Rezultate din textul definițiilor
GUTAPERCA s. f. Substanta plastica si izolanta, extrasa din latexul frunzelor unei plante tropicale, avand numeroase intrebuintari in tehnica, in medicina etc. – Din fr. gutta-percha.
INDIGO, indigouri, s. n., adj. invar. 1. S. n. Una dintre culorile fundamentale ale spectrului luminii, cuprinsa intre albastru si violet. 2. Adj. Care are culoarea descrisa mai sus. 3. S. n. Materie coloranta albastru-inchis, extrasa din frunzele mai multor plante tropicale sau obtinuta sintetic din anilina sau din acid antranilic si folosita pentru vopsirea lanii si a bumbacului. 4. S. n. Hartie-carbon; plombagina. [Var.: indigou s. n.] – Din fr. indigo.
PAPAIA s. f. Numele unei plante tropicale din care se extrage papaina (Carika papaya). – Din it. papaia.
PASIFLORA, pasiflore, s. f. Nume dat mai multor specii de plante tropicale agatatoare, cu tulpina lemnoasa si cu flori albastrii, folosite de obicei ca plante decorative (Passiflora). – Din fr. passiflore, lat., it. passiflora.
STRICNINA s. f. Substanta toxica care se extrage din semintele unei plante tropicale (Strychnos nux vomica), intrebuintata in medicina ca tonic c*****c si respirator, in agricultura pentru starpirea animalelor mici. – Din fr. strychnine.
STROFANT, strofanti, s. m. Nume dat mai multor specii de plante tropicale din ale caror seminte se extrage strofantina (Strophanthus). – Din fr. strophante.
GUTAPERCA f. Substanta asemanatoare cu cauciucul, obtinuta din frunzele unor plante tropicale, avand diferite intrebuintari in industrie, medicina si tehnica. /<fr. gutta-percha
RUBER s.n. Cauciuc obtinut din latexul unor plante tropicale. [< germ. Rubber].
TARO s.m. Denumire generica a unor plante tropicale cultivate pentru tuberculii lor comestibili. [< fr. taro].
gutifere s. f. pl. familie de plante tropicale: liane; gutiferacee. (din fr. guttiferes)
COPAL s.n. Rasina naturala transparenta, de culoare galbena, care provine din descompunerea in pamant a arborilor rasinosi fosili sau din diverse plante tropicale, folosindu-se in special la prepararea lacurilor. [< fr. copal, cf. peruv. copalle].
momordica, s.f. (inv.) nume de plante tropicale din familia cucurbitaceelor.
PASIFLORA s.f. Specie de plante tropicale din America si din Asia, cu tulpina ramificata si cu flori albastrii sau albe-roz. [< fr. passiflore].
COPAL s. n. rasina naturala transparenta, de culoare galbena, din descompunerea in pamant a arborilor rasinosi fosili sau din diverse plante tropicale, folosit la prepararea lacurilor. (< fr., sp. copal)
GUTAPERCA s. f. substanta asemanatoare cauciucului, din latexul unor plante tropicale. (< fr., engl. gutta-percha)
INDIGOFERE s. f. pl. plante tropicale din familia leguminoaselor, din care se extrage indigoul (I, 2). (< lat. indigoferae)
MACROTERMOFITE s. f. pl. plante tropicale. (< lat. macrothermophytae)
RUBER1 s. n. cauciuc din latexul unor plante tropicale. (< germ. Rubber)
TARO s. m. denumire generica a unor plante tropicale cultivate pentru tuberculii lor comestibili. (< fr. taro)
ALUNA, alune, s. f. Fructul alunului. ◊ Alune de pamant (sau americane) = fructele comestibile ale unei mici plante tropicale (Arachis hypogae); arahida. – Lat. *abellona (= abellana [nux]).
RIO DE JANEIRO [riu də jənəiru] 1. Oras in SE Braziliei, centrul ad-tiv al statului cu acelasi nume (din 1975), situat pe tarmul G. Guanabara al Oc. Atlantic, strajuit de masivul granitic Pão de Acucar (404 m alt.) si de vf. Corcovado (704 m alt.); 5,9 mil. loc. (2003) (cu suburbiile ajunge la 11,2 mil. loc.). Port comercial si port turistic. Aeroporturile Galeão si Santos Dumont. Nod de comunicatii. Metrou (inaugurat in 1979). Legat prin pipe-line cu Belo Horizonte si printr-un pod peste G. Guanabara (14 km lungime) cu orasul Niteroi. Important centru comercial, financiar-bancar, de transport, cultural-stiintific, turistic (carnavalul de la Rio) si balnear (celebrele plaje Copacabana, Ipanema, Barra de Tijuca). Santier naval. Ind. electrotehnica, chimica, a cauciucului, textila, de prelucr. a petrolului, a lemnului (mobila) si a tutunului, sticlariei, hartiei, pielariei si incaltamintei, alim. Cinci universitati. Muzeu National de Arta; Muzeu de Arta Populara. Biblioteca nationala cu peste 2 mil. vol. Teatru. 44 scoli de samba, cu peste 100.000 de cursanti, care pregatesc pe cei amatori sa participe la carnaval. Gradina botanica (1808), cu peste sapte mii de varietati de plante, extinsa pe 141 ha. Parc zoologic. Monumente: manastirile Candelaria (1775) si São Bento (sec. 17), in stil colonial, Catedrala metropolitana (1590), bisericile Carmo (1752), Nossa Senhora da Gloria do Outerio (1714), São Antonio, franciscana (1773), São Francisco da Pentencia (1773), Palatul Quinta da Boa Vista, in stil Empire, in care se afla Muzeul National de Stiintele Naturii, Palatul Tiradentes (1926) – fosta Camera a Deputatilor, Palatul Ministerului Educatiei (1939), cladirea Facultatii de Arhitectura, construita dupa planurile arhitectului Oscar Niemeyer, Noua Catedrala (1976), cladirea Teatrului Municipal, replica a Operei din Paris, statuia monumentala a lui Iisus Hristos (38 m inaltime), iluminata noaptea, situata pe vf. Corcovado. Stadionul Maracana (165.000 locuri). Golful Guanabara, in care se afla orasul R. de J., a fost descoperit la 1 ian. 1502 de portughezul A. Goncalves, unul dintre membrii expeditiei lui Amerigo Vespucci, atribuindu-i numele de Rio de Janeiro (Raul Ianuarie), deoarece a fost descoperit in luna ianuarie. In 1555, expeditia francezului Nicolas Durand de Villegaignon amplasa in aceasta zona primele locuinte ale unei colonii hughenote, dar in 1565, portughezii fondeaza orasul propriu-zis cu numele de São Sebastião de R. In 1676 sediul unui episcopat, iar din 1670 al Capitaniei Braziliei Meridionale. Importanta sa sporeste incepand din sec. 18, o data cu exportul minereurilor de aur si diamante. Intre 1763 si 1960, R. de J. a fost capitala Braziliei. ◊ Conferinta de la ~, conferinta mondiala sub auspiciile O.N.U., asupra „mediului si dezvoltarii”, supranumita „summitul Terrei” (iun. 1992). La lucrari au participat reprezentanti ai tarilor din intreaga lume care consacra „Carta asupra Pamantului”, declaratie privind drepturile si indatoririle fundamentale privind protejarea mediului, concretizate in „Agenda 21”, pe baza principiului dezvoltarii durabile. 2. Stat in SE Braziliei, cu iesire la Oc. Atlantic, creat in 1975 prin fuziunea Districtului Federal Rio de Janeiro cu statul Guanabara; 43,7 mii km2; 14,8 mil. loc. (2003). Centrul ad-tiv: Rio de Janeiro. Cereale, cafea, plante tropicale; cresterea animalelor. Turism.
BANAN, banani, s. m. planta tropicala arborescenta cu frunze late si lungi, cu fructe comestibile care cresc in ciorchini mari; bananier (1) (Musa paradisiaca). – Din banana (derivat regresiv).
CARDAMOM s. m., s. n. 1. S. m. planta tropicala ale carei seminte au gust piperat (Elettaria cardamomum). 2. S. n. Ulei cu miros placut extras din cardamom (1). – Din fr. cardamome.
COLOCAZIE, colocazii, s. f. planta tropicala cu frunze foarte mari, cu rizomul bogat in fecula, cultivata la noi ca planta ornamentala de interior (Colocasia antiquorum) – Din lat. Colocasia [antiquorum], numele stiintific al plantei.
SANSEVIERIA s. f. planta tropicala decorativa din familia liliaceelor, cu frunze lungi, carnoase, din ale caror fibre rezistente se fac sfori, panza etc. (Sansevieria). [Pr.: -vi-e-ri-a] – Din lat. Sansevieria, numele stiintific al plantei.
ARAHIDA ~e f. 1) planta tropicala al carei fruct comestibil se formeaza in sol si este foarte bogat in ulei. 2) Fructul acestei plante; aluna de pamant; aluna americana. [G.-D. arahidei] /<fr. arachide
PASIFLORA ~e f. planta tropicala ierboasa sau lemnoasa, cu flori mari, albastre, cultivata ca planta decorativa si pentru fructele ei comestibile. /<fr. passiflore, lat., it. passiflora
POPAZ m. 1) planta tropicala mare, cu frunze lungi si inguste. 2) Semintele acestei plante negre la culoare otravitoare, avand diverse intrebuintari in medicina. /<turc. popaz
VANILIE ~i f. 1) planta tropicala erbacee cu tulpina agatatoare si fructe carnoase, aromate. 2) Fructul acestei plante. [G.-D. vaniliei; Sil. -li-e] /<fr. vanille, it. vaniglia
COLOCAZIE s.f. planta tropicala cu rizomul bogat in fecula, cultivata mai ales in Polinezia. [Gen. -iei. / < fr. colocasia, cf. gr. kolokasia].
PIPER, piperi, s.m. 1. planta tropicala (Piper nigrum) ale carei fructe (boabe) sunt variat utilizate drept condiment. Se comercializeaza ca piper macinat (pulbere) sau ca piper boabe (boabe intregi), iar acestea ca: a) piper verde = boabe recoltate inainte de maturare, conservate in saramura sau otet; b) piper negru = boabe recoltate verzi, apoi uscate; c) piper alb = boabe mature, decorticate. 2. Boabe picante ale altor plante exotice: a) piper roz (rosu) sau piper american (pink peppercorns) = fructele aromatice ale unui mic arbore sud-american (Schinus molle); b) piper chinezesc sau de Sichuan (Chinese pepper) = fructele uscate ale unui arbore asiatic (Zanthoxylum piperitum), cu gust si aroma de piper. 3. (Adesea sin. cu boia) Piper de Cayenne = boia extrem de iute obtinuta din ardei de Cayenne (fr. poivre de Cayenne); pop. piper rosu = boia de ardei.
COLOCAZIE s. f. planta tropicala din familia aracee, cu rizomul bogat in fecula, la noi, planta ornamentala de interior. (<lat., fr. colocasia)
ARAHIDA s.f. planta tropicala din familia leguminoaselor, cultivata pentru fructele sale, numite „alune de pamant”. ♦ Fructul acestei plante. [< fr. arachide].
BANAN s.m. (Bot.) planta tropicala arborescenta cu frunze late si lunguiete, ale carei fructe cresc in ciorchine; bananier. [< banana, cf. it. banano].
INDIGO s.n. 1. Culoare a spectrului solar situata intre albastru si violet. 2. (Chim.) Materie colorata de un albastru-violet, care se extrage dintr-o planta tropicala sau din anilina. ♦ (Impr.) Hartie-carbon. // adj. Care are culoarea intre albastru si violet, ca aceea corespunzatoare din spectrul solar. [< fr., sp. indigo].
BANANIER, -A I. adj. referitor la banane, care contine banane. II. s. m. planta tropicala arborescenta, cu tulpina subtire si inalta, cu frunze late si alungite, in buchet in varful tulpinii si cu fructe in ciorchine; banan. III. s. n. cargou amenajat pentru transportul bananelor. (< it. bananier)
CACTUS s. m. planta tropicala cu tulpina carnoasa, cu frunze in forma de tepi si flori mari, divers colorate. (< fr. cactus, gr. kaktos)
SANSEVIERA s. f. planta tropicala decorativa din familia liliaceelor, cu frunze lungi, carnoase, din fibrele carora se fac sfori, panza etc. (< fr. sanseviere)
BANAN, banani, s. m. planta tropicala cu aspect arborescent, cu foi late si lungi in mijlocul carora cresc, in manunchiuri, fructe comestibile (Musa paradisiaca si sapientium). – Din banana.
bananier, m. (fr. bananier). O planta tropicala cu foi lungi de 2-3 metri al carei fruct miroase a fragi si a pepene galben parfumat (musa paradisiaca).
GARDENIE, gardenii, s. f. Gen de plante lemnoase tropicale si subtropicale, cu frunze verzi persistente, cu flori mari, albe, cu miros placut, care se cultiva si la noi ca plante decorative (Gardenia). – Din fr. gardenia.
MANIOC s. n. planta erbacee tropicala, din ale carei tubercule se extrage tapioca (Manihot esculenta); p. ext. tapioca. [Pr.: -ni-oc] – Din fr. manioc.
POPAZ s. m. 1. planta mare, tropicala, din familia liliaceelor, cu frunze lungi si inguste (Sabadilla officinalis). 2. (Colectiv) Semintele negricioase si otravitoare, in forma de secera, ale popazului (1), care au diverse intrebuintari in medicina. – Din tc. papaz.
ARBORE ~i m. 1) planta lemnoasa cu tulpina inalta si cu crengi ramificate, pe care se afla frunzele, formand o coroana; copac. ◊ ~ de cacao planta lemnoasa tropicala cultivata pentru seminte comestibile. ~ de cafea planta lemnoasa tropicala din care se obtine cafeaua si cofeina. ~ de cauciuc planta lemnoasa tropicala din scoarta careia se extrage un suc, prin coagularea caruia se obtine cauciucul brut. ~ de chinchina planta lemnoasa tropicala din a carei scoarta se extrage chinina. ~ de paine planta lemnoasa exotica avand fructe mari, sferice, cu gust de paine, care se consuma fierte si coapte. ~ genealogic figura in forma de copac reprezentand ramificatiile unei familii si filiatia membrilor ei. ~ele vietii a) arbore exotic cu tulpina inalta, cu coroana deasa, foarte ramuroasa, si cu frunze mici solzoase, cultivata ca planta decorativa; tuia; b) forma a unei figuri reprezentand evolutia omului dea lungul vietii sale. 2) Organ de masina care transmite o miscare prin rotire in jurul axei sale. 3) Stalp de lemn sau de metal fixat vertical pe o nava pentru a sustine panzele si instalatiile de semnalizare; catarg. /<lat. arbor, ~oris
CAMELIE ~i f. 1) planta ornamentala tropicala, avand frunze vesnic verzi si flori mari, divers colorate. 2) Floare a acestei plante. [Art. camelia; G.-D. cameliei; Sil. -li-e] /<fr. camellia, lat. camellia
CAMPANULACEE ~ f. 1) la pl. Familie de plante erbacee, tropicale, avand frunze alterne simple si flori albastre-violete in forma de clopotel (reprezentant: campanula). 2) planta din aceasta familie. [Art. campanulaceea; G.-D. campanulaceei; Sil. -ce-e] /<fr. campanulacees
GHIMBER m. planta erbacee tropicala din al carei rizom se extrag uleiuri eterice. [Var. ghimbir] /<ung. gyomber
popaziuna s.f. (reg.) planta erbacee tropicala din familia liliaceelor, cu frunze lungi si inguste; popaz.
SISAL s.m. planta textila tropicala, din fibrele careia se confectioneaza sfoara, tesaturi aspre etc.; material textil facut din fibrele acestei plante. [< fr. sisal].
ARAHIDA s. f. planta leguminoasa tropicala, cu fructe comestibile, bogate in grasimi: „alune de pamant”. ◊ fructul insusi. (< fr. arachide)
CAULIFLORIE s. f. proprietate a unor plante lemnoase tropicale de a produce flori direct pe tulpina sau pe ramuri. (< fr. cauliflorie)
PACIULI s. f. inv. planta erbacee tropicala din familia labiatelor, din ale carei frunze se extrage un ulei eteric, folosit in parfumerie. (< fr. patchouli)
SISAL s. m. planta textila tropicala cu fibre foarte rezistente, din care se confectioneaza sfori, franghii, saci etc. ◊ material textil din fibrele acestei plante. (< fr. sisal)
ghimber s. m. – planta erbacee tropicala, aromatica. – Var. (inv.) ghimbir, imbir. Mag. gyomber (Cihac, II, 601; Galdi, Dict., 91), cf. sb., cr. gjumber; var., din rut. imber (sec. XVIII).
BUMBAC, (1) s. m., (2) s. n. 1. planta textila tropicala si subtropicala in forma de arbust, care creste, aclimatizata, si in regiunile temperate (Gossypium). 2. Puf vegetal format din fibrele textile produse de semintele bumbacului (1), folosit in industrie si comert; (in special) vata. ◊ Expr. A avea bumbac in urechi = a nu auzi bine. ♦ Fir rasucit de bumbac (2), intrebuintat la tesut sau la cusut. ♦ Tesatura din fire de bumbac (2). – Comp. sb. bumbak, bg. bubak.
RODODENDRON (‹ fr.; {s} gr. rhodon „trandafir” + dendron „copac”) s. m. (BOT.) Numele unor plante lemnoase din fam. enicacee; exista circa 800 specii, incluse in genul Rhododendron. Au dimensiuni variate, de la arbusti scunzi si subarbusti din etajul subalpin pana la plante lemnoase tropicale si subtropicale. Unele specii au frunze persistente, lucioase, altele frunze cazatoare; florile, tubulare sau in forma de cupa, sunt foarte decorative, viu colorate sau albe; o serie de specii sunt cultivate, sub numele de azalee. Un numar mare de specii se intalnesc in Himalaya., in Asia de SE si Indonezia. In Romania creste o singura specie de r., smardarul.
VEGETATIE ~i f. Ansamblul plantelor care cresc pe glob sau int-o anumita regiune a lui. ~ tropicala. 2) Dezvoltarea, viata plantelor. 3) med. Excrescenta patologica carnoasa pe suprafata unei mucoase; polip. ~ nazala. [G.-D. vegetatiei; Sil. -ti-e] /<fr. vegetation, lat. vegetatio, ~onis
GNETALE s.f.pl. Ordin de plante gimnosperme cuprinzand liane din tarile tropicale; (la sg.) planta din acest ordin. [< fr. gnetales].
NEPENTES s.n. 1. (Ant.) Bautura magica, luata ca remediu impotriva tristetii. 2. planta din Asia tropicala si din Madagascar, ale carei frunze, rasucite, se termina printr-o mica punga membranoasa, unde pot cadea insecte si mici reptile, care apoi sunt digerate de planta. [< fr. nepenthes, gr. nepenthes].
SAPINDACEE s.f.pl. Familie de plante lemnoase si liane dicotiledonate dialipetale, adesea grimpante sau volubile, din regiunile tropicale; (la sg.) planta din aceasta familie. [Sg. invar. / < fr. sapindacees].
FICUS s. m. planta lemnoasa (sub)tropicala cu frunze mari, groase, lucioase, totdeauna verzi. (< lat. ficus)
ORHIDEE s. f. pl. familie de plante monocotiledonate erbacee tropicale cu flori mari, frumos colorate, care au trei petale, dintre care una in forma de pinten intors. (< fr. orchidees, germ. Orchidee)
PASIFLORA s. f. planta din America tropicala si din Asia, cu tulpina ramificata si cu flori albastrii sau albe-roz. (< fr. passiflore, lat., it. passiflora)
SAPOTACEE s. f. pl. familie de plante dicotiledonate gamopetale, tropicale, din care se obtin balata si gutaperca. (< fr. sapotacees)
CALA2, cale, s. f. planta decorativa de origine tropicala, cu frunze mari in forma de sageata, una dintre frunze, de culoare alba, rasucita in forma de cornet, inconjurand inflorescenta (Calla aethiopica). – Din germ. Kalla, lat. calla.
GHIMBER s. m. planta erbacee din regiunile tropicale, cu rizom aromatic bogat in uleiuri eterice (Zingiber officinale). [Var.: ghimbir s. m.] – Din magh. gyomber.
SISAL ~i m. 1) planta textila din regiunile tropicale, din frunzele careia se obtin fibre deosebit de rezistente. 2) Fibre extrase din frunzele acestei plante si folosite pentru confectionarea sforilor si a funiilor. /<fr. sisal
BROMELIACEE s.f.pl. (Bot.) Familie de plante monocotiledonate din tarile tropicale, mai ales epifite, avand ca tip ananasul; (la sg.) planta din aceasta familie. [Pron. -li-a-ce-e, sg. invar. / < fr. bromeliacees].
TARO s.m. planta cultivata in zonele tropicale ale Asiei si Americii, dar si in unele tari mediteraneene, ai carei tuberculi se consuma ca si cartofii; numiti in Egipt kolokas, iar in Cipru kolokassi (Colocasia antiquorum).
CICADEE s. f. pl. familie de plante gimnosperme din regiunile tropicale, cu tulpina fara ramuri si frunze mari. (< fr. cycadees)
PACIULI s. f. invar. planta erbacee labiata din regiunile tropicale, din frunzele careia se extrage un ulei eteric cu parfum puternic (Pagostemon patchouly); p. ext. parfum care se fabrica din acest ulei. [Var.: paciulie s. f.] – Din fr. patchouli.
liana s.f. planta lemnoasa agatatoare, caracteristica padurilor tropicale. (fr. liane)
SISAL, sisali, s. m. planta textila cultivata in regiunile tropicale, cu tulpina foarte scurta si frunze lungi crescute in rozeta, din care se extrag fibre foarte rezistente (Agave sisalana). ♦ Fibra textila asemanatoare cu manila, obtinuta din frunzele plantei descrise mai sus si folosita pentru confectionarea sforilor, a funiilor etc. – Din fr. sisal.
JUNGLA s.f. Desis (adesea mlastinos) format din ierburi inalte, din arbori si din plante agatatoare, care acopera regiunile tropicale ale Indiei, ale Asiei de sud-est si ale Africii meridionale. ◊ Legea junglei = dominarea violentei, a fortei brutale in raporturile dintre oameni. [< fr. jungle, cf. hind. djangale, pers. djangal, djengel – padure, codru, desis].
SELAGINELLA s.f. planta criptogama vasculara din padurile tropicale, avand aspect de muschi. [< fr. selaginelle].
LIANA s.f. planta lemnoasa agatatoare, caracteristica padurilor tropicale. [Pron. li-a-. / < fr. liane].
ANANAS s. m. planta erbacee originara din America tropicala, cu fructe mari, carnoase. (< fr., sp. ananas)
BROMELIACEE s. f. pl. familie de plante monocotiledonate (epifite) din tarile tropicale: ananasul. (< fr. bromeliacees)
GNETALE s. f. pl. ordin de plante gimnosperme: liane din tarile tropicale. (< fr. gnetales)
IUTA s. f. 1. planta erbacee cultivata in zona tropicala, din tulpinele careia se extrag fibre textile. 2. fibra textila obtinuta din aceasta planta. (< germ. Jute, it. iuta)
PIPERACEE s. f. pl. familie de plante dicotiledonate apetale din regiunile tropicale, cu proprietati aromatice pronuntate: piperul. (< fr. piperacees, lat. piperaceae)
SELAGINELLA s. f. planta criptogama vasculara din padurile tropicale, cu aspect de muschi. (< fr. selaginelle)
STERCULIACEE s. f. pl. familie de plante dicotiledonate dialipetale din regiunile tropicale, din acelasi ordin cu malvaceele: cacaotierul. (< fr. sterculiacees)
ANONACEE s.f.pl. Familie de plante dicotiledonate cuprinzand arbori si arbusti din tarile tropicale, cu flori hermafrodite; (la sg.) planta din aceasta familie. [Pron. -ce-e, sg. invar. / < fr. anonacees].
NEPENTES s. n. 1. (ant.) bautura magica, remediu impotriva tristetii. 2. planta carnivora si decorativa din regiunea tropicala, ale carei frunze, rasucite, se termina printr-o mica punga membranoasa, unde pot cadea insecte si mici reptile, digerate de planta. (< fr. nepenthes, gr. nepenthes)
ardei m., pl. tot asa (d. ard, fiindca unele specii ard sau ustura. D. rom. vine ung. ardel). Vest. O planta solanee culinara originara din America tropicala (capsicum annuum). Fructu ei seamana cu domata, dar e mai lungaret si cav. La maturitate se inroseste. – In est piper (pop. chiper) ros. V. gogosar.
BUMBAC, (1) s. m., (2, 3) s. n. 1. S. m. planta textila din familia malvaceelor, de origine tropicala si subtropicala, cu flori galbui sau rosietice si cu fructele capsule, care contin numeroase seminte acoperite cu peri pufosi (Gossypium). 2. S. n. Fibra textila obtinuta, prin egrenare, de pe semintele bumbacului (1). ♦ (Pop.) Vata. ◊ Expr. A avea bumbac in urechi = a nu auzi bine. ♦ Fir rasucit de bumbac (2), intrebuintat la tesut sau la cusut. ♦ Tesatura din fire de bumbac (2). ◊ Bumbac mercerizat = fir sau tesatura de bumbac (2) tratat cu diverse solutii spre a capata luciu. 3. S. n. (In sintagma) Bumbac colodiu = substanta exploziva pe baza de nitroceluloza. – Cf. scr. bumbak, bg. bubak, lat. med. bombacium.
UNT s. n. 1. Grasime naturala, solida, extrasa din lapte si folosita ca aliment. ◊ Loc. adv. Ca untul = fara efort, usor. ◊ Expr. A scoate untul din cineva = a stoarce de puteri pe cineva, a vlagui. A-l bate (pe cineva) de-i iese (sau sa-i iasa) untul = a-l bate tare, rau (pe cineva). ♦ (Urmat de determinari care indica provenienta) Grasime solida extrasa din semintele, miezul etc. unor fructe (tropicale). Unt de cacao. 2. Compus: untul-vacii = planta erbacee cu doi tuberculi, cu frunze lanceolate si cu flori liliachii, purpurii, roz sau albe, dispuse in ciorchine la varful tulpinii; untisor (Orchis morio). – Lat. unctum.
ORHIDEE s.f.pl. Familie de plante erbacee raspandite mai ales in padurile tropicale ale Americii, cu flori mari, frumos colorate, care au trei petale, dintre care una in forma de pinten intors; orhidacee; (la sg.) planta din aceasta familie. [Pron. -de-e, sg. invar., var. orchidee s.f.pl. / cf. fr. orchidees, it. orchidea].
CAUCIUC (‹ fr.) s. n. 1. Produs industrial elastic si rezistent fabricat din latexul unor plante (arbori, arbusti sau liane), mai ales tropicale, sau obtinute pe cale sintetica, utilizat la confectionarea anvelopelor, a benzilor elastice, a tuburilor, a garniturilor etc. ♦ C. natural = compus macromolecular al izoprenului obtinut in special din latexul arborelui de c. prin coagulare si uscare. ♦ C. sintetic = produs macromolecular, cu proprietati asemanatoare celor ale cauciucului natural, obtinut prin polimerizarea butadienei sau a derivatilor ei ori prin copolimerizarea lor cu stiren sau cu nitril acrilic. A fost fabricat la scara industriala in 1931 (procedeul Lebedev). ♦ C. vulcanizat = c. obtinut prin tratarea la cald cu sulf a c. brut, care isi pierde astfel proprietatile plastice, devenind elastic. A fost obtinut prima data in 1844, de inventatorul american Ch. Goodyear. 2. Anvelopa.
VETIVER s.m. planta din familia gramineelor cultivata in unele regiuni tropicale pentru radacinile ei, din care se extrage un ulei folosit in industria parfumurilor. [< fr. vetiver].
ABACA (cuv. sp. abaca) s. f. planta textila din grupa bananierilor, raspandita in zonele tropicale, cu frunze mari, din petiolul carora se extrag fibre textile foarte rezistente, folosite la fabricarea franghiilor si a paramelor de navigatie (Musa textilifera); canepa de Manila.
SAPONINA (‹ fr.; {s} lat. sapon „sapun”) s. f. Substanta de origine vegetala care, in contact cu apa, formeaza o spuma abundenta si persistenta. Prezenta in cantitati mari in arborele tropical Quillaja saponaria dar si in numeroase alte plante, s. este folosita la fabricarea cosmeticelor, a bauturilor (ca agenti de spumare) si a filmelor fotografice, in ind. miniera si in medicina. Substantele spumogene s. steroide constituie materia prima pentru obtinerea hormonilor steroizi. Unele s. sunt toxice, afectand sistemul c************r (ex. digitalina), altele au proprietati antifungice si antibacteriene, scad cantitatea de colesterol din sange si inhiba dezvoltarea celulelor canceroase.
plantaTIE, plantatii, s. f. 1. Totalitatea plantelor cultivate dupa o anumita metoda pe un teren amenajat in acest scop. ◊ plantatie de protectie = plantatie de arbori sau de arbusti facuta pentru a apara un teren de cultura impotriva secetei, a vantului etc. 2. Mare gospodarie caracterizata prin monocultura unor plante tehnice si alimentare in conditii speciale de clima (tropicala si subtropicala). [Var.: plantatiune s. f.] – Din fr. plantation.
GARDENIE s. f. arbust tropical cu flori albe, frumoase si placut mirositoare, cultivat ca planta ornamentala. (< fr. gardenia)
ACACIA, acacii, s. f. Nume dat arborilor sau arbustilor tropicali din familia leguminoaselor, cu flori albe sau galbene, cultivati ca plante ornamentale, pentru industria parfumurilor si pentru extragerea gumei arabice (Acacia). – Din lat., fr. acacia.
SAPINDACEE s. f. pl. familie de plante dicotiledonate dialipetale, lemnoase si liane, grimpante sau volubile, din regiunile tropicale. (< fr. sapindacees)
BATAT (‹ fr. {i}) s. n. planta perena din familia convolvulaceelor, cu tulpini tiritoare, lungi pina la 6-7 m, cultivata in tarile tropicale pentru radacinile sale groase, comestibile (Ipomoea batatas); cartof dulce.
ZIGOFILACEE (‹ lat.) s. f. pl. Familie de plante dicotiledonate dialipetale (arbori, arbusti, semiarbusti si ierburi) (Zygophyllaceae). Cuprinde c. 500 de specii raspandite in reg. tropicale si subtropicale ale Globului. In Romania apar speciile coltii babei (Tribulus terrestris) si, cu totul izolat, in jurul vulcanilor noroiosi de la Pacie, gardurarita (Nitraria schoberi).
APOCINACEE s. f. pl. familie de plante dicotiledonate, erbacee sau lemnoase, cu frunze opuse si flori hermafrodite, actinomorfe, si cu latex, din regiunile tropicale si mediteraneene. (< fr. apocynacees)
BANANIER (‹ fr.) s. m. planta arborescenta cu tulpina carnoasa si cu frunze foarte mari; se cunosc cca. 60-70 de specii raspindite in regiunile tropicale si subtropicale (Africa, Australia, Crimeea, Caucaz), unde se cultiva pentru fructele comestibile (Musa paradisiaca); banan.
IUTA s. f. 1. planta anuala cu tulpina inalta pana la 3 m si groasa de 1-2 cm, cu frunze galbene, ovale, cultivata in regiunile tropicale pentru fibrele textile extrase din tulpina (Corchorus olitorius si capsularis). 2. Fibra textila obtinuta din tulpina iutei (1), intrebuintata la fabricarea panzei de sac, a covoarelor etc. – Din germ. Jute, it. iuta.
CAATINGA (‹ fr.) s. f. Padure tropicala rara, in E Pod. Braziliei (America de Sud), caracterizata prin arbori mici si vesnic verzi, prin abundenta de plante tepoase si prin absenta gramineelor.
MANIOC s.m. Arbust tropical cu radacina in forma de tubercul, din care se extrage o faina hranitoare; (p. ext.) faina extrasa din aceasta planta. [Pron. -ni-oc. / < fr. manioc, cf. sp., port. manioca].
FIERE s. f. 1. Lichid amar, de culoare galbena-verzuie, secretat de ficat; bila1. ◊ Expr. A varsa fiere, se zice despre o persoana plina de necaz, de ciuda, de manie (care se manifesta cu violenta). ♦ Fig. Amaraciune, suparare, necaz. 2. (Si in sintagma basica fierii) Vezicula biliara. ◊ Expr. A-i crapa (sau plesni) cuiva fierea (de necaz) = a fi necajit, manios, invidios etc. la culme. 3. Compus: fierea-pamantului = a) planta erbacee medicinala cu flori rosietice, rar albe, cu gust amar (Erythraea centaurium); b) planta erbacee inferioara, cu talul tarator, avand pe partea inferioara rudimente de frunza (Marchantia polymorpha); fiere-de-urs = numele a doi arbusti tropicali si mediteraneeni din care se extrage saburul; a) arbust inalt de 3-4 m, cu frunze mari si flori violacee dispuse intr-un spic (Aloe ferox); b) arbust inalt de 1 m, ramificat, cu frunze dispuse in rozeta (Aloe succotrina). – Lat. *fele (= fel).
LIANA ~e f. planta erbacee agatatoare cu tulpina foarte lunga, subtire si flexibila, care creste incolacindu-se pe trunchiurile si ramurile copacilor, mai ales in padurile tropicale si in jungla. [G.-D. lianei; Sil. li-a-] /<fr. liane
CANCER s.n. 1. Tumoare maligna care distruge tesuturile unor organe interne sau externe; neoplasm; (pop.) rac. 2. Boala a plantelor, produsa de unele ciuperci si bacterii parazite. 3. Tropicul cancerului = cerc imaginar pe globul terestru, situat la 23°27' nord de ecuator, care limiteaza zona tropicala de cea boreala; tropicul racului; zodia cancerului = a patra dintre cele 12 zodii (12 iunie – 22 iulie); zodia racului. [Pl. -re. / < fr., lat. cancer – rac].
