CEAI, (1) s. m., (2, 3, 4) ceaiuri, s. n. 1. S. m. Arbust exotic cultivat pentru frunzele lui care, uscate, sunt folosite pentru prepararea unei bauturi cu efect e******t (Thea sinensis); p. restr. frunzele (uscate ale) acestui arbust. 2. S. n. (De obicei urmat de determinari care arata felul) Bautura obtinuta prin maceratia, infuzia sau decoctia frunzelor de ceai (1) sau a unor plante medicinale. 3. S. m. Timpul, masa (de dimineata) la care se bea ceaiul (2). 4. S. n. Reuniune intre prieteni, in cursul dupa-amiezii, la care se serveste ceai (2) sau diferite gustari si se danseaza. – Din rus. cai.

ELIXIR, elixire, s. n. 1. Bautura cu proprietati miraculoase pe care o cautau, in evul mediu, alchimistii pentru a obtine viata vesnica; p. ext. (azi) bautura scumpa, aleasa. 2. (Fam.) Solutie alcoolica cu continut variabil de zahar si cu diverse esente sau extracte de plante medicinale (servind ca medicament). [Pr.: -gzir] – Din fr. elixir.

FITOTERAPIE s. f. 1. Ramura a fitopatologiei care se ocupa cu mijloacele de prevenire si de combatere a bolilor, a parazitilor si a daunatorilor plantelor cultivate. 2. (Med.) Tratament cu preparate din plante medicinale. – Din germ. Phytotherapie, fr. phytotherapie.

COCTIUNE, coctiuni, s. f. (Fam.) Fierbere a frunzelor, florilor etc. ale unor plante medicinale in scopul extragerii principiilor active pe care le contin; medicament astfel obtinut. – Din fr. coction.

TIZANA, tizane, s. f. 1. Bautura obtinuta dintr-o infuzie de plante medicinale sau de cereale. 2. (Inv.) Sampanie cu tarie alcoolica slaba. – Din fr. tisane, lat. tisana.

CEAI ~uri n. 1) Arbust cu frunze persistente, cultivat pentru frunzele lui, care sunt folosite la prepararea unei bauturi tonice. 2) Produs alimentar obtinut din frunzele uscate si special prelucrate ale acestui arbust. ~ verde. ~ presat. 3) Bautura aromata e*******a si tonica preparata prin macerarea sau decoctia acestui produs alimentar (sau a unor plante medicinale). ~ tare. ~ slab. 4) Masa cand se serveste aceasta bautura; micul dejun. 5) Intrunire colegiala, la care se serveste aceasta bautura. ◊ ~ dansant serata organizata, la care se serveste si ceai. [Monosilabic] /<rus. taj

FITOTERAPIE f. 1) Ramura a biologiei care se ocupa cu studiul procedeelor de combatere si profilaxie a bolilor la plantele cultivate. 2) med. Tratament cu preparate din plante medicinale. [Art. fitoterapia; G.-D. fitoterapiei; Sil. -pi-e] /<germ. Phytotherapie, fr. phytoterapie

A INFUZA ~ez tranz. (plante medicinale) A opari lasand sa se racoreasca intr-un vas inchis (in vederea extragerii componentilor activi). /<fr. infuser

INFUZIE ~i f. Bautura obtinuta prin infuzarea unor plante medicinale (folosita ca tratament). [G.-D. infuziei] /<fr. infusion, lat. infusio, ~onis

TIZANA ~e f. Ceai (sau infuzie) de plante medicinale folosit(a) ca mijloc de tratament. /<fr. tisane

popisnica, popisnice, s.f. (reg.) numele unei plante medicinale; popilnic (v.).

sculator, sculatoare, s.m. si f. 1. (s.m.; inv. si reg.) ceas desteptator. 2. (s.f.; inv.) inviere. 3. (s.f.; fig.; inv.) redresare, refacere, indreptare (dintr-o situatie proasta). 4. (s.m.; inv.) inamic, vrajmas. 5. (s.f.; reg.) numele mai multor plante erbacee folosite mai ales ca plante medicinale: a) gemanarita. b) poroinic. c) untul-vacii. d) vatamatoare. e) linarita etc.

TIZANA s.f. Ceai sau infuzie de plante medicinale. [< fr. tisane, lat. tisana].

COCTIUNE s. f. 1. fierbere, coacere. ◊ fierbere a frunzelor, florilor etc. de plante medicinale pentru extragerea principiilor active continute; medicament astfel obtinut. 2. digestie a alimentelor in stomac. (< fr. coction, lat. coctio)

FITOFARMACIE s. f. 1. studiu si preparare a produselor antiparazitare destinate pentru tratamentul bolilor plantelor. 2. stiinta prepararii medicamentelor pe baza de plante medicinale. (< fr. phytopharmacie)

TIZANA s. f. infuzie de plante medicinale. (< fr. tisane, lat. tisana)

iarba s. f. – 1. Nume generic dat plantelor folosite pentru hrana animalelor. – 2. Pajiste, gazon. – 3. planta. – 4. planta medicinala, leac. – 5. Praf de pusca. Mr., megl. iarba, istr. iorbe. Lat. herba (Puscariu 757; Candrea-Dens., 796; REW 4109; DAR), cf. it., prov. erba, fr. herbe, sp. hierba, port. herva). Forma de pl. ierbi, in mod traditional si ierburi, formatie moderna care tinde sa o substituie pe cea anterioara. Puscariu 757 (urmat de Meyer-Lubke, Schicksal des lat. Neutrums, 58 si Caragata, BF, III, 39), crede ca ierburi este in realitate pl. *ervŏra, de la ervum; opinie gresita, intrucit astfel de formatiuni sint frecvente in rom., cf. treaba, pl. trebi si treburi; ceata, pl. cete si ceturi; tratament care se explica prin nuanta colectiva de -uri (cf. si Graur, BL, V, 64). Der. ierbarie, s. f. (plante ierboase, buruieni; provizie de praf de pusca); ierbot(ac)ina, s. f. (balarie); ierbar, s. n. (rumen, despartitura la stomacul ierbivorelor; colectie de plante); ierbar, adj. (care are multa iarba); ierbarit, s. n. (impozit pe locurile de pasune; impozit pe vinzarea de cai sau de vite); ierbos, adj. (cu iarba; erbacee); inierba, vb. (a creste iarba; a trata vitele bolnave cu spinz sau cu alte plante medicinale; refl., a mina). Ierbar are dubletul neol. erbar, s. n. (colectie de plante), cf. erbivor, adj., din fr. herbivore.

CEAI, (2, 3) ceaiuri, s. n. 1. Arbust exotic, cultivat pentru frunzele lui (Thea chinensis); frunzele uscate ale acestui arbust, care se vand in comert. 2. Bautura obtinuta prin oparirea frunzelor uscate ale ceaiului (1). 3. Bautura obtinuta prin fierberea (frunzelor sau a florilor) unor plante medicinale. 4. Timpul (de dimineata) cand se bea ceaiul (2). 5. Reuniune (intre prieteni sau intr-un cadru mai larg), in cursul dupa-amiezii, la care se serveste ceai (2) sau diferite gustari si se danseaza. – Rus caj.

iarba sf [ At: COD. VOR. 144/15 / Pl: (inv) ierbi, e, (5, 12, 13 colectiv) ierburi / E: ml. herba ] 1 Plante erbacee, anuale sau perene, cu partile aeriene verzi, subtiri si mladioase, folosite pentru hrana animalelor. 2 (Ie) Paste murgule, iarba verde Va trebui sa astepti mult si bine pana ti se va intampla ceea ce iti doresti. 3 (Ie) Din pamant, din iarba verde Cu orice pret Si: neaparat. 4 Nutret verde, proaspat cosit. 5 (Lpl) Buruieni de tot felul. 6 Pajiste. 7 (Is) ~ba rea planta otravitoare nedefinita mai indeaproape. 8 (Pfm; ias) Om rau, primejdios. 9 (Reg; Ie) A fi de-o iarba cu cineva A fi de aceeasi varsta sau de acelasi neam cu cineva. 10 (Ie) Cand mi-o creste iarba-n barba Niciodata. 11 (Ie) A creste iarba pe sub cineva A fi lenes. 12 (Is) Ierburi de leac plante medicinale. 13 Plante cu care se condimenteaza mancarurile. 14 (Arg) Nume dat marihuanei sau hasisului. 15 (Ie) A merge la iarba verde A merge la picnic. 16 (Ic; sic iarba-boierului, iarba-canarasului, iarba-canarasului, iarba-canarului, iarba lui Timofte, iarba-matei, iarba-popilor, iarba-preotilor, iarba-sarpelui, iarba-serpii, iarba-sierteasca, iarba-balaie, iarba-boiereasca, iarba-crestata, iarba-dalba, iarba-de-matase, iarba-ghilana, iarba-neagra si mare, iarba-sura, iarba-sierteasca, iarba-serpeasca, iarba-tarcata, iarba-tarcatica, iarba-vargata) iarba-alba planta ierboasa din familia gramineelor, cu frunze vargate cu linii albe – rosiatice, cultivata mai ales prin gradini Si: ierbaluta, panglicuta (Phalaris arundinacea). 17 (Bot; ic) iarba-albinei, iarba-albinelor, iarba-ciutei Dumbravnic (Melittis melisophyllum) 18 (Bot; ic) iarba -alunecoasa, iarba-aspra, iarba-teapana Taposica (Nardus stricta). 19 (Mtp; Ic) iarba-apelor Un anumit fel de iarba (1) care rasare in locurile unde apar la suprafata izvoarele si pe care nu o recunoaste decat cel initiat. 20 (Bot; ic) iarba-asinului Luminita (Oenothera biennis). 21 (Ic) iarba-aerului, iarba-fiarelor, iarba-cerii, iarba-ferii, iarba-fierului, iarba-randunelei planta erbacee veninoasa, cu frunze opuse, acoperite cu peri, cu flori albe-galbui (Cynachum vincetoxicum). 22 (In basme; ic) iarba-fiarelor Iarba (1) cu putere miraculoasa, cu ajutorul careia se poate deschide orice usa. 23 (Pex; fig; iac) Putere supranaturala care poate ajuta la ceva greu de obtinut. 24 (Bot; ic) iarba-bolnavului, iarba-balaurului, iarba-rosie, iarba-sarpelui Raculet (Polygonum bistorta). 25 (Bot; ic) iarba-baltii Coada-vulpii (Alopecurus pratensis). 26 (Bot; iac; sic iarba-bateata) Paius (Descampsia caespitosa). 27 (Bot; ic) iarba-boierilor, iarba-boierului, iarba-boilor Ricin (Ricinus communis). 28 (Bot; ic) iarba-boierului, iarba-brosteasca Barba-boierului (Ajuga laxmanni). 29 (Bot; ic) iarba-boierului Brusture (Arctium lappa). 30 (Ic) iarba-broastelor Mica planta, din familia hidrocharitaceelor, cu frunze lucioase, rotunde care plutesc la suprafata apei si cu flori albe Si: limba-broastei, muscatul-broastelor (Hydrocharis morus-ranae). 31 (Bot; ic) iarba-bubei, iarba-bubelor Omag (Aconitum callibotryon). 32 (Bot; ic) iarba-cailor, iarba-dulce F*******a (Holcus lanatus). 33 (Bot; ic) iarba-calului Parul-porcului (Festuca sulcata). 34 (Ic) iarba-carelor planta medicinala pusa in apa de baie pentru copiii care nu pot sa mearga (Senecio erraticus). 35 (Ic) iarba-caprioarei planta Donoricum hungaricum. 36 (Ic) iarba-cartitelor, iarba-matrililor planta folosita in medicina populara in tratarea varicelor Si: silnic (Glechoma hedaraceum). 37 (Bot; ic) iarba-casunatului, iarba-casunaturii Stupinita (Platanthera bifolia). 38 (Bot; ic) iarba-catanelor, iarba-porcului, iarba-saraciei, iarba-catuneasca Busuioc salbatic (Galinsoga parviflora). 39 (Bot; ic) iarba-cerbilor, iarba-cainelui Pieptanarita (Cynosurus cristatus). 40 (Bot; ic) iarba-ciobanului, iarba-voiniceasca Varga-ciobanului (Dipsacus silvestris). 41 (Bot; ic) iarba-ciumei Ciumarea (Galega officinalis). 42 (Ic) iarba-ciutei planta compozita cu flori galbene dispuse in capitule Si: cujda (Doronicum austriacum). 43 (Bot; iac; sic iarba-lupului) Turta (Carlina acaulis). 44 (Ic) iarba-campului, iarba-vantului planta cu tulpini noduroase si cu flori verzui-alburii sau violete Si: paius (Agrostis stolonifera). 45 (Bot; ic) iarba-cocosului Cocosei de camp (Adonis aestivalis). 46 (Bot; iac) Stupitul-cucului (Cardamine pratensis). 47 (Ic) iarba-codrului, iarba-lupului planta care induce stari de somnolenta, ameteala si dureri de cap Si: matraguna (Atropa belladona). 48 (Ic) iarba-coifului, iarba-fierului, iarba-jermilor, iarba-viermilor planta otravitoare care creste pe piatra de cremene (Aconitum napellus). 49 (Ic) iarba-cristoforului, iarba-fiarelor, iarba lui Hristofor, iarba-orbaltului, iarba Sf. Cristofor, iarba-de-orbant planta folosita in trecut ca leac impotriva ciumei, a bolilor de piele, a ranilor sau care se dadea vitelor. Si: orbalt (Actaea spicata). 50 (Bot; ic) iarba-crucii Smantanica (Galium cruciata). 51 (Bot; iac; sic iarba-taieturii) Gentiana (Gentiana cruciata). 52 (Iac; sic iarba lui Sf. Ion, iarba-sangelui, iarba-spaimei, iarba-spurcatii, iarba-sunatoare) planta care se foloseste impreuna cu florile sale atat in farmacie, cat si in medicina populara contra durerilor de stomac, bolilor de ficat, bolilor de rinichi, eczemelor, pojarului Si: sunatoare, pojarnita (Hypericum perforatum). 53 (Bot; iac; sic iarba-laptoasa, iarba-lipitoare) Amareala (Polygala comosa). 54 (Bot; ic) iarba-cucului, iarba-iepurelui, iarba-tremuratoare Tremuratoare (Briza media). 55 (Iac) planta Orobache alba. 56 (Bot; iac; sic iarba-de-lamaioara) Cimbru (Thymus vulgaris). 57 (Ic) iarba-cuforilor, iarba-neagra planta care se foloseste ca leac impotriva eczemelor (Filipendula vulgaris). 58 (Ic) iarba-curelei planta amintita in cantecele populare Si: nagara (Stipa capillata). 59 (Ic) iarba-datului, iarba-faptului, iarba-fecioarei, iarba-feciorilor, iarba-surpaturii, iarba-de-surpatura planta care se foloseste in medicina populara Si: fecioara (Herniaria glabra). 60 (Bot; ic) iarba-degetelor, iarba-cu-cinci-foi Cinci-degete (Potentilla reptans). 61 (Ic) iarba-degetului, iarba-de-plamani, iarba-de-tripal planta care se foloseste ca leac pentru bolile de plamani Si: degetar (Digitalis grandiflora). 62 (Bot; ic) iarba-dintelui Dintura (Odontites rubra). 63 (Bot; ic) iarba-d******i Ciumafaie (Datura stramonium). 64 (Bot; ic) iarba-dragostei Limba-cucului (Botrychium lunaria). 65 (Ic) iarba-drumurilor planta Chenopodium murale. 66 (Bot; ic) iarba-eretei, iarba-gainilor Vulturica (Hieracium pilosella). 67 (Ic) iarba-faptului Mica planta ierboasa din familia crassulaceelor, cu tulpina serpuitoare, frunze cilindirice si flori albe care creste pe stancile de calcar (Sedum album). 68 (Bot; ic) iarba-fanului, iarba-mirositoare Vitelar (Anthoxanthum odoratum). 69 (Ic) iarba-fecioarelor planta folosita in medicina populara ca aperitiv si digestiv pentru bolile de ficat si pentru dureri de stomac Si: pelin, pelin-alb (Artemisia absinthum). 70 (Ic) iarba-fetei, iarba-moale planta cu frunze liniare, lanceolate cu flori in corimb (Stellaria holostea). 71 (Ic) iarba-frantului, iarba-sasului planta folosita in medicina populara pentru tratarea herniei, durerilor de mijloc si de stomac Si: sanisoara (Sanicula europaea). 72 (Ic) iarba-frigurilor planta ale carei flori se folosesc in medicina populara si in farmacie Si: albastrita (Centaurea cysnus). 73 (Iac; sic iarba-de-curca, iarba-de-friguri, iarba-gonitoare-de-friguri, iarba-incepatoare-de-sange) planta care se foloseste in medicina populara pentru tratarea frigurilor, ca tonic, stomahic si febrifug (Centaurium umbellatum). 74 (Ic) iarba-fumului, iarba-de-curca planta intrebuintata in medicina populara contra bolilor de piele, stomac si splina Si: fumarita (Fumaria officinalis). 75 (Ic) iarba-gaii, iarba-gaii-amara planta erbacee cu frunze dintate, acoperite cu peri asprii, cu flori galbene Si: amaruta (Picris hieracioides). 76 (Bot; ic) iarba-gainii, iarba-gainilor Galbenusi (Crepis setosa). 77 (Bot; ic) iarba-gastei, iarba–sclintiturii planta folosita in medicina populara impotriva frigurilor si a scrantiturii (Potentilla anserina). 78 (Ic) iarba-gatului Mica planta ierboasa din familia scrofulaceelor, cu tulpina paroasa, frunze moi, flori galbene si care creste pe locurile umede de pe coastele muntilor (Tozzia alpina). 79 (Ic) iarba-gusteritei, iarba-creata Veche planta medicinala cultivata in statiuni de plante medicinale si in gradini taranesti, folosita in farmacie ca dezinfectant si in medicina populara sub forma de ceai contra durerilor de stomac, diaree si pentru pofta de mancare Si: izma (Mentha longifolia). 80 (Ic) iarba-iepurelui, iarba-iepurilor planta amintita in cantecele populare Si: susai (Sonchus oleracesus). 81 (Ic) iarba-intruielelor planta folosita ca leac impotriva reumatismului Si: grozama (Genista sagittalis). 82 (Ic) iarba-junghiului planta folosita in medicina populara, care se pune in scaldatoarea copiilor Si: (Centaurea phrygia). 83 (Iac; sic iarba-taieturii) planta folosita in medicina populara la taieturi si la scaldaturi Si: ochiul-boului (Chrysanthemum leucanthemum). 84 (Ic) iarba-junghiurilor, iarba-de-holbura, iarba-de-junghiuri planta folosita in medicina populara contra junghiurilor (Geranium pratense). 85 (Bot; ic) iarba-limbii, iarba-de-durerea-gatului Ousor (Sreptopus amplexifolius). 86 (Bot; ic) iarba-limbricilor Unghia-gaii (Astragalus glycyphyllus). 87 (Ic) iarba-lingurii, iarba-mare planta folosita in medicina populara contra ranilor si hepatitei (Inula britannica). 88 (Bot; ic) iarba-lui-Antonie, iarba-lupariei, iarba-soparlei, iarba-neagra Busoioc-salbatic (Prunella vulgaris). 89 (Bot; ic) iarba-lui-ceas-rau Cervana (Lycopus europaeus). 90 (Ic) iarba-lui-cel-slab, iarba-naparcii planta folosita in medicina populara impotriva surmenajului, anemiei, durerilor de dinti si a brancii la porci Si: iarba-sarpelui (Echium vulgare). 91 (Bot; ic) iarba-lui-Daraboiv, iarba-dulce, iarba-tare Lemn-dulce (Glycyrrhiza echinata). 92 (Ic) iarba-lui-Dumnezeu planta folosita in medicina populara contra durerilor de stomac Si: lemnul-Domnului (Artemisia abrotanum). 93 (Ic) iarba-lui-Sfantul-Gheorghe, iarba-margaritarului planta ale carei flori sunt folosite in medicina populara la prepararea unui ceai contra durerilor de piept Si: lacramioare (Convallaria majalis). 94 (Bot; ic) iarba-lui-Sfantul-Ion, iarba-Sfantului-Ion Sburatoare (Chamaenerion angustifolium). 95 (Ic) iarba-lui-Sfantul-Ion planta folosita in medicina populara contra durerilor de dinti Si: maselarita (Hyosciamus niger). 96 (Ic) iarba-lui-Sfantul-Ion, iarba-Sfantului-Ion planta care se fierbe impreuna cu alte plante folosita contra durerilor de incheieturi si de picioare si in medicina populara veterinara Si: cinstet (Salvia glutinosa). 97 (Iac) planta folosita in medicina populara Si: jale (Salvia pratensis). 98 (Ic) iarba-lui-Tat, iarba-lui-Tate, iarba-lui-Taten, iarba-lui-Tatic, iarba-lui-Tatie, iarba-lui-Tatin, iarba-lui-Tatol, iarba-lutatinului, iarba-tatii, iarba-baloasa, iarba-intaritoare, iarba-neagra planta folosita in medicina populara contra durerilor de piept, astm, galci, dureri de mijloc, de dinti, diaree, hernie si ca unguent Si: tataneasa (Symphytum officinale). 99 (Bot; ic) iarba-lui-Timofte Iarba-iepurelui (Phleum alpinum). 100 (Bot; iac; sic iarba-lui-Timofteu, iarba-lui-Timoftei, iarba-lui-Timofti Timoftica (Phleum pratense). 101 (Bot; ic) iarba-lupului, iarba-ciutei, iarba-tunului Borsisor (Sempervivum schlechani). 102 (Iac; sic iarba-urechii, iarba-de-tun, iarba-de-urechi, iarba-grasa) planta cultivata adesea pe case, suri, grajduri cu credinta ca apara impotriva trasnetului, folosita in medicina populara impotriva durerilor de urechi Si: urechelnita (Sempervivum tectorum). 103 (Ic) iarba-magarului planta folosita in medicina populara contra durerilor de dinti Si: scaiul-d******i (Eryngium campestre). 104 (Bot; ic) iarba-malcedului, iarba-potca Trei-frati-patati (Viola arvensis). 105 (Ic) iarba-marii, iarba-de-mare planta ierboasa acvatica, din familia potamogetonaceelor, cu flori verzi, care creste pe fundul marii, formand adesea intinse livezi submarine (Zostera marina). 106 (Ic) iarba-marinului, iarba-cerii, iarba-baloasa planta Centaurea austriaca. 107 (Bot; ic) iarba-marinului, iarba-cerii Albastrita (Centaurea jacea). 108 (Bot; ic) iarba-marinului Corobatica (Centaurea nigrescens). 109 (Ic) iarba-matricilor, iarba-zgaibii planta folosita in medicina populara la tratarea varicelor Si: silnic (Glechoma hederaceum). 110 (Bot; ic) iarba-matrisii Rajnica (Cardamine impatiens). 111 (Ic) iarba-matei, iarba-vantului, iarba-f******a planta folosita in medicina populara contra tusei, frisoanelor, durerilor de cap, ale carei frunze se asaza pe burta copiilor bolnavi de dizenterie si care este mancata cu placere de pisici Si: catusnica (Nepeta cataria). 112 (Bot; iac) Poala Sfintei Marii (Nepeta pannonica). 113 (Bot; ic) iarba-matului, iarba-pisicii, iarba-pisicilor Valeriana (Valeriana officinalis). 114 (Bot; ic) iarba-metricii Floare-de-perina-brosteasca (Anthemis macrantha). 115 (Ic) iarba-minciunii planta folosita in medicina populara contra tusei si ale carei frunze se pun pe rani si pe taieturi pentru a opri sangerarea (plantago cornuti). 116 (Bot; ic) iarba-mlastinei Pipirig (Juncus conglomeratus). 117 (Bot; iac) Rugina (Juncus effusus). 118 (Bot; iac) Pipirig (Juncus inflexus). 119 (Bot; iac) Malaiul-cucului (Luzula piosa). 120 (Bot; ic) iarba-muncilor Trifoi-alb (Trifolium repens). 121 (Ic) iarba-nebunilor, iarba-stranutatoare, iarba-serpeasca planta a carei radacina se foloseste in medicina populara veterinara care se pune in urechea porcilor bolnavi de branca sau contra dalacului la cai Si: spanz (Helleborus niger, Helleborus purpurascens). 122 (Ic) iarba-negeilor planta folosita in medicina populara impotriva negilor (Teucrium montanum). 123 (Bot; ic) iarba-nigeilor Juslen (Sedum hispanicum). 124 (Ic) iarba-nisipului planta Corynephorus canescens. 125 (Ic) iarba-o-mie-buna planta folosita in medicina populara la prepararea diverselor leacuri Si: frasinel (Dictamnus albus). 126 (Ic) iarba-oilor, iarba-soarecelui, iarba-stranutatoare planta folosita in medicina populara la prepararea ceaiului contra durerilor de stomac, a febrei, a tuturor bolilor care implica aparatul genital feminin, si contra taieturilor, a ranilor Si: coada-soricelului (Achillea millefolium). 127 (Bot; ic) iarba-orbaltului Rotungioare (H******e alpia). 128 (Bot; ic) iarba-osului, iarba-faptului, iarba-ranii, iarba-de-rani, iarba-de-vatam, iarba-de-vatamatura Vatamatoare (Anthyllis vulneraria). 129 (Bot; ic) iarba-osului, iarba-ovazului, iarba-vantului Obsiga (Bromus sterilis). 130 (Mar; ic) iarba-osului Arbust mic cu tulpini ramificate, cu frunze opuse si cu flori galbene, folosit in medicina populara contra diareei si care se da la vitele care se umfla Si: malaoaie (Helianthemum alpestre). 131 (Ic) iarba-osului, iarba-ursului planta folosita in medicina populara pentru febra si vatamari (Helianthemum nummularium). 132 (Bot; ic) iarba-osului Malaoaia-stancilor (Helianthemum rupifragum). 133 (Bot; ic) iarba-ovazului, iarba-vantului Obsiga (Bromus japonicus). 134 (Bot; iac) Secarea (Bromus secalinus). 135 (Bot; ic) iarba-paduchelui, iarba-paduchilor Pintenel (Pedicularis paustris). 136 (Bot; ic) iarba-paduchilor, iarba-de-stranutat Rototele-albe (Achillea ptarmica). 137 (Bot; iac) Clocotici (Rhinanthus minor). 138 (Bot; iac) Balbisa (Stachys silvatica). 139 (Ic) iarba-palariei, iarba-parului planta folosita in medicina populara, a carei radacina pisata se foloseste la dureri de cap, iar ceaiul din frunzele sale, impreuna cu alte plante, se foloseste contra racelii Si: brusture (Petasites hybrudus). 140 (Ic) iarba-pamantului, iarba-plamanilor, iarba-plumanei, iarba-plumanului Planata folosita in medicina populara pentru tratarea bolilor pulmonare Si: mierea-ursului (Pulmonaria officinalis). 141 (Bot; ic) iarba-parului Perisor (Elymus asper). 142 (Ic) iarba-parciului, iarba-sangelui, iarba-de-parci planta folosita in medicina populara contra reumatismului si a ranilor la vite Si: napraznica (Geranium robertianum). 143 (Bot; ic) iarba-piciorul-gainii Floare-de-leac (Ranunculus repens). 144 (Ic) iarba-porcilor, (reg) iarba-jermilor, iarba-puricelului, iarba-purecilor, iarba-tantarilor, iarba-viermilor, iarba-iute, iarba-amara, iarba-creata planta folosita in medicina populara care se pune in incaltaminte contra bataturilor sau pe ranile vitelor ca sa nu faca viermi Si: Iarba-rosie (Polygonum persicaria). 145 (Ic) iarba-porcilor, iarba-tunului, iarba-de-gradina, iarba-grasa, iarba-grasa-de-gradina planta cu tulpina ramificata si intinsa pe pamant, cu frunze carnoase, lucioase si flori galbene (Portulaca oleracea). 146 (Ic) iarba-porcului, iarba-sarata planta folosita in medicina populara contra umflaturilor de la maini si contra afectiunilor pulmonare Si: branca (Lobaria pulmonaria). 147 (Ic) iarba-porcului, iarba-grasa, iarba-grasa-de-ghiol, iarba-sarata Branca (Salicornia europaea). 148 (Bot; ic) iarba-porcului, iarba-sarata Saricica (Salsola kali). 149 (Iac; sic iarba-de-tranji, iarba-neagra) planta folosita in medicina populara contra scrofulozei, contra crupului difteric la porci Si: buberic (Scrophularia nodosa). 150 (Bot; ic) iarba-porcului, iarba-sarata Branca (Stereum hirsutum). 151 (Bot; ic) iarba-porcului Plevaita (Xeranthemum annuum). 152 (Bot; ic) iarba-porumbilor Gainusi (Isopyrum thalictroides). 153 (Ic) iarba-purecilor, iarba-puriceilor, iarba-puricelui, iarba-viermilor, iarba-iute, iarba-rosie planta folosita in medicina populara veterinara in tratamentul ranilor de la picioarele viteilor si pentru colorarea lanei in galben Si: dintele-d******i (Polygonum hydropiper). 154 (Ic) iarba-purecilor, iarba-puricelui, iarba-amara, iarba-creata, iarba-de-facut-copii, iarba-rosie planta Polygonum lapathifolium). 155 (Bot; ic) iarba-puricelui Puricica (Pulicaria vulgaris). 156 (Ic) iarba-raiului planta folosita in medicina populara la crampe stomacale si diaree Si: vetrice (Chrysanthemum macrophyllum). 157 (Bot; ic) iarba-ratelor, (reg) iarba-rea Mana-de-apa (Glyceria aquatica). 158 (Ic) iarba-randunelei, iarba-randunicii, iarba-de-negei, iarba-de-negi planta folosita in medicina populara impotriva negilor si a bubelor de piele Si: rostopasca (Chelidonium majus). 159 (Bot; Ic) iarba-randunelei-mici Rosuta (Anagalis caerulea). 160 (Iac) planta folosita in medicina populara contra bolilor de piele, a scorbutului si a hemoroizilor Si: untisor (Ficaria verna). 161 (Ic) iarba-roilor, iarba-albinelor, iarba-stupilor, iarba-stupului planta folosita pentru frecatul cosnitelor cu care se prind stupii roiti sau, in medicina populara, sub forma de ceai contra durerilor de dinti, de urechi si de piept si ca expertorant sau c*****c Si: roinita (Melissa officinalis). 162 (Bot; ic) iarba-sasului Coada-calului (Hippuris vulgaris). 163 (Bot; ic) iarba-sagetii Sageata-apei (Sagittaria sagittifolia). 164 (Ic) iarba-sangelui, iarba-de-langoare, iarba-de-lungoare planta folosita in medicina populara contra febrei tifoide, s*********i, frigurilor, decoctul dandu-se la vitele bolnave de sange Si: galbinele (Lysimachia vulgaris). 165 (Ic) iarba-Sfintei-Marii planta Hierochloe australis. 166 (Ic) iarba-Sfintei-Sofia planta intrebuintata pentru confectionarea maturilor Si: pelinita (Artemisia pontica). 167 (Ic) iarba-smeului, iarba-urechii, iarba-de-urechi, iarba-grasa, iarba-grasa-de-urechi, iarba-groasa planta folosita in medicina populara contra urateniei si in unele credinte populare (Sedum maximum). 168 (Ic) iarba-smizii, iarba-smida, iarba-smiza planta folosita in medicina populara contra durerilor de cap, a lipsei poftei de mancare Si: dumbat (Teucrium chamaedrys). 169 (Ic) iarba-soarelui planta ai carei rizomi, frunze si flori se folosesc in medicina populara la vindecarea ranilor Si: arnica (Arnica montana). 170 (Iac) planta folosita in medicina populara contra dalacului Si: vanilie-salbatica (Heliotropium europaeum). 171 (Bot; iac; sic iarba-dulce) Barba-caprei (Tragopogon orientalis). 172 (Bot; ic) iarba-somnului Urechea-porcului (Salvia verticillata). 173 (Bot; iac) Papanasi (Trifolium arvense). 174 (Bot; ic) iarba-spurcului, iarba-intaritoare Vinerita (Ajuga reptans). 175 (Bot; iac; sic iarba-infarinata, iarba-piciorul-gastei) Spanacul-ciobanilor (Chenopodium bonus-henricus). 176 (Bot; ic) iarba-stupului Aparatoare (Calamintha clinopodium). 177 (Bot; ic) iarba-surpaturii Feciorica (Herniaria incana). 178 (Ic) iarba-surzilor Mica planta ierboasa din familia saxifragaceelor, cu tulpina dreapta si flori albe-galbui care creste prin regiuni stancoase (Saxifraga aizoon). 179 (Bot; ic) iarba-sarpelui Coada-zmeului (Calla palustris). 180 (Iac; sic iarba-serpilor) planta al carei rizom se foloseste ca vermifug Si: feriga (Dryopteris filix-mas). 181 (Ic) iarba-sarpelui, iarba-vatamaturii planta folosita in medicina populara sau care se usuca si se da la vite pentru a da mai mult lapte Si: muma-padurii (Lathraea squamaria). 182 (Ic) iarba-sarpelui planta care se foloseste in medicina populara la spalatul ranilor provocate de muscatura serpilor Si: mana-Maicii-Domnului (Orchis maculata). 183 (Bot; iac) Soparlita (Veronica chamaedrys, Veronica latifolia, Veronica teucrium). 184 (Bot; ic) iarba-serii Buruiana-de-ghing (Gentiana praecox). 185 (Bot; ic) iarba-soarecului Pliscul-cucoarei (Erodium cicutarium). 186 (Ic) iarba-soparlei, iarba-soparlelor, iarba-rosie planta cu rizom gros, carnos, cu tulpina terminata in spic, cu frunze ovale si flori mici, albe-roz (Polygonum viviparum). 187 (Bot; ic) iarba-tainei Lacramita (Catabrosa aquatica). 188 (Bot; ic) iarba-taieturii, iarba-bubii, iarba-talharului, iarba-vantului, iarba-de-rana, iarba-de-rani Vindecea (Betonica officinalis). 189 (Ic) iarba-taieturii planta care se foloseste in medicina populara ca stimulent (in rachiu), contra durerilor de cap, hepatita, astmului, iar minerii din Muntii Apuseni folosesc tulpinile ca fitil pentru explozii Si: lumanarica (Gentiana asclepiadaea). 190 (Bot; iac; sic iarba-fierului, iarba-de-tartil) Incheietoare (Sideritis montana). 191 (Ic) iarba-talharului planta folosita in medicina populara la taieturi si rani Si: talharea (Mycelis muralis). 192 (Ic) iarba-tunului, iarba-ciutei, iarba-urechii, iarba-de-soldina, iarba-de-soaldina, iarba-de-tranji, iarba-grasa planta cu frunze ovale, cu flori galbene in corimb (Sedum acre). 193 (Bot;ic) iarba-tunului, iarba-ciutei, iarba-urechii Ruja (Sedum rosea). 194 (Bot; ic) iarba-untului, iarba-vantului Verigel (Orobanche caryophzllacea). 195 (Bot; ic) iarba-untului Craielici (Orobanche lutea). 196 (Bot; ic) iarba-uraciunii Garofita (Dianthus carthusianorum). 197 (Bot; iac) Garofite-de-munte (Dianthus compactus). 197 (Ic) iarba-ursului planta care se fierbe pentru colorarea lanii in verde Si: pedicuta (Lycopodium clavatum). 198 (Bot; iac) Ciuperca nedefinita mai indeaproape (Ramaria aurea). 199 (Bot; ic) iarba-vatamaturii, iarba-ghimpoasa Ghimparita (Crypsis aculeata). 200 (Bot; ic) iarba-vatamaturii Scrintitoare (Potentilla argentea). 201 (Ic) iarba-vantului planta a carei radacina se foloseste in medicina populara contra diareei Si: neghina (Agrostemma githago). 202 (Iac) planta cu frunze liniare, cu flori violacee sau verzi in spicule (Apera spica-venti). 203 (Bot; Trs; iac) Stelita (Aster amellus). 204 (Bot; iac) Coama-de-aur (Aster linosyris). 205 (Bot; iac; sic iarba-cainelui, iarba-caineasca) Pir-gros (Cynodon dactylon). 206 (Bot; ic) iarba-vantului Opaita (Melandryum album). 207 (Iac) planta folosita la vopsitul oualelor Si: deditei (Pulsatilla vulgaris). 208 (Ic) iarba-voinicului planta care atunci cand este tanara se foloseste ca salata de primavara si in medicina populara Si: nasturel (Nasturtium officinale). 209 (Bot; iac) Brancuta (Sisymbrium officinale). 210 (Bot; ic) iarba-vrajitoarei Tilisca (Circaea lutetiana). 211 (Ic) iarba-vulturului planta din familia compozitelor cu frunze lanceolate sau liniare, cu flori galbene in capitule (Hieracium umbellatum). 212 (Ic) iarba-zgaibii planta utilizata in medicina populara Si: spanac-porcesc (Chenopodium hybridum). 213 (Iac; sic iarba de zgaibi, iarba de zgaiba) planta Lapsana communis. 214 (Reg; ic) iarba-zgaibii planta folosita in medicina populara contra zgaibii Si: caldarusa-popii (Nicandra physaloides). 215 (Ic) iarba-albastra planta din familia gramineelor, cu frunze plane, ingramadite la baza tulpinei, care creste prin locuri umede (Molinia coerulea). 216 (Ic) iarba-alba de slatina, iarba-de-galbeaza, iarba-de-sare, iarba-de-saratura planta Puccinelia distans. 217 (Ic) iarba-amara, iarba-creata, iarba-mare planta folosita in medicina populara contra durerilor de cap si a durerilor de urechi Si: granat (Chrysanthemum parthenium). 218 (Bot; ic) iarba-amara, iarba-creata Schinel (Cnicus bedictus). 219 (Bot; ic) iarba-baloasa Colacul-babei (Alchemilla acutiloba). 220 (Bot; ic) iarba-barboasa Pelin negru (Artemisia vulgaris). 221 (Bot; iac; sic iarba-ghimpoasa) Costrei (Echinochloa crus-gali). 222 (Bot; ic) iarba-caiasa, iarba-lunga-de-lac, iarba-lungoare Urda-vacii (Cardaria draba). 223 (Bot; ic) iarba-ce-moaie-vinele, iarba-intaritoare-a-vinelor Canale (Impatiens balsamina). 224 (Bot; ic) iarba-costrei Mohor (Setaria verticillata). 225 (Bot; ic) iarba-de-apa, iarba-f******a, iarba-lanoasa Siminoc (Gnaphalium uliginosum). 226 (Bot; ic) iarba-de-bahna Ierboi-de-bahna (Beckmannia erucaeformis). 227 (Bot; ic) iarba-de-boale, iarba-de-langoare, iarba-de-lungoare, iarba-de-rana, iarba-de-toate-boalele Usturoita (Alliaria officinalis). 228 (Ic) iarba-de-bou-salbatica planta Anchusa ochroleuca. 229 (Bot; iac) Limba-boului ( Anchusa officinalis). 230 (Ic) iarba-de-cale, iarba-grasa-de-gradina planta cu numeroase intrebuintari in medicina populara: frunzele se aplica pe rani si se folosesc la boli de ochi, sucul se foloseste contra limbricilor si radacina este folosita la prepararea unui ceai contra afectiunilor pulmonare si gastrice Si: patlagina (plantago major). 231 (Iac) planta folosita in medicina populara in afectiunile pulmonare Si: patlagina (plantago media). 232 (Ic) iarba-de-cositor planta folosita frecvent in medicina populara Si: coada-calului (Equisetum arvense). 233 (Bot; iac) Pipirig (Equisetum hiemale). 234 (Bot; ic) iarba-de-crescut-parul Tortel (Cuscuta epithymum). 235 (Bot; ic) iarba-de-dat, iarba-casunaturii, iarba-f******a Talpa-gastii (Leonurus c*****ca). 236 (ic) iarba-de-dureri Coada-cocosului (Polygonatum latifolium). 237 (Iac; sic iarba-de-durori) planta al carei rizom se foloseste in medicina populara contra podagrei (Polygonatum odoratum). 238 (Bot; ic) iarba-de-friguri Traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris). 239 (Ic) iarba-de-ghiata planta ornamentala, suculenta cu flori viu si variat colorate Si: gheata (Mesembrianthemum crystallinum). 240 (Bot; ic) iarba-de-greutate Suliman (Ajuga genevensis). 241 (Bot; ic) iarba-de-inima-rea, iarba-rosie Punga-babei (Pulicaria dysenterica). 242 (Bot; ic) iarba-de-intruiele Canepioara (Eupatorium cannabinum). 243 (Ic) iarba-de-margina, iarba-vapsatoare planta care se foloseste la vopsirea lanii in rosu Si: roiba (Rubita tinctorum). 244 (Bot; ic) iarba-de-munte Paius (Festuca ovina). 245 (Bot; ic) iarba-de-negei Aior (Euphorbia esula). 246 (Bot; iac; sic iarba-de-raie) Alior (Euphorbia helioscopia). 247 (Ic) iarba-de-om-sarac planta folosita in medina populara Si: avrameasca (Gratiola officinalis). 248 (Bot; reg; ic) iarba-de-par Buruiana-de-par (Chara). 249 (Ic) iarba-de-pasari planta folosita in medicina populara veterinara Si: scanteuta (Anagallis arvensis). 250 (Iac) planta folosita in medicina populara la scrantituri, cangrene etc Si: rocoina (Stellaria media). 251 (Ic) iarba-de-perina planta folosita la vopsitul in galben Si: floare-de-perina (Anthemis tinctoria). 251 (Ic) iarba-de-piatra planta aromata, melifera si furajera folosita in medicina populara contra frisoanelor si leucoreei sau pentru aromatizarea tutunului, iar planta uscata se asaza in haine contra moliilor Si: sulfina (Melilotus officinale). 252 (Ic) iarba-de-plamani planta medicinala folosita contra durerilor de piept (Centaurea micranthos). 253 (Bot; ic) iarba-de-rovina Bumbacarita (Eriophorum v*******m). 254 (Ic) iarba-de-saratura planta Suaeda maritima. 255 (Ic) iarba-de-slatina planta Poa bulbosa vivipara. 256 (Bot; ic) iarba-de-smida Struna-cocosului (Cerastium vulgatum). 257 (Ic) iarba-de-soponit, iarba-de-taietura planta al carei rizom se foloseste la prepararea sapunului Si: sapunarita (Saponaria officinalis). 258 (Bot; ic) iarba-de-Susan Costrei (Sorghum halepense). 259 (Ic) iarba-de-soaldina planta Sedum hillebrandii. 260 (Bot; ic) iarba-de-talan Ruscuta-primavaratica (Adonis vernalis). 261 (Ic) iarba-de-telina, iarba-englezeasca planta folosita in medicina populara la bai contra reumatismului Si: zizanie (Lolium perene). 262 (Ic) iarba-de-urechi Ciuperca din familia pezizaceelor Si: urechea-babei (Peziza aurantia). 263 (Iac) planta folosita in medicina populara contra tusei, ranilor si a febrei Si: navalnic (Phyllitis scolopendrium). 264 (Bot; iac; sic ~a-grasa) Gheata (Sedum spectabile). 265 (Ic) iarba-de-vatam planta folosita in medicina populara contra tranjii si contra unor boli care apar la vite Si: linarita (Linaria vulgaris). 266 (Ic) iarba-de-zugravit, iarba-vapsatoare planta folosita in medicina populara la dropica si contra galbezei la oi Si: drobusor (Isatis tinctoria). 267 (Bot; ic) iarba-deasa, iarba-dulce-de-balta Hirusor (Poa annua). 268 (Bot; ic) iarba-deasa Firisca-soparlelor (Poa alpina). 269 (Bot; iac) Firicea (Poa bulbosa). 270 (Iac) planta cu tulpini subtiri, cu frunze inguste si flori verzi, dispuse in panicule (Poa nemoralis). 271 (Iac) Firuta (Poa pratensis). 272 (Bot; iac) Suvar-de-munte (Poa trivialis). 273 (Bot; ic) iarba-dulce, iarba-dulce-de-balta Rourica (Glyceria fluitans). 274 (Bot; ic) iarba-dulce Lemn-dulce (Glycyrrhiza glabra). 275 (Iac) planta Nonnea atrata. 276 (Iac) planta folosita in credinte populare Si: barba-caprei (Tragopogon pratensis). 278 (Iac; sic iarba-dulce-de-munte, iarba-dulce-de-padure) planta cu frunze lanceolate, cu sporangii pe ambele parti ale nervurii mediane (Polypodium vulgare). 279 (Ic) iarba-f******a planta amintita in cantecele populare Si: siminoc (Helichrysum arenarium). 280 (Bot; iac; sic, reg, iarba-neagra) Talpa-lupului (Leonurus marrubiastrum). 281 (Iac; sic iarba-mambie) planta folosita in medicina populara contra durerilor de mijloc Si: voronic (Marrubium vulgare). 282 (Bot; ic) iarba-frumoasa Banuti (Bellis perenis). 283 (Ic) iarba-grasa, iarba-laptoasa planta folosita in medicina populara contra afectiunilor pulmonare sau, fiarta in lapte, se foloseste pentru cicatrizarea urmelor lasate de varsatul de vant pe fata Si: amareala (Polygala vulgaris). 284 (Bot; ic) iarba-grasa, ĩarba-grasa-de-gradina Agurijoara (Portulaca grandiflora). 285 (Ic) iarba-grasa planta Sedum purpureum. 286 (Ic) iarba-grasa-de-gradina, iarba-nodoroasa, iarba-rosie planta care se foloseste in medicina populara sub forma de ceai contra diareei si in medicina populara veterinara Si: troscot (Polygonum aviculare). 287 (Ic) iarba-impuscata, iarba-starpitului planta care se foloseste in medicina populara amestecata cu rachiu contra durerilor de stomac (Hypochoeris maculata). 288 (Bot; ic) iarba-infa(r)inata Fraga-tatarasca Chenopodium foliosum). 289 (Ic) iarba-lata planta Carex digita. 290 (Bot; iac) Stanjenei (Iris germanica). 291 (Ic) iarba-laptoasa planta folosita in medicina populara ca purgativ drastic contra afectiunilor biliare Si: buruiana-de-venin (Euphorbia lathyris). 292 (Iac) planta Polygala major. 293 (Bot; ic) iarba-lipitoare Lipicioasa (Galium aparine). 294 (Bot; ic) iarba-macris Macris (Rumex acetosa). 295 (Ic) iarba-mare, iarba-mare-frumoasa, (Mun) iarba-neagra planta erabacee cu tulpina paroasa si ramificata, cu frunze mari si flori galbene, folosita in medicina populara contra tusei, febrei tifoide, raiei, durerilor de cap si caderii parului Si: oman (Inula helenium). 296 (Ic) iarba-mare planta Inula oculus-christi. 297 (Bot; iac) Limba-oii (Leuzea salina). 298 (Iac) planta folosita in medicina populara contra bubelor si uneori la vopsitul in negru Si: zarna (Solanum nigrum). 299 (Bot; ic) iarba-muceda F*******e (Filago arvernsis). 300 (Ic) iarba-neagra planta din familia ericaceelor cu frunze mici liniare si flori albe sau trandafirii folosita in medicina populara contra taieturilor (Calluna vulgaris). 301 (Bot; iac) Orastica (Lathyrus niger). 302 (Bot; iac) Izma-creata (Mentha crispa). 303 (Bot; Olt; iac) Izma-buna (Mentha piperita). 304 (Iac) planta Prunella grandiflora. 305 (Bot; iac) Busuioc-salbatic (Prunella laciniata). 306 (Iac) planta cu frunze dintate si cu flori brune-purpurii la exterior si galbene-verzui la interior folosita in medicina populara pentru vindecarea ranilor si a s*********i (Scrophularia alata). 307 (Bot; ic) iarba-noduroasa Golomat (Dactylis glomerata). 308 (Bot; ic) iarba-puturoasa Puciogna (Bifora radians). 309 (Bot; iac) Coriandru (Coriandrum sativum). 310 (Bot; ic) iarba-radacina Angelina-salbatica (Angelica sylvestris). 311 (Ic) iarba-rea planta Aconitum tauricum. 312 (Bot; ic) iarba-rosie Carligioare (Bidens cernuus). 313 (Iac) planta ale carei inflorescente sunt folosite in medicina populara pentru proprietatile lor diuretice si diaforetice Si: dentita (Bidens tripartitus). 314 (Bot; iac; sic iarba-salbatica) Trestie-de-cimp (Calamagrotis epigeios). 315 (Ic) iarba-rosie planta folosita in medicina populara pentru proprietatile sale diuretice Si: slabanog (Impatiens noli-tangere). 316 (Bot; iac) Hrisca-deasa (Polygonum dumetorum). 317 (Bot; iac) Pungulita (Thlaspi arvense). 318 (Bot; ic) iarba-rosie-brosteasca Salcuta (Polygonum amphibitum). 319 (Bot; ic) iarba-rosie-tatareasca Hrisca-tatareasca (Fagopyrum tataricum). 320 (Ic) iarba-rosioara planta Silene acaulis. 321 (Ic) iarba-saraca planta Onobrychis viciaefolia. 322 (Ic) iarba-scaioasa planta cu tulpini difuze, ramificate, cu frunze plane, rigide, cu cili si cu flori verzui sau violacee in spicule (Tragus racemosus). 323 (Ic) iarba-sfanta Lemnul-Maicii-Domnului (Santolina chamaecyparissus). 324 (Ic) iarba-spornica, iarba-fiarelor,iarba-fierului planta folosita in medicina populara la rani, abcese, dureri de cap, de ficat splina si rinichi Si: sporici (Verbena officinalis). 325 (Bot; ic) iarba-stricatoare Cruciulita (Senecio vulgaris). 326 (Bot; ic) iarba-serpeasca Steregoaie (Veratrum nigrum). 327 (Bot; ic) iarba-treirai Trei-rai (Hepatica nobilis). 328 (Bot; ic) iarba-untoasa Foaie-grasa (Pinguicula vulgaris). 329 (Ic) iarba-usturoasa planta paroasa, cu frunze oblongii, dintate adanc pe margine, cu flori rosii-purpurii in verticile, mirosind slab a usturoi (Teucrium scordium). 330 (Ic) iarba-vantoasa planta Kochia prostrata.

PORTO VELHO [portu veλu], oras in partea central-vestica a Braziliei, centru ad-tiv al statului Rondonia, port pe Rio Madeira; 284,5 mii loc. (2000). Aeroport. Centru comercial (cauciuc, lemn, ulei, plante medicinale). Expl. de zinc.

BURUIANA, buruieni, s. f. (Pop.) Nume generic pentru diverse plante erbacee necultivate. ◊ Buruiana de leac = planta medicinala. ♦ Nume dat unor plante necultivate comestibile. [Pl. si: buruiene. – Var.: buruian s. n.] – Din bg., scr. burjan.

INFUZA, infuzez, vb. I. Tranz. A turna apa clocotita peste o planta medicinala pentru a obtine o infuzie. – Din fr. infuser.

VATAMATOR, -OARE, vatamatori, -oare, adj., s. f. 1. Adj. Care vatama sau poate vatama; daunator, pagubitor, stricator. ♦ (Substantivat, m.) Nume dat insectelor (sau altor animale) care produc stricaciuni plantelor de cultura. 2. S. f. planta erbacee din familia leguminoaselor, cu flori galbene-aurii, cu fructul o pastaie, intrebuintata ca planta medicinala si de nutret (Anthyllis vulneraria). 3. S. f. planta graminacee cu frunze paroase, cu floarea grupata in spiculete (Bromus commutatus). – Vatama + suf. -ator.

VASC, s. m. planta semiparazita care creste pe ramurile unor copaci, cu frunzele pieloase, totdeauna verzi, cu tulpina ramificata si cu fructul in forma de bobite albe sau galbui, folosita ca planta medicinala (Viscum album). ◊ Compus: vasc-de-stejar = margaritar. – Lat. viscum.

VITRIGON, s. m. planta erbacee cu flori albastre, folosita ca planta medicinala (Eryngium maritinium). – Et. nec.

MEDICINAL, -A, medicinali, -e, adj. Intrebuintat ca medicament; din care se prepara medicamente. ◊ plante medicinale = grup de plante din familii diferite, cultivate sau salbatice, care, datorita compozitiei lor chimice, au proprietati terapeutice. – Din fr. medicinal, lat. medicinalis.

BOLBOTINA, bolbotine, s. f. (Reg.) Buruiana care serveste ca hrana pentru pasari sau ca planta medicinala. – Bg. balvotina.

MASELARITA, maselarite, s. f. planta medicinala toxica din familia solanaceelor, cu tulpina inalta si cu flori galbene cu nervuri violete, din care se extrage atropina; sunatoare, maselar, nebunarita (Hyoscyamus niger). – Masea + suf. -arita.

LEAC, leacuri, s. n. (Pop.) 1. Mijloc folosit in tratarea unei boli; medicament, doctorie, tratament, remediu. ◊ Iarba (sau buruiana) de leac = planta medicinala. ◊ Expr. A cauta (pe cineva sau ceva) ca iarba de leac sau a umbla (dupa cineva sau ceva) ca dupa iarba de leac = a cauta cu infrigurare, pretutindeni. A da de leac = a descoperi medicamentul, tratamentul eficace. A gasi (cuiva) leacul = a gasi mijlocul de a stapani pe cineva, de a rezolva ceva, a gasi ac de cojocul cuiva. 2. (In expr.) Fara (de) leac de... = fara nici un pic de... (In constructii negative) (Nici) de leac = catusi de putin, deloc. – Din sl. leku.

PALARIE, palarii, s. f. 1. Obiect folosit pentru acoperirea capului, format dintr-o calota de pasla, de paie, de panza etc. (cu boruri). ◊ Expr. (Fam.) A lovi (sau a plezni) (pe cineva) in palarie = a spune cuiva o vorba intepatoare, a da cuiva o veste neasteptata si neplacuta. 2. P. a**l. Partea superioara, in forma de palarie (1), a unor ciuperci. ♦ Discul fiorii-soarelui, in care sunt infipte semintele. ♦ Abajur. ♦ Capacel de metal de la o lampa cu petrol, cu o deschizatura prin care iese fitilul. 3. Compus: (Bot.) palaria-sarpelui = ciuperca otravitoare cu palaria (2) rosie cu pete albe (Amanita muscaria): palaria-cucului = planta erbacee din familia geraniaceelor, cu flori rosii-brune sau violet-inchis, folosita ca planta medicinala (Geranium phaneum). 4. (Geol.; in sintagma) Palarie de fier = zona superficiala oxidata a unui zacamant metalifer. – Et. nec.

VINERITA, vinerite, s. f. planta erbacee cu frunzele de la baza asezate in forma de rozeta, cu flori albastre, rosii sau albe, dispuse in spic in varful tulpinii, care se intrebuinteaza ca planta medicinala; vinetica (Ajuga reptans). – Vineri + suf. -ita.

FITOFARMACIE s. f. 1. Domeniu al farmaciei care se ocupa cu prepararea produselor destinate protejarii plantelor impotriva parazitilor. 2. Stiinta prepararii medicamentelor pe baza plantelor medicinale. – Din fr. phytopharmacie.

LINGUREA, -ICA, lingurele, s. f. 1. Mica planta medicinala din familia cruciferelor, cu frunze crestate, cu flori albe grupate in ciorchini, intrebuintata in combaterea afectiunilor scorbutice, pulmonare etc. (Cochlearia officinalis). 2. (Pop.) Furca pieptului, lingura pieptului. ♦ Cavitate situata in partea inferioara a furcii pieptului. – Lingura + suf. -ea, -ica.

NASTUREL, nasturei, s. m. 1. Diminutiv al lui nasture; nasturas. 2. planta erbacee din familia cruciferelor, cu tulpina taratoare, cu flori mici. albe, grupate in inflorescente bogate, intrebuintata ca salata si ca planta medicinala (Nasturtium officinale). – Nasture + suf. -el.

DUMBRAVNIC, dumbravnici, s. m. planta erbacee cu miros caracteristic, cu frunze late, cu flori purpurii, trandafirii, roz sau albe, folosita si ca planta medicinala si melifera (Melittis melissophyllum). – Din sl. donbravĩnu.

TRAISTA, traiste, s. f. 1. Obiect in forma de sac, confectionat din panza groasa sau din lana si prevazut cu o baiera pentru a fi agatat, care serveste la transportul sau la pastrarea unor obiecte, mai ales a mancarii; straita. ◊ Expr. Cu traista in bat, se spune despre cineva care nu are locuinta stabila sau care este foarte sarac. A-i bate (cuiva) vantul in traista= a fi extrem de sarac. Traista goala (sau usoara) = saracie. A-i manca (cuiva) cainii din traista = a fi prostanac. A prinde (pe cineva) cu rata in traista = a prinde (pe vinovat) asupra faptului. ♦ Spec. Sac mic de panza deasa din care se da hrana cailor. 2. Continutul unei traiste (1). 3. Compus: traista-ciobanului = planta erbacee din familia cruciferelor, cu frunze lungi, crestate, dispuse in rozeta, cu flori mici albe si cu fructe triunghiulare, folosita ca planta medicinala (Capsella bursa-patoris). – Cf. alb. traste, trajste.

SCHINEL, schinei, s. m. Mica planta erbacee cu flori galbene intrebuintata ca planta medicinala (Cnicus benedictus). – Schin (=spin) + suf. -el.

BURUIANA ~ieni f. 1) Orice planta erbacee necultivata, care creste pe terenuri cultivate si dauneaza culturilor agricole. 2) reg. Nume generic dat mai multor plante erbacee comestibile cultivate; verdeata. ◊ ~ de leac buruiana folosita in medicina populara si in farmaceutica; planta medicinala. [G.-D. buruienii; Sil. -ru-ia-] /<bulg. burjan

DECOCT ~uri n. Solutie (apoasa) obtinuta prin fierberea unor plante (medicinale sau alimentare) in vederea extragerii principiilor active ale acestora. /<germ. Dekoct, lat. decoctum

LEAC ~uri n. Substanta folosita pentru tratarea, ameliorarea sau prevenirea unor boli; medicament; remediu. ◊ Iarba (sau buruiana) de ~ planta medicinala. A da de ~ a descoperi medicamentul contra unei boli. A gasi ~ul a gasi mijlocul de a rezolva ceva. (Nici) de ~ catusi de putin; deloc. /<sl. leku

LINGURA ~ele f. planta erbacee din familia cruciferilor, cu frunze crestate si cu flori albe, cultivata ca planta medicinala. [Art. lingureaua] /lingura + suf. ~ea

MELISA ~e f. 1) planta melifera cu flori albe sau galbui, folosita ca planta medicinala. 2) inv. Bautura alcoolica, placut mirositoare, preparata din frunzele acestei plante fermentate. /<lat. melissa, fr. melisse

SALVIE ~i f. 1) planta erbacee cu flori divers colorate, cultivata ca planta medicinala sau decorativa; jales. 2) Floare a acestei plante. [G.-D. salviei; Sil. -vi-e] /<lat. salvia

VATAMATOARE ~i f. planta erbacee de munte cu flori galbene-aurii si cu fructul o pastaie, fiind folosita ca nutret si ca planta medicinala. /a vatama + suf. ~toare

VASC ~uri n. planta parazita care creste pe ramurile unor copaci, cu frunzele persistente si cu fruct in forma de bobite albe, fiind folosita ca planta medicinala. /<lat. viscum

CIMBRU s.m. 1. planta erbacee cultivata in gradina, cu flori liliachii sau albe punctate cu rosu, ale carei ramurele si frunze ascutite se folosesc drept condiment; pop. cimbru-de-gradina, cimbru mirositor (Satureja hortensis). 2. planta cultivata in tarile mediteraneene, inrudita cu maghiranul, cunoscuta la noi doar ca planta de cultura, cu aspect de tufa inalta cu frunze mai late si flori mici, divers colorate, ale carei parti aeriene sunt utilizate in scopuri medicinale sau drept condiment; exista varietati cu frunze piperate, altele cu miros de lamaie sau de chimion; pop. lamaioara, cimbru adevarat, timian (Thymus vulgaris) 3. Cimbrul-de-camp sau cimbrisorul (Thymus serpyllum) este o planta erbacee spontana, taratoare, folosita ca planta medicinala.

INFUZA vb. I. tr. A turna apa fiarta peste o planta medicinala pentru a obtine o infuzie. [P.i. infuz. / < fr. infuser, cf. lat. infundere – a varsa peste].

nojita, nojite, s.f. (pop.; mai ales la pl.) 1. curelusa sau siret din piele, din par de animale, din sfoara, din lana cu care se leaga opincile; tarsana, nojeala. 2. (reg. deprec.) cal slab si prapadit. 3. (reg.) legatoare subtire si ingusta; sfoara; curelusa care leaga portile imblaciului. 4. (reg.) gaurile de pe marginea opincii, prin care trec nojitele; gaurile din urechile oilor. 5. (reg.) planta medicinala cu frunze ca ale liliacului si cu flori albastre.

pleosc!, interj., s.f. 1. (interj., pop.) cuvant care reda zgomotul produs de caderea unui corp moale sau de lovirea unui corp moale sau elastic de altul, de caderea apei sau al apei in care cade ceva. 2. (reg.; s.f.; in forma „pleoasca”) lovitura data cu palma. 3. (reg.; s.f., in forma „pleoasca”) ciumafaie (planta medicinala foarte toxica).

pleoscanita, pleoscanite, s.f. (reg.) 1. rostopasca (planta medicinala cu frunzele amare). 2. floarea sau mugurul ciumafaiei. 3. numele unui dans popular.

ploscan s.n. (reg.) ciumafaie (planta medicinala foarte toxica); laur.

priboinic, priboinici, s.m. (reg.) planta erbacee cu miros caracteristic, cu frunze late, cu flori purpurii, trandafirii, roz sau albe, folosita ca planta medicinala si melifera; dumbravnic.

medicinal, -A adj. Care se intrebuinteaza ca medicament. ◊ planta medicinala = planta intrebuintata ca medicament sau ca materie prima in industria farmaceutica. [< fr. medicinal, cf. lat. medicinalis].

silnica s.f. (reg.) planta medicinala cu tulpina taratoare si cu flori albastre sau violete, branca, nejelnica, orbalt.

salatruica s.f. (reg.) planta medicinala.

FITOTERAPIE s. f. 1. ramura a fitopatologiei care studiaza mijloacele de prevenire si combatere a bolilor, a parazitilor si a daunatorilor plantelor cultivate. 2. terapie cu ajutorul plantelor medicinale. (< fr. phytotherapie)

BURUIANA, buruieni, s. f. (Pop.) Nume pentru diverse plante erbacee necultivate (afara de iarba), care dauneaza semanaturilor cand cresc printre ele. ◊ Buruiana de leac = planta medicinala. ♦ Nume dat unor plante necultivate comestibile. [Pl. si: buruiene. – Var.: buruian s. n.] – Bg., sb. burjan.

CIUIN (‹ tc.) s. m. planta medicinala perena din familia cariofilaceelor, inalta de 30-70 cm, cu frunze opuse, alungit-eliptice si flori albe sau roz; are un continut bogat de saponina; odogaci (2) (Saponaria officinalis). Radacina se foloseste la fabricarea sapunurilor si pentru spalarea stofelor si matasurilor.

boragine f. (lat. borrago, -aginis, fr. bourrache). Otratel, o planta medicinala intrebuintata contra tusii (borrago officinalis). V. ellotrop.

NASTUREL (‹ nasture) s. m. 1. Diminutiv al lui nasture. 2. Mica planta erbacee din familia cruciferelor, cu tulpina taratoare, ramificata, cu frunze alterne penate si cu flori mici, albe, dispuse in raceme (Nasturtium officinale). Cunoscuta din Antichitate ca planta medicinala si condiment, creste in locuri cu exces de umiditate. Si astazi este intrebuintata ca salata si ca planta medicinala (are actiune diuretica, depurativa, expectoranta, afrodisiaca etc.). Sin. cardama, macris de balta, iarba voinicului s.a.

ROIBA (lat. robia) s. f. planta erbacee perena din familia rubiaceelor, inalta de 50-80 cm, cu frunze verticilate, lanceolat-eliptice si cu flori galbui in cime (Rubia tinctorum). Cultivata in trecut pentru substantele colorante din radacina, folosite la vopsirea fibrelor textile. Utilizata si ca planta medicinala, in special pentru afectiunile renale.

SASCHIU (‹ magh.) s. m. Denumirea a doua plante din genul Vinca, familia apocinaceelor, cu tulpina intinsa pe pamant din care se inalta mici tulpini florifere cu flori albastre-violet, roze, rar albe. Vinca herbacea are tulpina ierbacee, de 10-40 cm si frunze subtiri, cazatoare; creste in regiuni de campie si dealuri joase, in locuri insorite. Vinca minor are tulpina mai lunga (60-100 cm), la baza lignificata si frunze pieloase, persistente. Creste in locuri umbrite, frecvent cultivata pe sub arbori sau pe langa ziduri, in gradini si cimitire. Are multiple utilizari ca planta medicinala, continand un numar mare de aminoacizi si elemente minerale. Intra in componenta unor medicamente pentru combaterea hipertensiunii, diminuarea ritmului c*****c, oxigenarea creierului etc.

ODOLEAN (‹ scr.) s. m. planta erbacee perena din genul Valeriana, familia valerianaceelor, cu tulpina inalta pana la 150 cm, cu flori mari liliachii sau albe; valeriana. Intreaga planta are un miros caracteristic. Radacinile si rizomii speciei Valeriana officinalis, cultivata ca planta medicinala, contin ulei de valeriana, care are proprietati sedative, tonice si antispasmodice. Se cunosc peste 150 de specii de Valeriana.

TINTAURA, tintaure, s. f. planta erbacee medicinala cu flori rosii sau albe, cu fructul o capsula (Centarium umbellatum). [Pr.: -ta-u-. – Var.: centaura s. f.] – Din lat. centaurea, fr. centauree.

UNGURAS, ungurasi, s. m. 1. Diminutiv al lui ungur. 2. planta erbacee medicinala si melifera cu tulpina paroasa, cu frunze aproape rotunde si cu flori albe (Marrubium vulgare). - Ungur + suf. -as.

URZICA, urzici, s. f. 1. Gen de plante erbacee din familia urticaceelor, cu tulpina si frunzele acoperite cu peri urticanti, folosite in industria textila, in medicina si in alimentatie (Urtica); planta din acest gen. ◊ Compus: urzica-moarta = planta erbacee medicinala cu flori rosii-purpurii (Lamium maculatum). 2. Tesatura fabricata din fibrele urzicii (1), din care se confectioneaza saci. 3. Compus: (Zool.) urzica-de-mare = nume dat mai multor specii de actinii ale caror tentacule sunt urticante. – Lat. urdica (= urtica).

FRASINEL, frasinei, s. m. planta erbacee medicinala si ornamentala, cu flori mari, albe sau trandafirii, placut mirositoare (Dictamnus fraxinella). ◊ Expr. A umbla (de) frunza frasinelului = a umbla fara nici un rost, fara nici un scop, a fi haimana; a hoinari. – Frasin + suf. -el.

PARACHERNITA, parachernite, s. f. planta erbacee medicinala cu tulpina dreapta, cu frunzele alungite si cu flori verzi (Parietaria officinalis). – Et. nec.

ANGHINARE s. f. planta erbacee medicinala cu tulpina subtire si dreapta, cu frunze mari crestate, de culoare verde-albicioasa pe dos, cu flori rosii-violacee invelite in solzi carnosi comestibili (Cynara scolymus). – Din ngr. ankinara.

ARNICA s. f. planta erbacee medicinala, cu flori galbene-portocalii si fructe achene negricioase (Arnica montana). – Din lat., fr. arnica, germ. Arnika.

MENTA s. f. Numele mai multor plante erbacee (medicinale) din familia labiatelor, cu frunze dintate si cu flori puternic mirositoare; izma (Mentha). ◊ Menta creata = izma creata. ♦ Bomboana (sau pastila) de menta = bomboana aromata cu esenta extrasa din planta definita mai sus. [Var.: minta s. f.] – Din sl. menta, lat. mentha, fr. menthe.

FIERE s. f. 1. Lichid amar, de culoare galbena-verzuie, secretat de ficat; bila¹. ◊ Expr. A varsa fiere, se zice despre o persoana plina de necaz, de ciuda, de manie (care se manifesta cu violenta). ♦ Fig. Amaraciune, suparare, necaz. 2. (Si in sintagma basica fierii) Vezicula biliara. ◊ Expr. A-i crapa (sau plesni) cuiva fierea (de necaz) = a fi necajit, manios, invidios etc. la culme. 3. Compus: fierea-pamantului = a) planta erbacee medicinala cu flori rosietice, rar albe, cu gust amar (Erythraea centaurium); b) planta erbacee inferioara, cu talul tarator, avand pe partea inferioara rudimente de frunza (Marchantia polymorpha); fiere-de-urs = numele a doi arbusti tropicali si mediteraneeni din care se extrage saburul; a) arbust inalt de 3-4 m, cu frunze mari si flori violacee dispuse intr-un spic (Aloe ferox); b) arbust inalt de 1 m, ramificat, cu frunze dispuse in rozeta (Aloe succotrina). – Lat. *fele (= fel).

LUMANARICA, lumanarele, s. f. 1. Diminutiv ai lui lumanare (1). 2. planta erbacee medicinala, cu frunze mari alterne, cele bazale in forma de rozeta, si cu flori galbene dispuse intr-un spic (Verbascum thapsus). ♦ Compus: lumanarica-pamantului = planta erbacee cu tulpina inalta si cu frunze mari si flori albastre sau albe-galbui (Gentiana asclepiadea). – Lumanare + suf. -ica.

CIUMAFAIE, ciumafaie, s. f. planta erbacee medicinala foarte toxica, cu flori albe si cu seminte negre inchise intr-o capsula cu tepi moi; laur (Datura stramonium). [Var.: ciumafai s. n.] – Cf. magh. csudafa.

CIUMAREA, ciumarele, s. f. planta erbacee medicinala cu frunze alterne si cu flori liliachii grupate in ciorchini (Galega officinalis). – Cf. ciuma.

CICOARE¹ ~ori f. 1) planta erbacee medicinala cu tulpina e****a si ramificata, cu frunze adanc si neregulat crestate si cu flori albastre. 2) Surogat de cafea preparat din radacina acestei plante. [G.-D. cicorii; Sil. ci-coa-] /<lat. cichoria

CIUMAFAIE ~ai f. planta erbacee medicinala, foarte toxica, cu tulpina inalta si ramificata, cu flori albe si frunze ovale, cu fructul capsula, care se termina la varf cu un ghimpe; laur. [Sil. -fa-ie] /cf. ung. csudafa

CIUMAREA ~ele f. planta erbacee medicinala, cu tulpina ramificata, cu frunze alterne si cu flori violete, grupate in racem, si cu fructe pastai. /cf. ciuma

FRASINEL ~i m. (diminutiv de la frasin) planta erbacee medicinala sau ornamentala cu flori mari albe sau rosii, placut mirositoare. ◊ A umbla de frunza ~lului a umbla brambura; a hoinari. /frasin + suf. ~el

LUMANARICA ~ele f. (diminutiv de la lumanare) planta erbacee medicinala, cu frunze mari si cu flori galbene, dispuse in spic. /lumanare + suf. ~ica

SOPARLITA ~e f. (diminutiv de la soparla) planta erbacee medicinala, cu tulpina e****a, cu frunze ovale si cu flori albastre, dispuse in ciorchine. /soparla + suf. ~ita

TINTAURA ~e f. planta erbacee medicinala, cu tulpina e****a, cu frunze alungite si cu flori divers colorate, dispuse in buchete terminale, avand fructul o capsula; fierea-pamantului. [G.-D. tintaurei; Sil. -ta-u-] /<lat. centaurea

fae s.f. (reg.) planta erbacee medicinala foarte toxica; ciumafae, laur.

anghinara (-re), s. f. – planta erbacee medicinala. – Mr. anghinare. Ngr. ἀγϰινάρα (Lokotsch 565; Galdi 148); cf. tc. enginar, alb. hinare, bg. anginar.

politrica s.f. 1. (inv. si reg.) varietate de muschi care creste prin pasunile alpine si prin paduri; jabghie. 2. (reg.) planta erbacee medicinala, cu tulpina dreapta, cu frunze alungite si flori verzui; parachernita.

potroaca¹ s.f. (reg.) 1. planta erbacee medicinala, cu flori rosii sau albe, cu fructul o capsula; tintaura, frigurica, fierea-pamantului etc. 2. albastrita (planta). 3. ghintura (planta). 4. veninarita (planta). 5. ghizdei (planta).

ARNICA, arnici, s. f. planta erbacee medicinala, cu flori galbene-portocalii si fructe achene negricioase (Arnica montana). – Din lat., fr. arnica, germ. Arnika.

CAPTALAN (‹ magh. ) s. m. planta erbacee medicinala din familia compozitelor, inalta de 15-40 cm, cu frunze mari, late si flori purpurii (Petasites hybridus). D****l extras din frunze se intrebuinteaza pentru proprietatile lui sudorifice si diuretice.

CIUMAFAIE s. f. planta anuala medicinala, foarte toxica, din familia solanaceelor, cu frunze ovate, inegal dintate, cu flori albe si fructe spinoase; laur (3) (Datura stramonium).

ROGOZ (‹ sl.) s. m. planta erbacee din genul Carex, familia ciperaceelor, cu tulpina in trei muchii, frunze liniare, flori unisexuate sau hermafrodite, fara invelis floral, grupate in spice. Exista c. 2.000 de specii, raspandite mai ales in locuri umede, in reg. temperate si in cele reci; multe dintre ele sunt plante decorative, medicinale, furajere.

JALE² s. f. Nume dat mai multor plante din familia labiatelor (Salvia); spec. mic arbust cu tulpina semilemnoasa, aromata, cu frunze opuse, cu flori albastre, violete, galbene sau albe, cultivat ca planta ornamentala si medicinala, salvie (Salvia officinalis). – Din magh. zsalya.

MUSETEL s. m. planta erbacee anuala, medicinala, din familia compozitelor, cu frunze divizate si cu flori albe pe margini si galbene in centru, foarte aromatice, grupate in capitule terminale; romanita (Matricaria chamomilla). – Musat (reg. „frumos” et. nec.) + suf. -el.

MACRIS s. m. planta erbacee cu frunze alungite si acrisoare, cultivata ca planta alimentara sau medicinala (Rumex acetosa). ◊ Macris marunt = varietate de macris cu frunzele in forma de spada si cu flori rosietice (Rumex acetosella). Macrisul calului = varietate de macris cu frunzele usor incretite si cu flori verzui (Rumex conglomeratus). ◊ Compus: macrisul-iepurelui sau macrisul-caprei = planta erbacee cu frunze acrisoare acoperite cu peri, asemanatoare ca forma cu ale trifoiului, si cu flori albe, rosietice sau albastrui (Oxalis acetosella). ♦ Sare de macris = numele popular al unei combinatii de acid oxalic cu oxalat acid de potasiu. – Et. nec. Cf. acru.

NALBA, nalbe, s. f. Nume dat mai multor specii de plante erbacee din familia malvaceelor, care cresc spontan ori se cultiva ca plante decorative si medicinale. – Lat. malva.

DECOCT, decocturi, s. n. Solutie apoasa obtinuta prin fierberea anumitor plante alimentare sau medicinale, in vederea extragerii principiilor active din acestea. [Var.: (reg.) dicoct s. n.] – Din germ. Dekokt, lat. decoctum.

DECOCTIE, decoctii. s. f. Fierbere a unor plante alimentare sau medicinale in apa, procedeu prin care se obtine un decoct; (concr.) decoct. – Din fr. decoction, lat. decoctio.

DUMBRAVNIC ~ci m. planta erbacee perena, medicinala si melifera, cu frunze late si cu flori purpurii sau albe, avand un miros placut. /<sl. donbravinu

IARBA ierburi f. 1) Orice planta erbacee (salbatica) cu frunze verzi si flexibile (care serveste, de regula, drept hrana pentru animale). ◊ ~-creata menta. ~a d******i tutun. ~ rea a) iarba otravitoare; b) iarba care invadeaza culturile, impiedicandu-le sa creasca. ~a-fiarelor planta erbacee otravitoare cu tulpina e****a, avand frunze opuse alungite si flori albe, galbui sau verzui. ~-grasa planta erbacee cu tulpina intinsa pe pamant, avand frunze carnoase lucioase si flori albe sau galbene, folosita in scopuri medicinale. ~-de-Sudan planta erbacee exotica, cu tulpina e****a inalta, cu frunze inguste si lungi, cultivata pentru furaj. 2) la pl. plante erbacee de tot felul; ierbarie. ◊ Cata frunza si ~ in numar extrem de mare. A cauta (ceva sau pe cineva) ca ~a cea de leac a cauta insistent ceva sau pe cineva. 3) la sing. Vegetatie naturala sau cultivata de plante erbacee (de obicei de aceeasi specie) marunte si dese. 4) Nutret din astfel de plante erbacee proaspat cosite. [G.-D. ierbii] /<lat. herba

JALE² f. planta semilemnoasa, cu flori albastre, violete, galbene sau albe, cultivata ca planta etero-uleioasa, medicinala sau decorativa; salvie. /<ung. zsalya

LEGUMINOASA ~e f. 1) la pl. Familie de plante erbacee cu fructul pastaie, cultivate ca plante alimentare, furajere, medicinale sau industriale (reprezentanti: fasolea, mazarea, soia etc.). 2) planta din aceasta familie. /<fr. legumineux

medicinal ~a (~i, ~e) Care are proprietati de medicament; care serveste la fabricarea medicamentelor. planta ~a. /<fr. medicinal, lat. medicinalis

planta¹ ~e f. Organism vegetal avand corpul format, de obicei, din radacina, tulpina si frunze. ~e legumicole. ~e medicinale. ◊ ~e anuale plante cu ciclu de dezvoltare de un an. ~e bienale plante cu ciclu de dezvoltare de doi ani. ~e perene plante cu ciclu de dezvoltare de mai multi ani. [G.-D. plantei] /<lat. planta, fr. plante

CIUMAREA (cf. ciuma) s. f. planta erbacee perena, medicinala, din familia leguminoaselor, inalta pina la 100 cm, cu frunze alterne, imparipenat compuse si flori liliachii dispuse in raceme (Galega officinalis). Folosita in tratamentul diabetului si pentru stimularea lactatiei.

FILIMICA s. f. planta erbacee decorativa si medicinala, cu miros placut si puternic, cu flori galbene-aurii sau galbene-rosietice (Calendula officinalis). – Et. nec.

SULFINA, sulfine, s. f. Numele a doua plante erbacee, melifere si medicinale, cu flori placut mirositoare, galbene (Melilotus officinalis) sau albe (Melilotus albus). [Var.: sulcina s. f.] – Lat. *sulfina (< sulphur).

CRETUSCA, cretuste, s. f. planta erbacee melifera si medicinala din familia rozaceelor, cu flori dispuse in corimb, folosita la prepararea unui ceai diuretic (Filipendula ulmaria). – Cret + suf. -usca.

IASOMIE ~i f. Arbust cu coroana larg ramificata, cu ramuri lungi si verzi, cu flori albe sau galbene, placut mirositoare, cultivat ca planta decorativa, industriala si medicinala. ◊ ~ salbatica arbust mic, cu flori galbene, placut mirositoare, cultivata si ca planta decorativa. [G.-D. iasomiei] /<ngr. ghiasemi

cilimina, cilimine, s.f. (reg.) planta erbacee decorativa si medicinala, cu flori galbene aurii sau galbene-rosietice si cu miros placut si puternic; filimica, cilimnie.

pepenea, s.f. (reg.) 1. planta erbacee melifera si medicinala, cu flori albe, folosita la ceaiurile diuretice; cretusca. 2. tufis de copacei; cununita, ciritel. 3. pepenari.

salomie, salomii, s.f. (reg.) 1. planta erbacee, decorativa si medicinala, cu miros placut si puternic, cu flori galbene-aurii; filimica. 2. (in compus) salomii-galbene = margarete.

COMPOZITE (COMPOZEE) (‹ germ., fr.) s. f. pl. Familie de plante dicotiledonate, erbacee, rar lemnoase, cu frunze de obicei alterne, variate ca forma, cu flori mici dispuse in capitule si adesea cu latex in organele vegetative. Importanta economica: plante alimentare (floarea-soarelui), medicinale (musetelul), ornamentale (dalia), industriale (cocsagizul, cicoarea).

CRETUSCA (‹ cret) s. f. planta erbacee, perena, melifera si medicinala, din familia rozaceelor, inalta de 100-200 cm, cu flori albe dispuse in corimb, raspindita in regiunea montana (Filipendula ulmaria).

SCROFULARIACEE (‹ fr.) s. f. pl. Familie de plante dicotiledonate, erbacee, rar arbori sau arbusti, cu flori hermafrodite, solitare sau in inflorescente, si fructe in general capsule (Scrophulariaceae). Unele sunt semiparazite (sor-cu-frate), altele parazite (muma-padurii). Importante ca plante ornamentale (gura-leului) sau medicinale (degetarul, lumanarica).

LABIAT, -A (‹ fr.; {s} lat. labia „buze”) adj., s. f. 1. Adj. (Despre corola, caliciu) Prevazut cu o prelungire (labiu). 2. S. f. (la pl.) Familie de plante dicotiledonate, erbacee sau semiarbusti, bogate in uleiuri eterice, cu tulpina in patru muchii, cu frunze opuse, cu flori bilabiate, entomofile si cu fructe tetrachene. Unele specii de l. sunt plante aromatice (rozmarinul, busuiocul), uleioase (perila), medicinale si melifere (ex. levantica, izma, talpa gastei, salvia), altele sunt buruieni (ex. urzica-moarta, jalesul).

cicarica s.f. (reg.) soi de planta erbacee cu flori albe si proprietati medicinale; avrameasa.

SOFRAN ~i m. 1) planta erbacee cu frunze lungi si inguste, cultivata pentru substanta care se extrage din florile ei violete. 2) Substanta coloranta obtinuta din florile acestei plante si folosita in diferite scopuri (alimentare, industriale si medicinale). 3) si adjectival Soi de mere galbene, cu dungi portocalii-roscate, care are miez suculent si gust dulce-acriu. /<sl. safranu

VINDECEA, vindecele, s. f. planta erbacee din familia labiatelor, cu flori purpurii, cu proprietati medicinale (Stachys officinalis). – Vindeca + suf. -ea.

nemtisor, nemtisori, s.m. (pop.) 1. (la sg. art.) numele unui dans popular german si melodia dupa care se canta; nemteasca. 2. (la pl.) plante erbacee cu flori albastre, roz si albe care au calitati medicinale. 3. (la pl.) ciuperci comestibile; urechiuse.

STEVIE ~i f. planta erbacee legumicola, cultivata pentru frunzele mari, comestibile, folosita si in scopuri medicinale. [Art. stevia; G.-D. steviei; Sil. -vi-e] /<sl. stavi, bulg. stava

ARNICA f. planta erbacee cu flori galbene-portocalii si cu fructe negricioase achene, cu intrebuintari medicinale. /

GEMANARITA ~e f. planta erbacee cu flori mari purpurii, ai carei tuberculi sunt folositi in scopuri medicinale. /geaman + suf. ~arita

MASELARITA ~e f. planta erbacee toxica, cu frunze vascoase, inflorescenta galbuie, cu pete violete, folosita in scopuri medicinale; nebunarita. /masea + suf. ~arita

GALBENEA ~ele f. 1) planta erbacee, cu tulpina groasa si inalta, avand frunze crestate si flori galbene, care creste in locuri umede. 2) la pl. planta erbacee cu frunze palmate si cu flori galbene-aurii, cultivata in scopuri decorative si medicinale. /galben + suf. ~ea

NEBUNARITA ~e f. pop. planta erbacee toxica, cu frunze vascoase si inflorescenta galbuie, cu pete violete, folosita in scopuri medicinale; maselarita. /nebun + suf. ~arita

SILNIC² ~ci f. planta erbacee cu tulpina taratoare, paroasa, ale carei frunze si flori sunt folosite in scopuri medicinale. /<sl. siliniku

HAMEI m. planta erbacee agatatoare, cultivata pentru florile aromate si amare, folosite la fabricarea berii si in scopuri medicinale. /<sl. chumeli

PRIBOI¹ ~oaie n. planta erbacee cu frunze placut mirositoare si cu flori mari, rosii (rar albe), folosita in scopuri medicinale si decorative. /<sb. priboj

TROSCOT n. planta erbacee cu tulpina ramificata, taratoare, cu frunze mici, alterne, netede la margini, folosita in scopuri medicinale. /<sl. troskotu

BRUSTURE ~i m. planta erbacee, avand frunze mari si late si flori purpurii sau violete, folosita, mai ales, in scopuri medicinale. /Orig. nec.

DUDAU ~aie n. pop. 1) Loc napadit de buruieni (mari); balarie. 2) planta erbacee inalta cu tulpina e****a din familia umbeliferilor, cu radacina si fructele otravitoare, folosita in scopuri medicinale; cucuta. [Sil. du-dau] /cf. ung. dudva

PODBEAL podbeli m. planta erbacee cu tulpina e****a, scunda, paroasa, avand frunze mari, rotunde, si flori galbene, folosita in scopuri medicinale si alimentare. [Var. podbal] /<bulg., sb. podbel

SLABANOG¹ ~gi m. planta erbacee cu tulpina e****a, ramificata, cu frunze ovale si cu flori galbene, pintenate, folosite in scopuri medicinale. /<bulg. slabonoga

SOVARF ~i m. planta erbacee aromatica, cu tulpina e****a, cu frunze opuse si cu flori roz (uneori albe), folosita in scopuri medicinale si in industria casnica (la vopsit). /<sb. suhovrh

TELINA¹ ~e f. planta erbacee legumicola, cultivata pentru radacina si frunzele ei cu aroma specifica, folosite drept condiment si in scopuri medicinale. [G.-D. telinei] /<sl. seline, bulg. telina

VINERITA ~e f. planta erbacee cu tulpina e****a, cu flori albastre sau albe, dispuse in forma de spic, folosita in scopuri medicinale. /vineri + suf. ~ita

BRUSTURE, brusturi, s. m. Numele mai multor plante erbacee cu frunze foarte mari si late, cu flori purpurii sau violete; sunt folosite pentru proprietatile lor medicinale (Lappa maior, minor si tomentosa); lipan. [Var.: brustur s. m.]

TREPADATOARE ~ori f. planta erbacee otravitoare cu tulpina ramificata, cu frunze opuse si cu flori verzui, dispuse in spice, folosita in scopuri medicinale. /a trepada + suf. ~toare

VINDECUTA ~e f. planta cu miros de usturoi, avand tulpina e****a, paroasa la baza, cu frunze triunghiulare, folosita in scopuri alimentare si medicinale. /a vindeca + suf. ~uta

ZBURATOARE ~ f. 1) Pasare care zboara. 2) planta erbacee cu tulpina e****a, cilindrica, avand frunze lanceolate, flori purpurii sau albe si fructe capsule, folosita in scopuri medicinale; rascoage. / a zbura + suf. ~atoare

MENTA f. planta erbacee perena, cu frunze petiolate, acoperite cu peri, cu flori mici, trandafirii, si cu miros placut, folosita in scopuri medicinale si in calitate de condiment. [G.-D. mentei] /<sl. menta, lat. mentha, fr. menthe

POJARNITA ~e f. planta erbacee cu tulpina e****a, inalta, avand frunze alungite si flori galbene-aurii, dispuse in inflorescente terminale, folosita in scopuri medicinale; sunatoare. /pojar + suf. ~nita

SORBESTREA ~ele f. planta erbacee cu tulpina e****a, ramificata in partea de sus, cu frunze zimtate si cu flori purpurii, folosite in scopuri medicinale. /cf. it. sorbastrella

VOINICICA voinicele f. planta erbacee cu miros caractersitic (de usturoi), avand tulpina e****a, paroasa la baza, frunze triunghiulare, folosita in scopuri alimentare si medicinale; usturoita. /voinic + suf. ~ica

LIPAN¹ ~i m. planta erbacee de dimensiuni mari, cu frunze mari si late si cu flori purpurii sau violete, folosita, mai ales, in scopuri medicinale; brusture. /<bulg. lepjan

NAVALNIC¹ ~ci m. planta erbacee reprezentand o varietate a ferigii, dar cu frunze intregi, lucioase, care creste prin locuri umede, fiind folosita in scopuri medicinale. /navala + suf. ~nic

SPLINUTA ~e f. planta erbacee cu tulpina paroasa, cu flori mari, prelungi, dintate, care creste prin paduri, tufarisuri si fanete, fiind folosita in scopuri medicinale. /splina + suf. ~uta

ELEBOR ~i m. planta erbacee otravitoare cu tulpina e****a, bifurcata, cu frunze lungi si flori aplecate in jos, al carei rizom este folosit in scopuri medicinale; spanz. /<fr. ellebore

MUSETEL ~i m. planta erbacee cu tulpina dreapta, cu frunze alterne, divizate, cu flori aromate, albe pe margini si galbene in centru, folosita in scopuri medicinale; romanita. /musat reg. + suf. ~el

SAPUNARITA ~e f. planta erbacee cu tulpina inalta, e****a, cu flori albe si cu frunze alungite, a carei radacina este folosita in scopuri industriale si medicinale. [G.-D. sapunaritei; Var. sapunarita] /sapun + suf. ~arita

BRUSTURE, brusturi, s. m. Numele mai multor plante erbacee cu frunze foarte mari si late, cu flori purpurii sau violete, dispuse in inflorescente sferice si tepoase, folosite pentru proprietatile lor medicinale; lipan² (Lappa). [Var.: brustur s. m.] – Et. nec.

LASNICIOR, lasniciori, s. m. planta cu tulpina agatatoare, cu flori violete, cu fructe in forma de boabe rosii la maturitate, a carei tulpina se intrebuinteaza in ceaiuri medicinale (Solanum dulcamara). – Cf. scr. lasina.

SPANZ ~ji m. planta erbacee otravitoare cu tulpina e****a, bifurcata, cu frunze lungi, petiolate, si cu flori verzi-purpurii, al carei rizom este folosit in scopuri medicinale; elebor. /<sl. spreji

PATLAGINA ~i f. planta erbacee cu frunze mari, ovale, dispuse in rozeta, si cu inflorescenta in forma de spic in varful unei codite lungi, folosita in scopuri medicinale. /<lat. plantago, ~ginis

USTUROITA ~e f. planta erbacee cu miros caracteristic de usturoi, avand tulpina e****a, paroasa la baza, frunze triunghiulare si flori mici albe, utilizata in scopuri alimentare si medicinale. /usturoi + suf. ~ita

POPILNIC ~ci m. planta erbacee toxica, cu tulpina scurta, avand doua frunze mari, rotunde, si o floare de culoare rosie-inchisa, al carei rizom se foloseste in scopuri medicinale. /cf. pol. kopytnik, sb. kopitnik

SCAMA, scame, s. f. 1. Fir subtire si scurt, destramat dintr-o tesatura (de bumbac, de lana sau de matase). ♦ (Cu sens colectiv) Fibre textile foarte scurte si subtiri, rezultate in cursul proceselor tehnologice din filaturi, intrebuintate in scopuri industriale (ca straturi termoizolatoare, la fabricarea vatei medicinale etc.) 2. (Inv.; cu sens colectiv) Fire destramate dintr-o panza uzata, scamosate si intrebuintate la pansamente, in loc de vata sau tifon. 3. (La pl.) Puf al unor plante. – Et. nec. Cf. lat. squama.

GASCA gaste f. 1) Pasare salbatica sau domestica, inotatoare, de talie mare, avand gat si cioc lung, picioare palmate si penaj, de obicei, suriu pe spate si alb pe piept. ◊ Asta-i alta ~ asta e complet altceva. A (nu) strica orzul pe gaste a (nu) da cuiva un lucru pe care acesta nu stie sa-l pretuiasca la justa lui valoare. Talpa-gastei a) totalitate a ridurilor care se formeaza la coada ochiului (la oamenii in varsta); b) planta erbacee cu tulpina e****a, in patru muchii, cu frunze mari, paroase, de forma unei labe de gasca, si cu flori de culoare rosie-inchisa, folosita in scopuri medicinale. 2) Carne de astfel de pasare. ~ fripta. 3) fig. fam. Femeie naiva si bleaga. [G.-D. gastii] /<bulg. gaska

PAPADIE ~i f. planta erbacee cu frunze lungi, inegal crestate, dispuse in rozeta, cu flori galbene in varful unor codite lungi, subtiri, si cu fruct de forma unui glob pufos, folosita in scopuri medicinale. [G.-D. papadiei] /<bulg. papadija

ESENTA, esente, s.f. Lichid volatil, cu aroma puternica, numit si ulei eteric, extras din plante aromatice sau mirodenii (petale, flori, frunze, fructe, scoarta, radacina) sau produs sintetic (aroma de cocos, de rom, de anason, de vanilie) care pastreaza integral proprietatile acestora (aroma, gust, principii active); se utilizeaza in scopuri medicinale, in parfumerie sau ca aromate in cofetarie si patiserie, sub forma de solutie alcoolica (esenta de vanilie, de migdale) sau ca ulei aromatizat (ulei de lamaie, de menta, de trandafir); se obtin esente si prin reducerea unei fierturi (esenta de ciuperci), prin infuzare (apa de trandafiri, de flori de portocal) sau prin macerare de materii vegetale (trufe, usturoi, ceapa, frunze) in otet sau in vin, utilizate pentru asezonarea preparatelor culinare.