca un lucru. (Refl.) A i se taia cuiva (mainile si) picioarele = a-i slabi, a i se m**a cuiva (mainile si) picioarele. ♦ A distruge, a sterge efectul. 3. Tranz. A consfinti incheierea unui targ (prin desfacerea mainilor unite ale negociatorilor); a pecetlui. ♦ (La jocurile de carti) A desparti in doua pachetul de carti, punand jumatatea de dedesubt deasupra; a juca tinand banca impotriva tuturor celorlalti jucatori. 4. Tranz. A spune, a inventa minciuni, vorbe etc. 5. Tranz. (In expr.) A-l taia pe cineva capul = a intelege, a se pricepe sa faca un lucru. 6. Tranz. (Fam., in expr.) A taia pe cineva = a intrece pe cineva, a i-o lua inainte, a-l invinge. – Lat. taliare.

TAIA, tai, vb. I. I. 1. Tranz. A desparti, a separa ceva in bucati cu ajutorul unui obiect taios sau prin diferite procedee fizice si chimice; a diviza, a scinda, a despica, a fragmenta, a imbucatati. ◊ Expr. A-si taia (singur) craca (sau creanga) de sub picioare = a-si primejdui situatia printr-o actiune negandita. A taia nodul gordian = a gasi solutia unei probleme grele, a rezolva, a clarifica o situatie incurcata. Poti sa tai lemne pe dansul, se spune despre cineva care doarme adanc. ♦ Spec. A desprinde, a desface filele unei carti necitite, unite la margini. 2. Tranz. A despica, a spinteca, a trece prin... ◊ Expr. A(-si) taia drum (sau cale, carare) = a-si face loc indepartand obstacolele ce ii stau in cale. 3. Tranz. A suprima (un text sau o parte din el). ◊ Expr. A taia raul de la radacina = a lua masuri energice pentru a starpi radical un rau. 4. Tranz. A lasa urme in profunzime, a brazda; a executa (prin aschiere) adancituri sau proeminente pe suprafata unui obiect. ♦ A sapa, a sculpta. 5. Tranz. (Rar) A croi un obiect de imbracaminte. 6. Tranz. (Inv.) A fabrica bani, a bate moneda. 7. Tranz. (Despre drumuri, rauri etc.) A strabate; a traversa. ♦ (Despre oameni, vehicule etc.) A merge pe drumul cel mai scurt; a scurta drumul. 8. Refl. recipr. A se intretaia. 9. Refl. (Despre tesaturi) A se destrama, a se rupe in directia firului tesut sau la indoituri. 10. Refl. (Despre lapte) A se coagula, a se branzi (fiind alterat); (despre anumite preparate culinare) a capata aspect de lapte branzit din cauza alterarii sau a unei greseli de preparare. ♦ Tranz. A opri fermentarea mustului. II. Tranz. si refl. (recipr.) A (se) spinteca, a (se) omori, a (se) ucide (cu un obiect taios). ◊ Expr. (Absol.) A taia si a spanzura = a se purta samavolnic, a proceda arbitrar si abuziv. ♦ A (se) rani cu un instrument taios. ♦ Tranz. A provoca o durere fizica. ♦ Tranz. A injunghia, a sacrifica un animal (in scopul valorificarii). III. 1. Tranz. si refl. A (se) curma, a (se) opri, a (se) intrerupe. ◊ Expr. (Tranz.) A taia drumul (sau calea) cuiva = a iesi inaintea cuiva spre a-l impiedica sa inainteze, a-l opri din drum. (Refl.) A i se taia cuiva drumurile (sau cararile) = a fi in incurcatura, a i se reduce posibilitatea de a-si aranja treburile. 2. Tranz. A face sa slabeasca sau sa inceteze; a micsora, a slabi, a modera, a atenua, a opri. ◊ Expr. A-i taia (sau, refl., a i se taia) cuiva (toata) pofta = a face sa-si piarda sau a-si pierde cheful, curajul de a (mai) face ceva. A-i taia (cuiva) cuvantul = a descuraja (pe cineva). (Refl.) A i se taia cuiva (mainile si) picioarele = a-i slabi, a i se m**a cuiva (mainile si) picioarele. ♦ A distruge, a sterge efectul. 3. Tranz. A consfinti incheierea unei tranzactii (prin desfacerea cu palma deschisa a mainilor unite ale negociatorilor); a pecetlui. ♦ (La jocurile de carti) A desparti in doua pachetul de carti, punand jumatatea de dedesubt deasupra; a juca tinand banca impotriva tuturor celorlalti jucatori. 4. Tranz. si intranz. (Fam.; in expr.) A taia (la) piroane = a spune minciuni. 5. Tranz. (In expr.) A-l taia pe cineva capul = a intelege, a (se) pricepe sa faca un lucru. (Fam.) A spune ce-l taie capul = a spune vrute si nevrute, a vorbi fara rost. 6. Tranz. (Fam.; in expr.) A taia pe cineva = a intrece pe cineva, a i-o lua inainte, a-l invinge. [Pr.: ta-ia] – Lat. *taliare.

TAIAT², -A, taiati, -te, adj. I. 1. Care este despartit, separat in bucati cu ajutorul unui obiect taios sau prin diferite procedee fizice si chimice; despicat. 2. (Despre filele unei carti necitite) Desprins, desfacut la margini. 3. (Despre texte, filme etc.) Din care s-a suprimat o parte. 4. (Despre tesaturi) Destramat in directia firului tesut sau la indoituri. 5. (Despre anumite preparate culinare) Cu aspect de lapte branzit, din cauza alterarii sau a unei greseli de preparare. II. Ranit cu un obiect taios. ♦ (Despre pasari, animale) Care a fost sacrificat (in scopul valorificarii). III. 1. (Despre rasuflare, respiratie) Cu ritmul slabit, oprit. 2. (Despre un pachet de carti de joc) Despartit in doua punand jumatatea de dedesubt deasupra. [Pr.: ta-iat] – V. taia.

CRAMA, crame, s. f. Cladire la o vie, unde se tescuiesc strugurii, se prepara vinul si se depoziteaza uneltele de lucru. ♦ Local in care se consuma bauturi alcoolice, preparate culinare etc. intr-un cadru rustic. – Cf. scr. krama.

BRASERIE ~i f. Local in care se servesc preparate culinare, de cofetarie si de patiserie, si diferite bauturi. [Art. braseria; G.-D. braseriei; Sil. -ri-e] /<fr. brasserie

A CONDIMENTA ~ez tranz. (mancaruri, preparate culinare) A trata cu condimente. /Din condiment

A PUDRA ~ez tranz. 1) (fata, pielea, parul) A da cu pudra (pentru a face sa capete un aspect placut, pentru a trata, a proteja etc.). 2) (preparate culinare, in special copturi) A presara cu zahar pudra. /<fr. poudrer

CAPERA, capere, s.f. Mugurii floriferi, inca verzi, ai caperului (Capparis spinosa), conservati in otet sau vin, sunt utilizati drept condiment sau garnitura la diferite preparate culinare. Fiind foarte scumpi, adesea sunt folositi drept surogat mugurii florali sau semintele inca verzi de caltunasi (Tropaeolum majus).

GHIMBER, ghimberi, s.m. (In special la sg.) Planta originara din Asia (Zingiber officinale), al carei rizom bulbos, cu aspect de homunculus, se utilizeaza, ras, taiat felii sau uscat si macinat, ca aromatizant pentru preparate culinare si de cofetarie; se comercializeaza proaspat, intreg, felii conservate in sirop sau confiate si sub forma de pulbere de ghimber; var. ghimbir; engl. ginger

MACEDONIE s.f. In gastronomie, amestec de diverse legume sau fructe, taiate cubulete, utilizate pentru realizarea unor preparate culinare: garnituri, salata a la rus, salata de fructe etc. – Din fr. macedoine; it. macedonia

CONDIMENT, condimente, s.n. Substanta de natura minerala (sare) sau vegetala (frunze, seminte, radacini, fructe intregi sau macinate) sau un preparat din acestea (otet, ulei, esenta, extract, pasta, sos etc.), sau obtinuta prin sinteza (aroma, esenta), care, adaugata unor produse alimentare sau preparate culinare, le confera un gust sau o aroma specifice, contribuie la conservarea acestora, precum si la stimularea apetitului si a digestiei.

PANADA, panade s.f. Amestec de faina, ou si pesmet in care se inveleste un aliment, care apoi este prajit in ulei (mod de preparare numit pane). Panada se poate realiza si ca o fiertura de faina in apa sarata, cu adaos de unt sau galbenus de ou, utilizata ca ingrosator in diverse preparate culinare sau pentru a da consistenta umpluturilor. – Fr. panade, germ. Panade.

RANTAS s.n. Amestec de faina si unt sau alta grasime, prajit mai mult sau mai putin, utilizat ca ingrosator pentru sosuri sau alte preparate culinare; poate fi realizat ca rantas alb (pentru besamel), blond (pentru sosuri fine) sau brun (pentru sos brun sau spaniol).

SOIA s.f. Planta anuala din fam. leguminoaselor (Glycine hispida, Glycine maxima), utilizata ca planta furajera, iar boabele de soia si in alimentatia umana, soia fiind una din cele cinci seminte sfinte ale Chinei. Exista boabe de soia galbene, verzi, rosii si negre. Din ele se prepara ulei de soia, tofu („branza de soia”), miso (pasta dulce de soia), faina de soia, din care se produc harusame (taitei subtiri, transparenti ca sticla); preponderent, din soia se obtine asa-numita carne vegetala, un extract de proteine vegetale utilizat ca inlocuitor de carne in preparatele dietetice, iar semintele incoltite de soia sunt foarte apreciate ca ingrediente delicate in diverse preparate culinare.

CATERING s.n. Cuvant recent, de origine engleza, care, atat in Marea Britanie, cat si in SUA, denumeste activitatea de alimentatie publica in toata complexitatea ei, fiind sinonim cu fr. restauration – restauratie; preluat in limba romana cu sens restrans, de livrare si servire de preparate culinare si bauturi sau de organizare de evenimente sociale (nunti, aniversari etc.) si de afaceri (bufete, cocteiluri etc.) in alte locuri (sedii de firme, institutii) decat restaurantele, de catre unitati specializate, la comanda unui client (persoana fizica sau juridica). – Din engl. catering.

ALEURONAT s.n. Produs alimentar bogat in proteine obtinut din gluten, din care se fac preparate culinare pentru dietetici. [< aleuron].

BRASERIE s.f. Local in care se servesc preparate culinare, specialitati de cofetarie si de patiserie, precum si bauturi. ♦ Berarie. [Gen. -iei. / < fr. brasserie].

BRASERIE s. f. local in care se servesc preparate culinare, specialitati de cofetarie si patiserie, precum si bauturi. ◊ berarie. (< fr. brasserie)

BUDINCA, budinci, s. f. 1. preparat culinar facut din faina (sau paste fainoase), orez, oua, lapte etc., adesea indulcit, si copt in cuptor. 2. Mancare facuta din legume (taiate marunt), branza etc. coapte in cuptor. – Din fr. pudding, pouding, engl. pudding.

CHATEAUBRIAND s. n. Specialitate culinara, preparata din muschi (gros) de vaca. [Pr.: sa-to-bri-an] – Cuv. fr.

CHIFTEA, chiftele, s. f. preparat culinar de forma rotunda sau ovala facut din carne tocata si prajita in grasime. [Var.: cheftea s. f.] – Din tc. kofte.

GALUSCA, galuste (galusti), s. f. preparat culinar de forma (relativ) sferica, facut din aluat, din gris, branza, carne tocata etc. – Din rus. galuska.

GRATEN s. n. (Frantuzism) preparat culinar (acoperit cu pesmet) copt in cuptor. – Din fr. gratin.

UMPLUTURA, umpluturi, s. f. Ceea ce serveste pentru a umple un spatiu, un gol etc. ♦ Spec. preparat culinar care se introduce intr-un invelis comestibil, alcatuind impreuna cu acesta o mancare sau o prajitura. ♦ Spec. Material granular sau pulverulent pus pe un teren pentru a-l inalta sau a-l nivela. ♦ Spec. Cantitate de praf de pusca cu care se incarca un cartus (sau cu care se incarca altadata o arma de foc pe la gura tevii). ♦ Fig. Element de valoare minora sau lipsit de valoare, introdus intr-o opera literara, stiintifica, in sumarul unui periodic, intr-un spectacol etc. (spre a le completa). – Umple + suf. -tura.

ZACUSCA, zacuste, s. f. Gustare, aperitiv: spec. preparat culinar facut din vinete, gogosari, ceapa etc., prajite in ulei, ori din peste cu garnitura de legume. – Din rus. zakuska.

PAPANAS, papanasi, s. m. 1. preparat culinar facut din branza de vaca, oua si faina sau gris, fiert in apa sau prajit in grasime. 2. Planta erbacee din familia leguminoaselor, cu frunzele compuse din trei foliole si cu flori mici, alburii sau trandafirii (Trifolium arvense). – Cf. papa¹.

SOS¹, sosuri, s. n. preparat culinar lichid sau vascos (de obicei condimentat) cu care se pregatesc sau cu care se servesc unele mancaruri. – Din fr. sauce.

PATEU, pateuri, s. n. 1. preparat culinar din aluat cu mult unt, asezat in foi si umplut cu branza, tocatura de carne etc. 2. Pasta de ficat, de carne sau de peste amestecata cu condimente, care se consuma (unsa pe felii de paine) proaspata sau conservata; pastet. [Var.: pate s. n.] – Din fr. pate.

SCORDOLEA s. f. preparat culinar din nuci pisate si miez de paine frecate cu usturoi, otet (sau zeama de lamaie) si untdelemn. – Din ngr. skordhalia.

PESMET, pesmeti, s. m. 1. (Adesea la sg. cu sens de pl.) Felie de paine sau de cozonac uscata sau prajita. ♦ (La sg.) Paine (alba) uscata, pisata sau macinata marunt. 2. preparat culinar facut de obicei din faina cu adaos de drojdie, unt, zahar si oua, taiat in diferite forme si copt la cuptor. – Cf. tc. peksimet.

PIURE, piureuri, s. n. preparat culinar din legume sau din fructe fierte (ori crude), trecute prin sita sau zdrobite, folosit de obicei ca garnitura. [Var.: pireu, pire s. n.] – Din fr. puree.

SNITEL, snitele, s. n. preparat culinar facut dintr-o felie subtire de carne, batuta cu ciocanul de lemn, trecuta succesiv prin faina, ou si pesmet si prajita in grasime. – Din germ. Schnitzel.

ESCALOP, escalopuri, s. n. preparat culinar facut din bucati subtiri de muschi de vitel sau din peste. – Din fr. escalope.

SALATA, salate, s. f. 1. Planta legumicola erbacee din familia compozeelor, cu frunze mari si rotunde, comestibile (Lactuca sativa); p. gener. nume dat unor plante erbacee cu frunze comestibile. ◊ Compus: salata-iepurelui = planta erbacee din familia compozeelor, cu flori rosii sau violete (Prenanthes purpurea). 2. preparat culinar facut din anumite legume fierte sau crude, cu adaos de otet, zeama de lamaie si untdelemn, care se serveste ca aperitiv sau ca garnitura. ◊ Salata de fructe = desert facut din fructe crude, taiate marunt, amestecate cu zahar si stropite cu rom, coniac sau vin. [Pl. si: salati] – Din ngr. salata.

COLTUNAS, coltunasi, s. m. preparat culinar facut din aluat taiat in patrate mici, care se umplu cu carne, cu branza, cu marmelada etc. si apoi se fierb in apa. [Var.: caltunas s. m.] – Coltun + suf. -as.

SARMA, sarmale, s. f. preparat culinar din carne tocata (amestecata cu orez si cu alte ingrediente) invelita in foaie de varza, de vita etc. in forma unor rulouri. [Var.: sarmala s. f.] – Din tc. sarma.

SUFLEU, sufleuri, s. n. preparat culinar asemanator cu o budinca, foarte pufos, facut din legume, branza sau fructe cu albus batut spuma. – Din fr. souffle.

CREMA, creme, s. f. 1. preparat culinar de consistenta unei paste, obtinut din lapte, oua si zahar, cu adaos de cafea, ciocolata, vanilie etc., care se serveste ca desert sau se adauga ca ingredient la unele prajituri. ♦ (Cu determinari) Lichior fin. 2. Produs obtinut prin emulsionarea unor grasimi, ceruri, gume etc. cu apa, uleiuri eterice si ingrediente, in vederea utilizarii in tehnica, cosmetica sau medicina; alifie. ♦ Crema de ghete = preparat asemanator cu o alifie, pentru uns si lustruit incaltamintea din piele. 3. Fig. Ceea ce este bun, de frunte, de calitate superioara. – Din fr. creme.

CROCHETA, crochete, s. f. (Mai ales la pl.) preparat culinar din aluat, gris, branza, zarzavaturi etc. cu diferite ingrediente (chimion, cascaval, mac etc.), in forma de bastonase sau de turtite prajite in grasime sau coapte. – Din fr. croquette.

bulion s. n. (sil. -li-on), pl. (preparat culinar) bulionuri, (de culturi) bulioane

coltunas (preparat culinar) s. m., pl. coltunasi

mucenic (martir, preparat culinar) s. m., pl. mucenici

salata (planta, preparat culinar) s. f., pl. salate

ALIVANCA ~enci f. preparat culinar din faina de porumb amestecata cu lapte acru, oua, si copt in cuptor cu unt sau cu smantana. /Orig. nec.

BACLAVA ~le f. preparat culinar din foi de placinta, miez de nuca sau de migdale, stropit cu sirop de miere sau de zahar. [Art. baclavaua; G.-D. baclavalei; Sil. ba-cla-] /<turc. baklava, paklava

BUDINCA ~ci f. preparat culinar, facut din faina (sau din paste fainoase), orez, branza, amestecate cu oua, lapte, unt etc. si copt la cuptor. [G.-D. budincii] /<engl. pudding

CHEC ~uri n. preparat culinar facut din aluat, oua, zahar, lapte, stafide etc. si copt in forme speciale. /<engl. cake

CHIFTEA ~ele f. preparat culinar de forma rotunda, facut din carne tocata si prajit in grasime. [G.-D. chiftelei; Sil. chif-tea] /<turc. kofte

COLTUNAS ~i m. preparat culinar din foi mici de aluat umplute cu branza, cartofi, carne etc. si fierte in apa. /coltun + suf. ~as

CRAPAT n. pop. depr. preparat culinar care serveste drept hrana. /v. a crapa

CREMA ~e f. 1) preparat culinar obtinut printr-un amestec de lapte, oua, zahar, unt, vanilie si alte ingrediente, folosit ca desert sau la prepararea prajiturilor. 2) Produs cosmetic obtinut din grasime, uleiuri si ingrediente; alifie. 3): ~ de ghete produs industrial pentru ingrijirea incaltamintei de piele. 4) fig. Partea mai buna, mai de valoare din ceva; frunte. /<fr. creme

CROCHETA ~e n. mai ales la pl. preparat culinar (din gris, aluat, zarzavat) in forma de bastonase sau turtisoare, prajite in ulei. /<fr. croquettes

ESCALOP ~uri n. preparat culinar pregatit din felii de muschi (mai ales de vitel) inabusit in sos de vin. /<fr. escalope

FASOLE ~ f. 1) Planta erbacee anuala din familia leguminoaselor, cultivata pentru fructele sale pastai, cu boabe comestibile. 2) (cu sens colectiv) Cantitate de boabe sau de pastai ale acestei plante. 3) preparat culinar din boabele sau din pastaile (verzi) ale acestei plante. ◊ ~ facaluite fasole fierte si facute pasta. [G.-D. fasolei] /<nrg. fasoli

FRECATEI m. preparat culinar din aluat nedospit, facut in bucati mici (prin frecare in palme sau fiind trecut prin razatoare) si fiert in supa. /frecat + suf. ~ei

GALUSCA ~te f. pop. preparat culinar in forma de cocolos, pregatit dintr-un amestec de orez (sau crupe) cu carne tocata si adaos de condimente, infasurat in foi de varza sau de vita de vie; sarma. ◊ A inghiti ~ca a suporta in tacere o neplacere. [G.-D. galustei] /<rus. galuska

GRATEN n. preparat culinar, de obicei acoperit cu pesmet si copt in cuptor. /<fr. gratin

INVARTITA¹ ~e f. preparat culinar din foi de aluat acoperite cu umplutura (branza, nuci, mere etc.) si rulate. /v. a (se) invarti

MAIONEZA ~e f. preparat culinar sub forma de sos rece, consistent, obtinut din galbenus de ou batut cu untdelemn, suc de lamaie (sau otet) si mustar, folosit drept condiment. /<fr. mayonnaise

MANCARE ~ari f. 1) v. A MANCA. ◊ De ale ~arii alimente, hrana. A taia cuiva pofta de ~ a face sa nu mai poata manca. A fi de ~ a fi comestibil. 2) preparat culinar care serveste drept hrana. ~ de peste. ~aruri reci. ~aruri calde. ◊ A strica ~area degeaba a nu aduce nici un folos; a nu fi bun de nimic. 3) la pl. Feluri de hrana; bucate. 4) fig. fam. Soi de lucruri, de obiecte. ◊ Asta-i alta ~ (de peste) a) asta-i cu totul altceva; b) acum mai inteleg. [G.-D. mancarii; Pl. si mancaruri] /v. a manca

MITITEL ~i m. preparat culinar de forma unui carnacior, facut din carne tocata, cu adaos de condimente si prajit la gratar. /Din mic

PAPANAS ~i m. preparat culinar in forma de cocolos sau de turtisoara, facut din branza de vaca amestecata cu oua si faina (sau gris) si fiert in apa sau prajit in grasime. /cf. papa

PATEU ~ri n. 1) preparat culinar facut din foi mici de aluat (de obicei dospit) cu umplutura (de branza, carne tocata, varza etc.) si prajit in ulei, unt. 2) Pasta alimentara preparata din ficat, din carne sau peste cu adaos de condimente. /<fr. pate

PAMATUF ~uri n. 1) Instrument primitiv, format dintr-un manunchi de carpe prinse de o prajina, cu care se curata funinginea din cuptoare sau sobe sau praful din incaperi. 2) Obiect format dintr-un smoc de fire de par prinse intr-un maner cu care se sapuneste fata la barbierit. 3) fam. Smoc de pene lungi cu care se ung preparatele culinare inainte de a fi puse in cuptor. /<sl. pometuhu

PARJOALA ~e f. preparat culinar din carne tocata, cu adaos de ou si de condimente, caruia i se da forma de turta mica si care se prajeste in grasime. /<turc. pirzola, bulg. parzola

PERISOARA ~e f. preparat culinar in forma de cocolos, facut din carne tocata (amestecata de obicei cu orez), folosit la pregatirea unor mancaruri (supa, ciorba, sos). /para + suf. ~isoara

PESMET ~ti m. 1) Felie de paine (de chifla, colac etc.) uscata special. 2) Paine uscata si pisata marunt. 3) preparat culinar din aluat cu unt, zahar, oua si drojdie taiat in diferite forme si copt la cuptor; biscuit. /cf. turc. peksimet

PIROSCA ~te f. reg. preparat culinar facut din foi mici de aluat cu umplutura (de carne, branza, cartofi), coapte in cuptor sau prajite in grasime multa. /<rus. pirozki, ngr. pyrozky

PIURE ~uri n. preparat culinar in forma de pasta, facut din legume (mai ales cartofi) sau din fructe zdrobite. /<fr. puree

PIZZA [pr.: pita] f. preparat culinar in forma de turta, facut din aluat si garnisit (cu rosii, ciuperci, cascaval, peste, sunca etc.). /Cuv. it.

PLACINTA ~e f. preparat culinar facut din foi de aluat cu umplutura (de branza, cartofi, dovleac, carne etc.) si copt in cuptor sau prajit pe tava. ◊ ~ (cu) poale (sau poalele)-n brau placinta facuta dintr-o foaie de aluat impaturita sau din mai multe foi suprapuse in mijlocul carora se pune umplutura, peste care se intorc colturile foii. A-i pregati cuiva ~a a-i pregati cuiva, pe neasteptate, o neplacere. [G.-D. placintei] /<lat. placentae

PUDING ~uri n. preparat culinar facut dintr-un amestec de produse alimentare (paste fainoase, orez, branza, oua, carne tocata, zahar, fructe, rom) si dat la cuptor. /<fr., engl. pudding

RULADA² ~e f. 1) Prajitura preparata din foi de aluat rulate cu umplutura. 2) preparat culinar in forma de rulou, facut din carne tocata sau pireu de cartofi, ou, verdeata etc. si copt in cuptor. /<fr. roulade

SARMA ~le f. mai ales la pl. preparat culinar din carne tocata, amestecata cu orez (crupe) si alte ingrediente si invelita in foi de varza sau de vita de vie; galusca. [Art. sarmaua; G.-D. sarmalei] /<turc., sb. sarma

SARBUSCA ~te f. preparat culinar, pregatit din zer fiert cu faina de porumb. /cf. sarbad

SEMIpreparat ~e n. preparat culinar in parte pregatit, care urmeaza sa fie definitivat ulterior. /semi- + preparat

SOS ~uri n. preparat culinar din faina, ceapa prajita, apa si condimente, cu care se pregatesc ori care insotesc unele mancaruri. ~ alb. ~ de rosii. /<fr. sauce

SUFLEU ~ri n. preparat culinar facut din legume, fructe sau branza, amestecate cu albus batut, grasime, si copt in cuptor. ~ de zmeura. [Sil. su-fleu] /<fr. souffle

SUSAN ~i m. 1) Planta erbacee, cultivata pentru semintele ei oleaginoase, folosite in alimentatie si in medicina. 2) Samanta acestei plante. 3) preparat culinar obtinut din zahar, miere si semintele acestei plante. /<turc. susam

SASLAC ~uri n. preparat culinar pregatit din bucatele de carne (mai ales de oaie) fripte in frigare. /<tat. sasliq

SNITEL ~e n. preparat culinar pregatit dintr-o bucata subtire de carne, batuta cu un ciocan special, m****a succesiv in ou si pesmet si prajita (in grasime). /<germ. Schnitzel

TOCMAG ~gi m. mai ales la pl. preparat culinar din aluat nedospit, taiat in forma de suvite subtiri, care se consuma fiert; taitei. /<turc. tokmak

A UMPLE umplu tranz. 1) (recipiente, incaperi, suprafete etc.) A face sa fie plin (pana la limita). ~ borcanul cu apa. ~ odaia cu miros neplacut. ◊ A(-si) ~ buzunarele a castiga bani multi, de obicei in mod ilicit. A(-si) ~ burta (sau pantecele) a manca prea mult. 2) (invelisuri de carne, de aluat, de legume etc.) A completa introducand inauntru un anumit preparat culinar (tocat). ~ o rata cu hrisca. ◊ ~ bors a pune la fermentat tarate amestecate cu huste si apa clocotita. 3) A face sa se umple. /<lat. implere

UMPLUTURA ~i f. 1) Material care serveste pentru a umple ceva (un spatiu, un recipient etc.). 2) preparat culinar care se introduce intr-un invelis comestibil. 3) fig. Adaos de valoare secundara care completeaza un gol (intr-o opera literara, stiintifica, intr-un spectacol etc.). / a umple + suf. ~tura

BLANCHET s.n. preparat culinar asemanator cu o tocanita, din bucati de carne alba (vitel, miel, pasare, maruntaie) in sos alb pe baza de rantas alb sau ingrosator, cu adaos de ou si smantana; spre deosebire de ciulama, carnea este taiata in bucati mai mici, iar sosul este mai delicat; fr. blanquette; germ. Blankett; engl. white stew. – V. fricase(u)

FRICASEU s.n. preparat culinar asemanator cu blanchetul, dar la care se adauga arpagic si ciuperci; fr. fricasee; germ. Frikasee, it. fricassea.

BULETA, bulete, s.f. preparat culinar de forma sferica din tocatura de carne sau diverse paste si pireuri; fr. boulette; germ. Bulette.

CHIFTEA, chiftele, s.f. preparat culinar sub forma de buleta din carne tocata, mai mult sau mai putin aplatizata, prajita in grasime. Chiftelele foarte mici se numesc indeobste chiftelute, iar cele mari, ca niste turte lunguiete, parjoale.

CHILI s.n. Cuvant de origine indiana sud-americana, de circulatie internationala in variantele engl. chile, chili, chilli, pentru: 1. Ardei iute, respectiv boia. 2. Amestec traditional de condimente, numit si chili mexican sau american (engl. chili powder, germ. Chilipulver), ce nu trebuie confundat cu ardeii sau cu simpla boia de ardei (engl. chilli powder, germ. Chillipulver), constand in principal din boia, chimion amar, oregano si usturoi, utilizat pentru asezonarea preparatelor specifice. 3. Preparat culinar (supa, tocanita) condimentat cu chili (2), cel mai cunoscut fiind chili con carne, mancare specific texana din carne de vita tocata, boabe de fasole, bucati de ardei si rosii; adaptat bucatariei europene, chilli con carne este o tocanita din carne de vita cu felii de ardei, in sos picant.

CHISEL s.n. preparat culinar specific bucatariei rusesti si scandinave, din piure sau sirop de fructe rosii (fructe de padure, capsune, zmeura), legat cu amidon; servit cald sau rece, decorat cu frisca; rus. kissel.

COLTUNAS, coltunasi, s.m. preparat culinar constand dintr-o bucata de aluat de taitei umpluta (cu branza, carne tocata etc.); coltunasii se pot adauga si fierbe in supa, sau sunt fierti in apa, apoi serviti cu un sos; sunt specifici bucatariei italiene, preparati in nenumarate feluri: ravioli (patrati), cappelleti (palarioare), tortellini (rotunzi), lunnete (semiluna), cannelloni (tuburi).

CROCHETA, crochete, s.f. preparat culinar din compozitii diverse, picante sau dulci, in forma de bastonas, balonas, patrat etc., trecut prin faina, ou si pesmet, apoi prajit in ulei; servit drept gustare, garnitura sau desert.

CURRY s.n. Amestec de condimente, de origine indiana, realizat dupa nenumarate retete, sub forma de pudra sau pasta; compozitia clasica cuprinde: curcuma, coriandru, chimion amar, piper, cuisoare, cardamom, ghimber, nucsoara, tamarin, ardei iute, la care se poate adauga fenicul, ginseng, busuioc uscat, boabe de mustar, scortisoara s.a.; prin ext., preparat culinar sub forma de tocanita, condimentat cu curry (curry de miel, de pasare, de porc etc.).

CUSCUS s.n. Crupe de grau, orz sau hrisca, in forma de bobite; prin ext. preparatul culinar, tipic nord-african, realizat prin fierberea crupelor (ca un terci), servit cu carne de batal, legume diverse si naut; var. cuscus; tc. kuskus, araba kuskusu.

ESENTA, esente, s.f. Lichid volatil, cu aroma puternica, numit si ulei eteric, extras din plante aromatice sau mirodenii (petale, flori, frunze, fructe, scoarta, radacina) sau produs sintetic (aroma de cocos, de rom, de anason, de vanilie) care pastreaza integral proprietatile acestora (aroma, gust, principii active); se utilizeaza in scopuri medicinale, in parfumerie sau ca aromate in cofetarie si patiserie, sub forma de solutie alcoolica (esenta de vanilie, de migdale) sau ca ulei aromatizat (ulei de lamaie, de menta, de trandafir); se obtin esente si prin reducerea unei fierturi (esenta de ciuperci), prin infuzare (apa de trandafiri, de flori de portocal) sau prin macerare de materii vegetale (trufe, usturoi, ceapa, frunze) in otet sau in vin, utilizate pentru asezonarea preparatelor culinare.

FLEURON s. In gastronomie, mica piesa din foitaj, in forma de semiluna, de peste sau de frunza, utilizata pentru ornarea preparatelor culinare.

FOND s.n. In gastronomie, preparat de baza (un lichid, o compozitie sau un aluat) utilizat pentru realizarea unui preparat culinar mai complex.

GALANTINA, galantine, s.f. preparat culinar de forma paralelepipedica sau cilindrica (aceasta numita si balotina) realizat dintr-o compozitie de bucati de carne (de pasare, vanat, porc sau vitel), oua si alte ingrediente, copt, apoi acoperit cu aspic, servit felii ca antreu rece.

GALUSCA, galuste, s.f. preparat culinar de forma mai mult sau mai putin sferica, realizat dintr-o compozitie pe baza de faina, de gris, de cartofi sau branza de vaci; galustele pot fi simple, fierte direct in supa sau sos, sau umplute (cu prune sau caise), fierte in apa, rumenite in pesmet si servite cu zahar ca desert.

GELIFIANT s.m. In gastronomie, aditiv alimentar utilizat pentru a da unui preparat culinar consistenta de jeleu (pectina, agar-agar etc.).

GERMENI DE GRAU s.m. pl. Produs alimentar rezultat prin eliminarea germenilor din boabele de grau, inainte de macinare; se utilizeaza ca atare sau macinati, pentru producerea de paine speciala, precum si ca ingredient sau ingrosator in preparatele culinare (supe, sosuri etc.), avand o mare valoare nutritiva.

GRATINA, gratinez, vb. I tranz. A realiza o crusta la suprafata unui preparat culinar, prin rumenire la cuptor; pentru a obtine o crusta frumoasa, in mod curent suprafata preparatului se acopera cu un strat de branza sau pesmet.

MARINATA, marinate, s.f. preparat culinar acoperit cu un sos tomat acrit cu otet (marinata de peste, chiftelute marinate etc.), alimentele nefiind de fapt marinate in prealabil.

OMLETA, omlete, s.f. preparat culinar realizat din oua desfacute din coaja, batute, apoi prajite in tigaie fara a fi amestecate, avand forma unei clatite pufoase; poate fi sarata sau dulce, plata (natur sau cu diferite ingrediente incorporate) sau rulata cu o umplutura la mijloc (o compozitie sarata, dulceata, fructe etc.), fiind servita ca preparat de mic dejun, ca antreu sau ca desert.

OCHI s.n. In gastronomie, preparat culinar dintr-un ou intreg, desfacut din coaja, prajit in tigaie sau la capac, fara a fi amestecat, astfel incat galbenusul sa ramana intreg in mijlocul albusului coagulat de jur imprejur; (la pl.) ochiuri romanesti = oua intregi, desfacute din coaja si fierte in apa cu otet, astfel incat galbenusul sa fie invelit de albusul coagulat, numite si oua posate (din fr. poche = buzunar).

OREZ SALBATIC s.n. Graminee originara din America de Nord (Zizania aquatica), neinrudita cu orezul, ale carei seminte lungi si subtiri, de culoare maronie, sunt comestibile si utilizate de obicei in amestec cu orezul. Confera preparatelor culinare un aspect si o aroma deosebite, boabele sale devenind prin fierbere de culoare purpurie. [Dictionar gastronomic explicativ, Ed. Gemma Print, 2003]

PAPIOTA s.f. In gastronomie, hartie alba, decupata, utilizata pentru decorarea osului de cotlet sau de la pulpa de pasare, cand acestea sunt servite la masa; in expr. in papiota = preparat culinar gatit si servit in hartie de pergament sau in folie de aluminiu; fr. en papillote.

PATEU, pateuri, s.n. 1. preparat de patiserie din foitaj umplut cu branza, carne tocata etc. 2. Pasta tartinabila din ficat de pasare (gaina, gasca, rata) sau de porc, proaspata sau din conserva. 3. preparat culinar din tocatura de ficat, de carne de porc, de vanat sau de peste, variat aditionata si condimentata, invelita in aluat si coapta intr-o forma de metal; se consuma cald sau rece; inv. pasteta, pastet (din germ. Pastete); daca compozitia este invelita in slanina si coapta intr-o forma de lut sau de fonta cu capac, preparatul se numeste si terina (din fr. terrine); se consuma totdeauna rece, in felii.

PORRIDGE s.n. preparat culinar din faina de ovaz sau alte crupe de cereale (fulgi de ovaz, de porumb, muesli) fierte in apa sau oparite cu lapte; se consuma traditional in tarile anglo-saxone la micul dejun – sarat in Scotia, cu sirop sau gem in Anglia.

M'USLI s.n. preparat culinar cu mare valoare nutritiva, creat in sec. 19 de medicul elvetian Bircher-Benner, numit de aceea si Birchermuesli, constand din fulgi de ovaz inmuiati in lapte, cu adaos de suc de lamaie, mere rase sau alte bucatele de fructe proaspete si seminte uleioase (miez de nuca, migdale) macinate; p. restr. amestec de fulgi de ovaz, fructe deshidratate si seminte uleioase, comercializat sub aceasta denumire. din germ. Musli < germ. elv. Muesli, dim. al lui Mues pt. germ. Mus = piure (de fructe, de legume etc.). [et. DWdDS, 10 B.]

RAGUT, raguturi, s.n. In gastronomie, denumire generala pentru un preparat culinar din carne, pasare, vanat, peste sau legume taiate in bucati regulate (cuburi), rumenite (ragut brun) sau nerumenite (ragut alb), pudrate cu faina si fierte intr-un lichid aromatizat; prin adaugare de ingrediente specifice, se obtin preparate traditionale precum tocana, stufat, gulas, papricas etc.; din fr. ragout; germ. Ragout. In bucataria italiana, „ragu” este un amestec specific de carne tocata cu sos de rosii picant, utilizat drept garnitura la pastele fainoase.

RULOU s.n. In gastronomie: 1. Produs de patiserie in forma de sul, umplut cu o crema, cu frisca etc. 2. preparat culinar realizat prin rularea unui aliment in jurul unei umpluturi, precum rulou de sunca, de peste etc.; rulourile de carne sunt transe subtiri de carne (de vitel, de vaca, de curcan), umplute, rulate si brezate la tigaie, numite si snitele umplute. sin. popieta, din fr. paupiette.

SCORTISOARA s.f. Scoarta aromatica a unor arbori exotici vesnic verzi (Cinnanomum zeylanicum si Cinnamomum cassia), comercializata uscata sub forma de batoane de aproximativ 10 cm lungime, sub forma de bucatele sau gata macinata, de culoare maronie-roscata. Se utilizeaza in bucataria occidentala mai ales pentru aromatizarea produselor de cofetarie, dar in tarile orientale si la condimentarea preparatelor culinare (carne, pui, peste), in special in amestecuri traditionale.

SOTEU, soteuri, s.n. preparat culinar din bucati de carne, maruntaie, peste, fragede si delicate, sotate in grasime, stinse cu vin sau un fond potrivit, apoi fierte inabusit, impreuna cu o garnitura de legume si condimente, in vasul acoperit cu capac. – Din fr. saute.

TOCHITURA, tochituri, s.f. preparat culinar numit si topitura, facut traditional cu ocazia taierii porcului, din carne grasa taiata marunt, prajita cu ceapa in tigaie, avand aspect de tochitura (= jumari obtinute prin topirea slaninii). Ca specialitate gastronomica romaneasca, este realizata din bucati mici de carne de porc, de organe si de carnaciori, prajite la tigaie, servite cu garnitura de mamaliguta, cu ochiuri si branza rasa deasupra.

GLASA vb. I. In gastronomie, a acoperi un preparat culinar cu un strat lucios si neted, in special a acoperi un tort, o prajitura, fursecuri sau fructe cu o glazura de zahar, dar si alte preparate pot fi glasate fie la cald, precum carnea sau legumele cu propriul jus sau cu sos, fie la rece cu aspic.

RESTAURATIE s.f. (In gastronomie) Cuvant recent, utilizat tot mai frecvent in literatura de specialitate in locul sintagmei alimentatie publica, pentru domeniul de activitate cuprinzand productia culinara (pregatirea preparatelor culinare, de patiserie si de cofetarie) si desfacerea acestora, precum si a bauturilor (servirea pentru consumul pe loc sau livrarea la comanda, in afara localului), activitate desfasurata in cadrul unor unitati economice specializate. – Din fr. restauration.

GRATEN s.n. 1. Preparat culinar acoperit cu pesmet si copt in cuptor. 2. Vas de bucatarie din faianta rezistent la foc, in care se pregatesc preparatele care necesita o gratinare. [< fr. gratin].

GRATINARE s.f. Actiunea de a gratina si rezultatul ei. ♦ Formarea unei cruste rumene la suprafata preparatelor culinare prin expunere la temperatura ridicata in cuptor. [< gratina].

PASTET s.n. preparat culinar din carne, care se serveste fie simplu, ca aperitiv, fie intr-o crusta de aluat, insotit de salata, ca fel de baza. [< germ. Pastete].

PLUMCHEIC s.n. preparat culinar dulce, pregatit din oua, faina, cacao si fructe. [Var. plumchec s.n. / < engl. plumcake].

RULOU s.n. 1. Cilindru de lemn sau de metal care serveste ca suport pentru deplasarea pieselor grele prin rostogolire. ♦ Sul subtire de lemn pe care se infasoara transperantul de la ferestre; (p. ext.) transperantul insusi. ♦ Sul de hartie sau de carton in care se pastrau in trecut diplomele si documentele de formate mari. ♦ (Poligr.) Cilindru elastic impregnat cu cerneala. ♦ Tavalug, cilindru de presat. ♦ (Text.) Valt pentru aplicarea masei de incleiere. 2. Pieptanatura femeiasca in care parul este infasurat ca un sul. 3. Obiect sau material infasurat in forma de sul. ♦ preparat culinar din carne sau din aluat umplut cu frisca ori cu crema, care se ruleaza (1). 4. (Arhit.) Motiv ornamental constand din siruri curbe de vute care se incastreaza unele in altele. [< fr. rouleau].

BUDINCA s.f. 1. preparat culinar dulce servit la desert. 2. Fel de mancare din legume, branza etc., copt in cuptor. [Cf. engl. pudding].

CROCHETE s.f.pl. preparat culinar din gris sau din zarzavaturi etc., modelat in forma de bastonase sau de turtite si prajit in grasime. [Sg. crocheta. / < fr. croquettes].

JELEU s.n. preparat culinar cu aspect gelatinos, obtinut din suc de fructe fiert cu zahar. [Pl. -uri. / < fr. gelee].

MEDALION s.n. 1. Bijuterie ovala sau rotunda in care se pastreaza o fotografie sau o mica amintire si care se poarta de obicei la gat. 2. Fotografie sau tablou de forma ovala sau rotunda. 3. Ornament rotund sau oval care cuprinde un basorelief, o inscriptie. ♦ Motiv in forma de romb care se aplica in mijlocul unei tesaturi. 4. preparat culinar de forma rotunda sau ovala. 5. Scurta scriere literara in proza, articol critic in care se schiteaza portretul unei personalitati. ♦ Spectacol, emisiune etc. dedicata evocarii unui compozitor sau unui scriitor. [Pron. -li-on. / < fr. medaillon, cf. it. medaglione].

putisoara, putisoare, s.f. (pop. si fam.) 1. puta mica de copil; putica, putuica. 2. (la pl.) produs culinar preparat din cartofi fierti, faina si oua, cu forma de batoane presarate cu pesmet, prajite cu grasime si cu zahar. 3. (reg.) omusor.

chiftea (chiftele), s. f. – preparat culinar de forma rotunda din carne tocata si prajita. – Var. cheftea, chioftea, piftea. Mr. chifte, megl. chiofti. Tc. kofte (Miklosich, Turk. Elem., II, 113; Seineanu, II, 110; Lokotsch 1226; Ronzevalle 151); cf. ngr. ϰεφτές, ϰιοφτές, bg. kjofte, sb. cufteta.

SOS s.n. preparat culinar lichid sau vascos (de obicei condimentat) cu care se pregatesc sau se servesc anumite mancaruri. [< fr. sauce, cf. lat. salsus].

SUFLEU s.n. preparat culinar asemanator cu budinca, facut din legume fierte, oua, branza si unt sau din fructe. [Pl. -uri. / < fr. souffle].

crema (creme), s. f. – 1. preparat culinar de consistenta unei paste. – 2. Ceea ce este bun, de calitate superioara. – 3. preparat pentru lustruit incaltamintea. Fr. creme. – Der. cremos, adj., din fr.

BAVAREZA s. f. preparat culinar cu aspect gelatinos, din ciocolata, rom etc., care se serveste rece, intre branzeturi si fructe. (< fr. bavaroise)

BUDINCA s. f. 1. preparat culinar, din faina (sau paste fainoase), orez, oua, lapte, adesea indulcit, servit la desert. 2. fel de mancare din legume, branza, copt in cuptor. (< fr., engl. pudding)

CREMA s. f. 1. preparat culinar dulce din lapte, oua si zahar, la care se adauga cafea, vanilie etc. 2. supa avand la baza un piure de legume legat cu un sos alb, sau numai amestecat cu smantana si galbenus de ou. 3. lichior siropos. 4. produs cosmetic folosit la ingrijirea pielii; pomada. ♦ ~ de ghete = preparat pentru ungerea si lustruirea incaltamintei de piele. 5. (fig.) ceea ce este bun, de frunte, foarte folositor. (< fr. creme)

CROCHETE s. f. pl. preparat culinar din gris sau din zarzavaturi etc., modelat in forma de bastonase ori turtite si prajit in grasime. (< fr. croquettes)

GRATEN s. n. 1. preparat culinar acoperit cu pesmet si copt in cuptor. 2. vas de bucatarie din faianta, reziztent la foc, in care se pregatesc preparatele care necesita o gratinare. (< fr. gratin)

JELEU s. n. preparat culinar dulce, cu aspect gelatinos, obtinut din suc de fructe fiert cu zahar. (< fr. jelee)

MEDALION s. n. 1. bijuterie ovala sau rotunda in care se pastreaza o fotografie, o mica amintire (care se poarta la gat). 2. ornament rotund sau oval de fatada sau de mobilier, care cuprinde un basorelief, o inscriptie. ◊ motiv in forma de romb care se aplica in mijlocul unei tesaturi. 3. preparat culinar de forma rotunda sau ovala. 4. scurta scriere literara in proza, articol critic in care se schiteaza portretul unei personalitati. ◊ spectacol, emisiune dedicata evocarii unui scriitor, muzician etc. (< it. medaglione, fr. medaillon)

PASTET s. n. preparat culinar din carne, care se serveste fie simplu, ca aperitiv, fie intr-o crusta de aluat, insotit de salata, ca baza. (< germ. Pastete)

RULOU s. n. 1. cilindru de lemn sau de metal care serveste ca suport pentru deplasarea pieselor grele prin rostogolire. ◊ sul subtire de lemn pe care se infasoara transperantul de la ferestre. ◊ sul de hartie sau de carton in care se pastrau in trecut diplomele si documentele de formate mari. ◊ (poligr.) cilindru elastic impregnat cu cerneala. ◊ tavalug, cilindru de presat. ◊ cilindru de cauciuc imprimat cu modele, la zugravit. ◊ (text.) valt pentru aplicarea masei de incleiere. 2. obiect, material infasurat in forma de sul. ◊ preparat culinar din carne sau aluat umplut cu frisca ori cu crema, care se ruleaza (1). 3. (arhit.) motiv ornamental constand din siruri curbe de vute care se incastreaza unele in altele. 4. pieptanatura femeiasca in care parul este infasurat ca un sul. (< fr. rouleau)

SOS s. n. preparat culinar lichid sau vascos (condimentat) cu care se pregatesc sau se servesc anumite mancaruri. (< fr. sauce)

SUFLEU s. n. preparat culinar asemanator cu budinca, din legume fierte, oua, branza si unt sau din fructe. (< fr. souffle)

fondue (fr.) (preparat culinar) [pron. fod'u] s. f., pl. fondue

salata (salate), s. f. – preparat culinar din legume sau verdeturi crude. – Var. salada, Trans., salata. Mr., megl. salata. It. salata, var. din fr. salade si mag. salata (Galdi, Dict., 157), cf. ngr. σαλάτα, alb. salate, tc., bg. salata. – Der. saladiera (var. salatiera), s. f., din fr. saladier.

sos (sosuri), s. n. – preparat culinar cu care se servesc mincarurile. Fr. sauce, cf. salcie. – Der. sosiera, s. f. (vas de sos), din fr. sauciere.

BUDINCA, budinci, s. f. 1. preparat culinar dulce servit ca desert. 2. Fel de mancare facut din legume, branza etc. si copt in cuptor. – Fr. pudding, pouding (<engl.).

CATERING (cuv. engl.) s. n. Activitate de distribuire a productiei industriale sau centralizate a semipreparatelor si preparatelor culinare care, intre perioada de productie si desfacere la consumator, sint conservate prin frig in depozite-tampon.

ZACUSCA s. f. Gustare, aperitiv; preparat culinar care se serveste ca aperitiv. – Rus zakuska.

SEMIPREPARAT, semipreparate, s. n. Produs culinar in parte pregatit, care urmeaza sa fie preparat in continuare acasa. – Semi- + preparat¹.

preparat s. 1. v. pregatire. 2. v. gatit. 3. produs, sortiment, (inv.) preparatie. (~ culinar.)