FANTASTIC, -A, fantastici, -ce, adj. 1. Care nu exista in realitate; creat, plasmuit de imaginatie; ireal, fantasmagoric, fabulos. ♦ Literatura fantastica = gen de literatura in care elementul preponderent il constituie imaginatia, irealul. 2. Care pare o plasmuire a imaginatiei; p. ext. extraordinar, grozav, de necrezut. ◊ (Adverbial) Produs fantastic de scump. 3. (Despre oameni) Ale carui idei sau fapte au un caracter fantezist, bizar. – Din fr. fantastique, lat. phantasticus.

FICTIUNE, fictiuni, s. f. Reprezentare produsa de imaginatia cuiva si care nu corespunde realitatii sau nu are corespondent in realitate: plasmuire a imaginatiei; nascocire. [Pr.: -ti-u-] – Din fr. fiction, lat. fictio, -onis.

FANTASTIC, -A I. adj. 1. plasmuit, creat de imaginatie, ireal. 2. care pare o plasmuire a imaginatiei; de necrezut, minunat. 3. (despre oameni) cu idei si purtari originale, fantezist. 4. (si adv.) extraordinar. II. s. n. categorie a esteticii, dezvaluirea frumosului prin crearea unui univers diferit de cel real. (< fr. fantastique, lat. phantasticus)

INCHIPUIRE, (2) inchipuiri, s. f. 1. Faptul, puterea, capacitatea de a(-si) inchipui; imaginatie, fantezie. 2. Produs al imaginatiei; plasmuire, fictiune; iluzie; halucinatie. ♦ Idee, gand, parere, opinie, presupunere (subiectiva, lipsita de temei). ♦ (Rar) Chip, imagine. ◊ Expr. O inchipuire de... = un fel de..., ceva asemanator cu... – V. inchipui.

FANTEZIE, fantezii, s. f. 1. Capacitate omeneasca de a crea noi reprezentari sau idei pe baza perceptiilor, a reprezentarilor sau ideilor acumulate anterior; p. ext. imagine produsa de aceasta facultate; imaginatie; reverie. ♦ Spec. Imaginatie specifica unui creator (in arta, literatura, stiinta etc.). ♦ Produs al imaginatiei; plasmuire, nascocire. 2. Gust, inclinare, dorinta iesita din comun, ciudata (a cuiva). 3. Compozitie muzicala instrumentala de forma libera, avand un caracter de improvizatie si de virtuozitate. [Var.: (rar) fantasie, fantazie s. f.] – Din fr. fantaisie.

NALUCIT, -A, naluciti, -te, adj. Care exista numai in inchipuirea cuiva; plasmuit de imaginatie, de minte. ♦ (Rar; despre oameni) Uluit, zapacit. – V. naluci.

IMAGINAR, -A adj. 1. plasmuit de imaginatie; inchipuit, nereal, fictiv. 2. (Despre numere) Al carui patrat este un numar negativ. [Cf. fr. imaginaire].

FANTEZIE s. f. 1. imaginatie. ◊ imaginatie creatoare. 2. produs al imaginatiei; inchipuire, plasmuire, nascocire. ◊ inclinare personala, gust, ciudatenie, capriciu. 3. (muz.) lucrare instrumentala sau orchestrala libera. ◊ piesa instrumentala, in stil contrapunctic, cu caracter fantastic. 4. tesatura al carei colorit si textura sunt facute sa permita maxima imaginatie a autorului. (< fr. fantaisie, lat. fantasia, gr. phantasia)

IMAGINAR, -A I. adj. 1. plasmuit de imaginatie; inchipuit, nereal, fictiv. 2. (mat.; despre numere) al carui patrat este un numar negativ. II. s. n. 1. domeniu al imaginatiei; ceea ce este imaginat. 2. (poet.) imaginatie; ansamblul manifestarilor acesteia. (< fr. imaginaire)

FANTASTIC, -A adj. 1. Plasmuit, creat de imaginatie, fara existenta reala. 2. De necrezut, neobisnuit, minunat. 3. (Despre oameni) Cu idei si purtari originale, fantezist. 4. (si adv.) Extraordinar. // s.n. Categorie a esteticii desemnand dezvaluirea frumosului prin plasmuirea unui orizont care nu exista in realitate. [< fr. fantastique, it. fantastico, cf. lat. phantasticus].

FANTEZIE s. 1. v. imaginatie. 2. v. inchipuire. 3. fictiune, imaginatie, inventie, inchipuire, nascocire, plasmuire, scorneala, scornire. (Produs al -ei.) 4. v. utopie. 5. v. extravaganta. 6. v. capriciu. 7. (MUZ.) capriciu, (rar) ricercar. (O ~ spaniola.)

FANTASTIC ~ca (~ci, ~ce) 1) si substantival Care este creat de imaginatie; inexistent in realitate; plasmuit de fantezie; ideal; imaginar; fictiv; ireal. 2) Care este bazat pe fantezie; dominat de supranatural. Roman ~. 3) si adverbial Care este comun prin aspectul exterior; cu calitati exceptionale. Lux ~. Frumusete ~ca. /<fr. fantastique, lat. phantasticus

FANTEZIST, -A adj., s.m. si f. (Scriitor etc.) care se conduce mai mult dupa imaginatie. ♦ Bazat pe fantezie; plasmuit, nascocit. [< fr. fantaisiste].

INVENTIE s. 1. v. imaginatie. 2. v. fantezie. 3. creatie, nascocire, plasmuire, scornitura, (pop.) iscodeala, iscodenie, iscoditura. (O ~ a imaginatiei sale.) 4. v. minciuna.

FANTEZIE s.f. 1. imaginatie artistica creatoare. ♦ imaginatie; reverie. 2. Ciudatenie, capriciu. 3. (la pl.) plasmuiri. 4. Piesa de muzica instrumentala care nu are o forma prestabilita. V. parafraza. ♦ Piesa instrumentala in stil contrapunctic, a carei muzica are un caracter neobisnuit, fantastic. 5. (Si in forma fantaisie) Tesatura al carei colorit si textura sunt astfel facute incat sa permita maxima imaginatie a autorului. [Gen. -iei, var. fantasie, fantesie, fantazie s.f. / < fr. fantaisie, cf. it. fantasia, gr. phantasia].