INTARI, intaresc, vb. IV. 1. Refl. A se face (mai) tare, (mai) rigid, a (se) indura; a deveni (mai) dens. 2. Tranz. A mari rezistenta unei piese, a unui sistem tehnic etc. ♦ A fortifica un loc, o pozitie strategica; a baricada. 3. Tranz. si refl. A face sa prinda sau a prinde puteri (de obicei dupa o boala), a face sa-si recapete sau a-si recapata puterile; a (se) intrema, a (se) inzdraveni. ♦ A deveni mai mare, mai puternic; a se dezvolta. ♦ Fig. A reconforta, a da puteri fizice sau morale. 4. Tranz. si refl. A (se) consolida. 5. Tranz. A confirma, a adeveri (o convingere, o banuiala). ♦ A accentua o linie, un contur etc. 6. Tranz. A legaliza o actiune, un act. 7. Refl. (Despre fenomene atmosferice) A se inteti, a se intensifica. – In + tare.

INTARIT, -A, intariti, -te, adj. 1. (Despre un sistem tehnic) Facut (mai) rezistent; (despre un material) devenit (mai) rigid, (mai) dens. ♦ (Despre un teren, o pozitie strategica, o cetate etc.) Fortificat. 2. Fig. Care a prins puteri; intremat, inzdravenit; reconfortat. 3. Care a devenit puternic, consolidat. 4. Legalizat. – V. intari.

RAZBOIUL HISPANO-AMERICAN, primul razboi pentru rei,partirea lumii (1898), purtat intre S.U.A. si Spania. Dezlantuit de S.U.A. pentru a ocupa unele colonii spaniole, s-a incheiat cu Pacea de la Paris (dec. 1898). S.U.A. au obtinut Filipinele, Puerto Rico, ins. Guam etc. controlul asupra Cubei, devenita, formal, independenta, si, prin aceasta, importante pozitii strategice in Atlantic si Pacific.

RAETIA (RHAETIA), provincie la S de Dunare, ce cuprinde parti din actualele state Austria, Elvesia si Germania. Populata, probabil, de descendentii ilirilor si de celti, a fost cucerita de romani (15 i. Hr.) si a devenit o importanta parte a imperiului prin pozitia strategica; terit. de frecvente confruntari intre trupele imperiale romane si triburile germanice invadatoare; in sec. 1 d. Hr. hotarul nordic se intindea pana la raul Neckar; dupa mijlocul sec. 5, autoritatile romane controlau numai tinuturile alpine ale provinciei.

EVOLUTIE ~i f. 1) la sing. Modificare treptata a calitatii spre un nivel superior; dezvoltare. ~a speciilor. 2) Curs al unei actiuni, al unui proces; desfasurare. ◊ In ~ in curs de dezvoltare. 3) (despre avioane, nave) Miscare larga (mai ales circulara) in jurul unui punct fix. 4) (despre trupe militare) Schimbare de pozitie; regrupare tactica si strategica; manevra. 5) (despre sportivi, artisti) Prezentare in fata publicului. [G.-D. evolutiei] /<fr. evolution, lat. evolutio, ~onis

CHEIE chei f. 1) Obiect de diferite forme care serveste la incuierea-descuierea unui lacat sau a unei broaste. ◊ A da ~ile pe mana cuiva a incredinta cuiva averea. La ~ bun pentru a fi dat in exploatare; complet finisat. 2) Instrument cu care se strange ori se desface un surub sau o piulita. ~ universala. 3) muz. Semn conventional pus la inceputul portativului pentru a indica pozitia unei note. ~ fa-major. 4) Unealta pentru acordarea instrumentelor muzicale; acordor. 5) Mic instrument cu care se rasuceste resortul unui ceas sau al altor mecanisme. 6) fig. Procedeu prin care se poate solutiona ceva; explicatie; dezlegare. ~ ia unui cifru. ◊ pozitie-~ pozitie de prima importanta (din punct de vedere strategic, economic etc.). 7) pl. Vale ingusta intre doi munti abrupti. 8): ~ de bolta a) piatra din mijlocul unei bolti care asigura sprijinirea celorlalte pietre; b) element de baza care explica sau rezolva o problema. [Art. cheia; G.-D. cheii; Sil. che-ie] /<lat. clavis

STRATEGIC, -A, strategici, -ce, adj. Care tine de strategie, privitor la strategie. ◊ Harta strategica = harta militara utilizata in conducerea razboiului. ♦ (Despre locuri, drumuri, pozitii) Care are insemnatate pentru actiunile militare de razboi; care favorizeaza desfasurarea operatiilor militare. ♦ Foarte important, esential din punctul de vedere al strategiei (2). ♦ Potrivit, oportun (intr-o imprejurare data). – Din fr. strategique.

strategic ~ca (~ci, ~ce) 1) Care tine de strategie; propriu strategiei. Operatie ~ca. 2) (despre locuri, cai de comunicatie etc.) Care prezinta interes pentru strategia militara; important din punct de vedere militar. pozitie ~ca. Drum ~. /<fr. strategique

ALINIAMENT (dupa fr.) s. n. 1. Linie dreapta, determinata pe un teren prin pozitia mai multor puncte sau obiecte (repere); p. ext. pozitia mai multor puncte sau obiecte de-a lungul unei linii drepte. 2. Portiune dreapta din traseul unei cai de comunicatie, cuprinsa intre doua curbe consecutive. 3. (MILIT.) Fasie de teren care, datorita conditiilor naturale, prezinta o importanta tactica, operativa sau strategica pentru actiunile de lupta ce se desfasoara in raionul respectiv.

CENTURA, centuri, s. f. 1. Curea lata de piele, mai rar de panza, cu care se incing militarii peste mijloc si de care agata sabia, baioneta etc.; centiron. ◊ Expr. Pana la centura = de la umeri pana la talie. ♦ Centura de gimnastica = cingatoare lata, folosita pentru a sustine corpul la unele exercitii de gimnastica. Centura ortopedica = dispozitiv folosit in unele afectiuni ale sistemului osos, pentru mentinerea corpului in pozitie corecta. Centura de salvare = dispozitiv fixat in jurul taliei, care serveste la mentinerea unui naufragiat deasupra apei; colac de salvare. Centura de siguranta = dispozitiv de protectie a muncitorilor care lucreaza pe stalpi la inaltime, constituita dintr-o cingatoare lata si o franghie de sustinere. 2. (In expr.) Cale ferata de centura = cale ferata care inconjura un oras. Centura de forturi = zona fortificata in jurul unei asezari care prezinta interes strategic. 3. (In expr.) Centura pelviana = oasele bazinului. – Fr. ceinture.