Dex.Ro Mobile
Rezultate din textul definițiilor
MARSUIN s.m. Mamifer cetaceu asemanator cu delfinul; purcel de mare. [Pron. -su-in. / < fr. marsouin, cf. germ. Meerschweinporc de mare].

MARSUIN (‹ fr.) s. m. Mamifer cetaceu din familia delfinidelor, cu dinti izodonti, aplatizati lateral, cu varfuri crenelate fara un rostru distinct, avand 1,30-1,80 m lungime (Phocaena phocaena). Traeste in Oc. Atlantic, M. Mediterana si Marea Neagra; specie bentonica, prezenta in apropierea tarmului, mai ales vara. Sin. porc de mare.

DELFIN1, delfini, s. m. 1. Mamifer marin cu corpul in forma de fus, care atinge marimea de trei metri, cu botul alungit, prevazut cu numerosi dinti conici, si care traieste in grupuri compacte in toate marile; porc-de-mare (Delphinus delphis). 2. (Art.) Constelatie din emisfera boreala, in vecinatatea Caii-Laptelui. 3. Procedeu tehnic de inot in care sportivul, culcat cu fata in jos, inainteaza la suprafata apei prin miscarea simultana si simetrica a bratelor, dinainte spre inapoi, coordonata cu bataia simultana in plan vertical a picioarelor. – Din lat. delphinus, it. delfino.

porcoi (peste, porc mare) s. m., pl. porcoi, art. porcoii

porcan1, porcani, s.m. (reg.) 1. om obraznic, mizerabil. 2. porc mare, porcoi. 3. pestisor cu corpul in forma de fus, care traieste in apele de deal si de ses; porcusor, porcas. 4. (fig.) epitet depreciativ pentru un om lacom, nesimtit, grosolan, fara caracter, obraznic, mincinos, indecent. 5. ciuperca comestibila, cu palarie carnoasa de culoare bruna-cenusie, cu piciorul scurt, neted, care creste prin padurile de brad.

porcAN, (1) porcani, s. m., (2) porcane, s. n. 1. (Reg.) porc mare. ♦ Fig. Om nerusinat, lacom, ticalos. 2. Gramada de fan, de paie etc.; capita. – Din porc + suf. -an.

TRANDAFIR, trandafiri, s. m. 1. Nume dat unor specii diverse de plante perene sau de arbusti ornamentali din familia rozaceelor, cu ramuri spinoase, cu flori divers colorate si placut mirositoare, folosite mult in industria parfumurilor (Rosa). ◊ Trandafir salbatic = maces. ◊ Compuse: (Bot.) trandafiri-de-munte = smirdar; Trandafir-galben = teisor (2) (Kerria-japonica); (Zool.); trandafir-de-mare = actinie. 2. (In sintagma) Lemn de trandafir = lemnul unor arbori din America de Sud, din care se fac mobile de lux. 3. Carnat din carne de porc tocata mare, cu satarul, si condimentata cu mult piper si usturoi. – Din ngr. triandafillo „treizeci de foi” (apropiat, prin etimologie populara, de fir).

porc s. 1. (ZOOL.; Sus scrofa domestica) (pop.) ramator, ratan, (inv.) sfin. 2. (ZOOL.) porc mistret (Sus scrofa) = mistret, porc salbatic, (rar) porc de padure, (inv. si reg.) gligan; porc salbatic v. porc mistret. 3. (IHT.) porc-de-mare v. scorpie-de-mare. 4. (ASTRON.; la pl. art.) (pop.) vierii (pl. art.), scroafa-cu-purcei.

SCORPENA s. v. porc-de-mare, scorpie-de-ma-re.

SCORPIE s. (ZOOL.) 1. scorpion. (Intepatura de ~.) 2. scorpie-de-mare (Scorpaena porcus) = porc-de-mare, (rar) scorpena.

porc-de-mare s. m.

crinta, crinte, s.f. (reg.) 1. vas de care se servesc ciobanii la stoarcerea zerului din cas. 2. masa lunga si scunda pe care se taie carnea porcului. 3. vas mare in care se spala rufele. 4. lemn cioplit, la moara.

platica, platici, s.f. (reg.) fiecare dintre cele doua bucati de slanina (cu sorici) care se scot dupa taierea porcului; bucata mare de slanina.

purcelandru, purcelandri, s.m. (reg.) purcel mai mare; pui mai mare de porc mistret; purcelete.

delfin (delfini), s. m. – Mamifer marin, porc-de-mare (Delphinus delphis). – Mr. dilfin. Ngr. δελφίνι, si modern din lat. delphinus; cf. tc. dulfin, alb. dhelfin, bg., tc. delfin. Din tc. provine var. (inv.) dulf, s. m., conservata ca nume de familie si nume de ciine.

MARSUIN s. m.. 1. cetaceu asemanator cu delfinul; porc-de-mare. 2. aparatoare de parama fixata la prova si la pupa unor nave pentru manevre. (< fr. marsouin)

SCORPENA s. f. peste marin de culoare neagra, cu capul acoperit cu solzi ascutiti care contin venin; porc-de-mare. (< fr. scorpene, lat. scorpena)

scorpie (-ii), s. f.1. Scorpion. – 2. Dragon. – 3. Constelatia Scorpionului. – Mr. scorpiu. Mgr. σϰορπίον, prin intermediul sl. skorpija (Miklosich, Fremdw., 125; Densusianu, Rom., XXXIII, 285; Murnu 50; cf. REW 7741a si Vasmer, Gr., 134). Este dubletul lui scorpion, s. m., din fr. scorpion si a lui scorpena, s. f. (porc-de-mare, Scorpaena scrofa), din ngr. σϰόρπαινα. Din var. sl. skoropei, skoropeja cu suf. -nita pare sa provina coropisnita.

napucoi s.m. (reg.) porc cu urechi mari; urecheat.

ratos1, -oasa, ratosi, -oase, adj. (reg.) 1. (porc) cu ratul mare. 2. grosolan, badaran.

CORNWAL CORN-UAL/ s. m. rasa de porci de talie mare, negri, din Anglia. (< engl. cornwal)

porcARIE, porcarii, s. f. 1. Crescatorie de porci (1). 2. (Reg.; la sg. cu sens colectiv) Preparate din carne de porc (1). 3. Fig. (Fam.) Murdarie mare, loc sau lucru murdar; fapta sau vorba indecenta, grosolana, necinstita. ♦ Lucru prost facut. – porc + suf. -arie.

haha! interj. (reg.) cuvant cu care se mana porcii, oile, caprele, vitele mari (cand sunt multe).

SURLA, surle, s. f. 1. Instrument muzical popular de suflat, in forma de fluier, cu mai multe orificii si cu ancie dubla, intrebuintat in trecut mai ales in armata. ◊ Loc. adv. Cu surle = cu zgomot mare, cu scandal. 2. (Reg.) Ratul porcului; p. ext. porc. 3. Coliba (in camp), de obicei improvizata, de forma conica, construita din pari de lemn si acoperita cu stuf, paie, fan sau coceni. – Din scr. surla, bg. zurla.

mareLE ALB s. (ZOOL.) york mare. (~ este o specie de porci.)

CORNWALL s. m. (Zool.) Rasa de porci creata in Anglia, de talie mare si de culoare neagra; marele negru. [Pr.: cornual] – Cuv. engl.

CORNWALL s. v. marele-negru. (~ este o rasa de porci.)

CORNWALL s.m. (Zool.) Rasa de porci creata in Anglia, de talie mare si de culoare neagra; marele-negru. [Pron. corn-ual. / < engl. cornwall].

porcESC ~easca (~esti) 1) Care este caracteristic pentru porci; de porc. ◊ A avea noroc ~ a avea noroc mare, neasteptat. 2) fig. Care vadeste obraznicie sau grosolanie; plin de obraznicie sau de grosolanie. Apucaturi ~esti. 3) (despre fructe sau legume) Care este de soi rau; de calitate proasta. /porc + suf. ~esc

porcie1, porcii, s.f. (inv. si reg.) 1. murdarie mare; (fig.) fapta, actiune sau vorba grosolana, indecenta sau marsava, necinstita; lucru prost facut sau de proasta calitate. 2. necioplire, simplitate.

CRESTE vb. 1. a se dezvolta, a se inalta, a se mari, (inv. si pop.) a odrasli, (pop.) a se ridica, a salta, a (se) zburataci. (Ce mult a ~ copilul!) 2. a se dezvolta, a trai, a vegeta. (Ciupercile ~ in sol bogat.) 3. v. inalta. 4. v. regenera. 5. v. educa. 6. (prin Transilv.) a scula. (~ doi porci.) 7. v. cultiva. 8. v. inmulti. 9. v. extinde. 10. a (se) mari, a spori, (livr.) a (se) augmenta. (A ~ fondul de rulment.) 11. v. indesi. 12. a se mari, a se ridica, a se umfla. (Au ~ apele in matca lor.) 13. v. dospi. 14. v. majora. 15. a (se) mari, a (se) ridica, a spori. (A ~ nivelul de trai.) 16. a se mari, a se ridica, a se sui, a se urca. (I-a ~ temperatura.) 17. v. intensifica. 18. v. inteti. 19. v. adanci.

mareLE-NEGRU s. (ZOOL.) cornwall. (~ este o specie de porci.)

porcESC, -EASCA, porcesti, adj. 1. De porc (1), privitor la porc, al porcului. ◊ Expr. (Fam.) A avea noroc porcesc = a avea noroc mare. 2. (Despre unele specii de fructe, legume etc.) Care este de calitate inferioara. Cartofi porcesti.porc + suf. -esc.

CAINE ~i m. 1) Mamifer carnivor de talie mijlocie, din familia canidelor, domesticit si folosit la paza, vanatoare etc. ◊ Nici ~ nici ogar se spune despre omul care nu are o pozitie bine determinata. A taia frunze la ~i a se ocupa cu nimicuri. A trai ca ~ele cu pisica (a se manca ca ~ii) a fi in relatii rele; a se dusmani. (Undeva) umbla ~ii cu colaci in coada se spune cand cineva crede, ca undeva se traieste foarte bine. Nu-i numai un ~ scurt de coada mai sunt oameni sau situatii de felul acesta. 2) fig. Om rau, cainos. ◊ porc de ~ om ticalos. Coada de ~ om de nimic. 3): ~ele-mare constelatie boreala in care intra si Sirius. ~le-Mic constelatie boreala intre Hydra si Orion. ~-de-mare rechin din marea Neagra de talie mica si culoare albastra-cenusie. /<lat. canis

scleafa, sclefe, s.f. (reg.) 1. bucata groasa de lemn (despicata dintr-un trunchi). 2. felie, bucata (mare). 3. (in forma: scleaza) fiecare dintre cele doua jumatati ale capului de porc despicat.

ARTIODACTIL ~e n. 1) la pl. Increngatura de mamifere mari copitate, avand la fiecare picior un numar egal de degete (reprezentanti: boul, porcul, hipopotamul). 2) Mamifer din aceasta increngatura. /<fr. artiodactyles

MISTRET, -EATA, mistreti, -e, adj. I. (In sintagma) porc mistret (si substantivat, m.) = animal salbatic cu corpul masiv, acoperit cu par aspru, negru-sur, cu greabanul inalt, capul mare, terminat cu bot alungit, cu ochii mici si cu caninii transformati in colti puternici; porc salbatic (Sus scrofa). II. (Pop.) 1. Care rezulta dintr-un amestec de rase; de calitati diferite; amestecat, pestrit; p. ext. care e de valoare mijlocie. 2. (Despre vin, fructe etc.) Acrisor; (despre fructe) paduret, salbatic. – Lat. mixticius.

PLACINTA, placinte, s. f. 1. Preparat de patiserie facut din foi de aluat intre care se pune o umplutura de branza, de carne, de fructe etc. ◊ Expr. A-i veni (sau a-i pregati) (cuiva) o placinta = a-i veni (sau a-i pregati) cuiva o surpriza neplacuta, un necaz. A gasi placinta gata = a se folosi de munca altuia, a-i veni totul de-a gata. Se vinde ca placinta calda = se vinde repede, este foarte cautat. A numara foile la (sau din) placinta = a-si face prea multe socoteli, a despica firul in patru. A astepta (pe cineva) cu placinte calde = a astepta (pe cineva) cu mare bucurie. A sta ca o placinta = a fi pasiv, comod, nesimtit. 2. (Bot.; in compusul) Placinta-porcului = talpa-ursului (Heracleum palmatum).Lat. placenta.

YORK s.m. Rasa de porci de culoare alba, cu pielea rosie si par rar, cu botul carn si cu urechi mari, creata in Anglia. (din engl. york)

dijma (dijme), s. f. – Dare care reprezinta a zecea parte din produse. Sl. dizma, din. lat. decima (Cihac, II, 96; Tiktin), cf. sb., cr., ceh. dezma, mag. deszma (dupa Tagliavini, Omagiu R. Ortiz, Bucarest 1929, p. 172, rom. ar proveni din mag.). – Der. dijmar, s. m. (inv., stringator de dijma); dijmarit, s. n. (dijma pe stupi si porci; in 1766 era generalizat la 4 parale pe bucata); dijmui, vb. (a primi dijma; a decima, a pricinui pierderi mari sau morti); dijmuitor, s. m. (persoana care profita de pierderile celorlalti).

bezarau n. pl. aie, si aie (probabil ung. Dar cp. si cu vgr. mesaraion si mesenterion, mezenter). Mold. s.a. Prapur (epiploon), mai ales de porc. Val lung: nu mai poarta barizuri, ci voaluri, adica niste bezaraie lungi (Neam. Rom. Pop., 2, 522). Guler mare (Sez. 31, 61). – Si bazarau (Munt.).

LUCEAFAR, luceferi, s. m. 1. Nume popular al planetei Venus si ai altor stele stralucitoare. ◊ Luceafarul-de-Dimineata sau Luceafarul-de-Ziua, Luceafarul-porcilor, Luceafarul-Boului = planeta Venus (vazuta dimineata, inainte de rasaritul soarelui). Luceafarul-de-Seara sau Luceafarul-de-Noapte, Luceafarul-Ciobanilor = planeta Venus (vazuta seara). Luceafarul-cel-mare-de-Miezul-Noptii sau Luceafarul-cel-Frumos = steaua Vega din constelatia Lirei. Luceafarul-porcesc sau Luceafarul-porcar = steaua Aldebaran din constelatia Taurului. Luceafarul-cel-mare-de-Noapte = steaua Hiperion. 2. Fig. Epitet dat unui barbat cu calitati deosebite. – Lat. Lucifer.

porc ~ci m. 1) Animal domestic de talie medie, cu corp masiv, acoperit cu par aspru, cu cap conic si picioare scurte, crescut, in special, pentru carne si grasime. ◊ ~ salbatic mistret. ~ spinos (sau ghimpos) mamifer rozator de talie medie, acoperit pe spinare si pe parti cu spini lungi si tari. ~-de-mare peste marin de talie medie, de culoare neagra, avand tepi ascutiti si veninosi. A se purta ca un ~ a se purta urat, grosolan. A mana ~cii la jir a sforai tare in timpul somnului. Cine se baga (sau se amesteca) in tarate, il mananca ~cii cine se baga (sau se amesteca) unde nu trebuie, se alege cu neplaceri. 2) fig. depr. Om marsav, neobrazat. /<lat. porcus

CHILIA VECHE, com. in jud. Tulcea, pe bratul Chilia; 2.919 loc. (1991). Fabrici de brinzeturi si de conserve din peste. Morarit; abator. Complex de crestere a porcilor. Pe terit. ei a existat o veche cetate ridicata de bizantini la sfirsitul sec. 10; in ev. med., a avut un rol comercial si strategic. Stapinita de genovezi (mijlocul sec. 14), a intrat inainte de 1372 sub autoritatea Tarii Romanesti; cucerita de Alexandru cel Bun, apoi din nou de Tara Romaneasca (in 1447), a fost dobandita de Stefan cel mare in 1465; in 1479 a fost demantelata.

BURETE s. 1. (ZOOL.; Spongia officinalis) spongie. 2. (ZOOL.) burete-de-mare (Spongiaria) = spongier. 3. (prin Ban.) spuma, (Transilv. si Ban.) sponghie. (~ de sters tabla.) 4. (BOT.) burete-de-casa v. ciuperca de pivnita; burete-de-conopida = a) (Clavaria coralloides) = (reg.) cretisoara, curalice, melosel, opintici (pl.), togmagel, barba-caprei, burete-cret, laba-matei; b) (Ramaria botrytis) ramurele (pl.); burete-de-mesteacan (Cortinarius cinnamomeus) = (reg.) painisoare (pl.); burete-de-nuc (Polyporus squamosus) = (reg.) pastrav; burete-f****s (Lactarius torminosus) = (reg.) f****sel; burete-galben (Cantharellus cibarius) = (reg.) galbinele (pl.), galbiori (pl.), urechiusa, unghia-caprei; buretele cerbilor (Scleroderma vulgare) = (reg.) basina-porcului; burete-negru (Pleurotus ostreatus) = pastrav; burete-pestrit (Amanita muscaria) = (reg.) burete-serpesc, (Mold.) palaria-sarpelui; burete-serpesc (Lepiota procera) = (Mold.) palaria-sarpelui.