PLOAIE ploi f. 1) Precipitatie atmosferica sub forma de picaturi de apa. ◊ ~ cu bulbuci (sau basici) ploaie mare si de scurta durata. ~ ciobaneasca sau mocaneasca ploaie marunta si deasa care, de obicei, tine mult. Pe ~ pe timp de ploaie. Vremea-i a ~ se spune despre un timp noros, prevestitor de ploaie. Apa de ~ a) apa rezultata din ploaie; b) vorbe goale; palavre; c) actiuni neserioase. 2) fig. Ceea ce cade sau vine in cantitate mare. O ~ de flori se scuturau. ~ de sulite. ◊ ~ de stele multime de stele cazatoare care se vad in aceeasi parte a cerului. 3) Alice marunte pentru vanatul pasarilor si al unor animale mici. [G.-D. ploii] /<lat. plovia

parcioaga s.f. sg. (reg.) vreme intunecoasa, cu ceata deasa si ploaie marunta.

pisatura, pisaturi, s.f. (pop.) 1. u*****e. 2. ploaie marunta si deasa de lunga durata; pisornita, pisoalca.

pisoalca, pisoalce, s.f. 1. (pop.; peior.) persoana care urineaza des (in pat); pisotca, pisoarca. 2. (reg.) om moale, flescait. 3. (reg.) apa caldicica, salcie ori sarata. 4. (reg.) ciorba goala, zeama lunga. 5. (pop.) vin, tuica de proasta calitate. 6. (reg.) vreme ploioasa, umeda; ploaie marunta si deasa de durata; pisornita. 7. (reg.; in sintagma) prune pisoalce = specie de prune zemoase; prune pisolcoase.

pisornita, pisornite, s.f. (reg.) ploaie marunta si deasa de lunga durata; pisoalca.

taor, taori, s.m. (reg.) ploaie marunta si deasa.

sloata (-te), s. f. – Fulguiala, ploaie marunta amestecata cu zapada. – Var. zloata. Mr. sloata. Sl. slota (Tiktin), cf. ngr. σλότα. – Der. slotos, adj. (umed).

BURA¹, pers. 3 bureaza, vb. I. Intranz. A ploua marunt si des; a burnita, a tarai. – Din bura.

BURA s. f. ploaie marunta si deasa (insotita de ceata); burnita, burniteala, buroaica, – Cf. scr. bura.

BURNITA, burnite, s. f. ploaie marunta si deasa, adesea insotita de ceata; bura. – Din bura.

CERNE, cern, vb. III. 1. Tranz. (Adesea fig.) A trece un material prin sita sau prin ciur, pentru a alege sau pentru a separa granulele mai mici de cele mai mari sau pentru a inlatura corpurile straine. 2. Tranz. Fig. A distinge. 3. Intranz. unipers. Fig. A ploua marunt, a bura. 4. Tranz. Fig. A alege partea buna, valabila (dintr-un studiu, dintr-o conceptie etc.), eliminand restul; a discerne. – Lat. cernere.

ploua, pers. 3 ploua, vb. I. 1. Intranz. impers. A cadea, a curge ploaia. ◊ Expr. A ploua cu galeata (sau ca din cofa) = a ploua foarte tare, cu picaturi mari si repezi. ploua de varsa = ploua foarte tare. A ploua ca prin sita = a ploua marunt si des; a cerne, a bura. Parca tot ii ninge si-i ploua, se spune despre o persoana posomorata si mereu nemultumita. (Fam.) A se face ca ploua = a da impresia ca nu observa un lucru sau un fapt neplacut. ♦ Tranz. impers. A cadea ploaia asupra cuiva sau a ceva; a uda. 2. Tranz. si intranz. P. a**l. A cadea (de sus) sau a lasa sa cada ceva in cantitate sau in numar mare si in mod neintrerupt. [Pr.: plo-ua] – Lat. plovere (= pluere).

bura (a ploua marunt) vb. unipers., ind. prez. 3 sg. bureaza

A BURA¹ pers. 3 ~eaza intranz. A ploua marunt si des; a burnita; a cerne. /v. bura

BURA ~i f. ploaie marunta si deasa; ploaie ciobaneasca; burnita. /<sb. bura

A BURNITA pers. 3 ~eaza intranz. A cadea burnita; a ploua marunt si des; a bura; a cerne. /Din burnita

BURNITA ~e f. ploaie marunta si deasa; ploaie ciobaneasca; bura. /Din bura

A CERNE cern 1. tranz. 1) (substante granuloase si pulverulente) A trece prin sita sau prin ciur (pentru a curata sau a sorta). ~ faina. ~ nisip. 2) fig. (persoane, lucruri) A alege dupa un anumit criteriu; a selectiona. 2. intranz. A ploua marunt si des; a bura; a burnita. /<lat. cernere

A ploua pers. 3 ploua 1. intranz. 1) A cadea ploaie. ◊ ~ cu galeata (sau cu cofa) a ploua foarte tare. ~ ca prin sita a ploua marunt si des; a cerne; a burnita; a bura. 2) fig. A cadea din abundenta. ploua cu nuci. 2. tranz. (despre ploaie) A face sa fie ud; a uda. ~ rufele. [Sil. plo-ua] /<lat. plovere

SITA ~e f. 1) Unealta de cernut formata dintr-o retea de fire (metalice sau textile) ori dintr-o tabla perforata si fixata intr-un cadru (de obicei circular). ◊ A ploua ca prin ~ a ploua marunt si des; a bura. A vedea (sau a zari) ca prin ~ a vedea neclar, ca prin ceata. A trece (pe cineva sau ceva) prin ~ a examina amanuntit si in mod critic (pe cineva sau ceva). ~a noua sade-n cui ceea ce este nou este pretuit intr-un mod deosebit. 2) rar Retea de sarma (sau de alt material) cu ochiuri marunte, pusa la ferestre. /<sl. sito

A TARAI¹ pers.3 taraie 1. intranz. 1) (despre lichide, mai ales despre apa) A curge picatura cu picatura, producand un zgomot caracteristic. 2) A ploua marunt si des; a tartara. 3) (despre insecte) A scoate sunete repetate, scurte si ascutite, caracteristice speciei; a face „tarrr-tarrr”; a sfarai. 4) rar v. a TARLAI. 5) (despre sonerie) A produce un sunet prelung; a zbarnai. 2. tranz. A face sa cada o picatura sau sa curga putin cate putin; a da drumul cu incetul. /tar + suf. ~ii

mizdui, pers.3 sg. mizduie, vb. IV (reg.) a ploua marunt.

mocirli, mocirlesc, vb. IV (reg.) 1. a murdari. 2. a ploua marunt. 3. a fierbe prea mult.

cerne (cern, cernut), vb. – 1. A trece prin sita sau ciur. – 2. A ploua marunt. – 3. A distinge, a observa, a examina. – 4. (Refl.) A aluneca, a patrunde. – Mr. nternu, ntearnire, istr. cernu. Lat. cernere (Puscariu 346; Candrea-Dens., 319; REW 1842; DAR); cf. v. it. cernere, prov., sp. cerner, v. fr. serdre, cat. cendre, port. cernir. – Der. cernator, s. m. (persoana care cerne); cernator, s. n. (ciur pentru nisip); cernut, s. n. (actiunea de a cerne).

BURA¹, pers. 3 bureaza, vb. I. Intranz. A ploua marunt si des; a burnita, a cerne, a tarai. – Din bura.

BURA s. f. ploaie marunta si deasa (insotita de ceata); burnita. – Comp. sb. bura.

CERNE, cern, vb. III. 1. Tranz. A trece un material prin sita sau prin ciur, pentru a alege sau a separa granulele mai mici de cele mai mari sau pentru a inlatura corpurile straine. Sita noua cerne bine (= ceea ce este nou da rezultate bune). ♦ (Poetic) A face sa cada, a presara ca printr-o sita. Zapada si stelele cerneau o lumina potolita (AGIRBICEANU). 2. Tranz. Fig. A distinge. Si-auzul prinde cu-ncetul sa cearna Un ciripit stins (PAUN-PINCIO). 3. Intranz. unipers. Fig. A ploua marunt, a bura. 4. Tranz. Fig. A alege partea buna, valabila (dintr-un studiu, dintr-o idee etc.), eliminand restul; a discerne. – Lat. cernere.

MOCANESC ~easca (~esti) Care este caracteristic pentru mocani; propriu mocanilor. ◊ ploaie ~easca ploaie persistenta, marunta si deasa. /mocan + suf. ~esc

PUZDERIE, puzderii, s. f. 1. Resturi lemnoase care cad din tulpina canepii sau a inului la melitare si la scarmanare. ◊ Expr. A (se) face puzderie = a (se) sfarama, a (se) face praf; a (se) distruge. 2. Multime de fulgi, de stropi de ploaie, de gunoaie marunte etc. (rascolite de vant). 3. (Cu determinari la pl. introduse prin prep. „de”) Multime, numar mare. [Var.: (reg.) pozderie s. f.] – Din sl. pozderije.

PUTRED, -A, putrezi, -de, adj. 1. Care a putrezit; intrat in putrefactie; putregaios, putrid. ◊ Expr. Putred de copt = foarte copt, rascopt, aproape stricat. Putred de bogat (sau bogat putred) = foarte bogat. (Pop.) ploaie putreda = ploaie deasa si marunta, de lunga durata. ♦ (Despre rani, tesuturi etc.) Cangrenat, purulent. ♦ (Despre balti, mlastini) Care miroase urat; statut. 2. Fig. Decazut moraliceste, daunator societatii, corupt. ◊ Expr. E ceva putred la mijloc (sau in Danemarca), se spune cand lucrurile nu se desfasoara normal, cand exista ceva suspect. – Lat. putridus.

ploaie, ploi, s. f. 1. Precipitatie atmosferica sub forma de picaturi de apa provenite din condensarea vaporilor din atmosfera. ◊ Loc. adv. Pe ploaie = in timp ce ploua. In (sau sub) ploaie = in bataia ploii. ◊ Expr. (Fam.) Apa de ploaie, se zice despre o afirmatie lipsita de continut si de temei, despre o actiune neserioasa etc. (Fam.) A(-si sau a-i) aranja ploile = a(-si) pregati terenul, a(-si) face atmosfera favorabila, a(-si) rezolva treburile, afacerile. A se lumina a ploaie = (despre cer, vazduh) a capata o lumina difuza care anunta venirea ploii. ♦ Picatura de ploaie (1). ♦ P. a**l. Ceea ce vine (sau cade) in cantitate mare, ceea ce se revarsa, ceea ce este abundent. O ploaie de sageti. ◊ (Astron.) ploaie de stele = abundenta de stele cazatoare venind din aceeasi parte a cerului. 2. Alice marunte pentru vanat pasari si animale mici. [Pr.: ploa-ie] – Lat. *plovia (= pluvia).