MAZARICHE s. f. I. Nume dat mai multor specii de plante furajere din familia leguminoaselor: a) planta agatatoare cu frunze perechi, terminate cu un carcel, si cu flori rosii, galbene sau violete (Vicia dumetorum); b) planta cu flori de culoare violet-deschis, cu frunze terminate printr-un varf tepos (Vicia lathyroides); c) borceag; d) planta cu tulpina inalta acoperita cu perisori si cu flori de culoare violeta (Vicia villosa); e) planta cu frunzele compuse si cu florile de culoare alba (Vicia pannonica); f) bob¹. ◊ Compus: mazariche-neagra sau mazarichea-cucului = orastica. II. Precipitatie atmosferica sub forma de bobite de zapada sau de gheata, care cade in timpul iernii. III. (Med.) Cisticercoza. [Var.: (reg.) mazeriche s. f.] – Din mazare.

ORZ, (1) s. m., (2, 3) orzuri, (3) oarze, s. n. 1. S. m. Gen de plante erbacee din familia gramineelor, cu paiul lung si cu spicul format din mai multe randuri de boabe, cultivate ca plante furajere si industriale (Hordeum); planta care face parte din acest gen. ♦ P. restr. Boabele acestor plante, folosite ca hrana pentru animale, in industrie si in alimentatia omului. ◊ Expr. A strica orzul pe gaste = a darui lucruri deosebite cuiva care nu stie sa le pretuiasca. 2. S. n. pl. Specii de orz (1). 3. S. n. Semanatura, lan de orz (1). – Lat. hordeum.

MURAT, -A, murati, -te, adj. 1. (Despre unele legume) Fermentat, acrit (intr-o solutie de otet sau in saramura). 2. (Despre plante furajere) Conservat printr-un proces de fermentare. 3. Fig. Ud pana la piele, ud leoarca. – V. mura.

MOHOR, (2) mohoare, s. n. 1. Numele mai multor specii de plante erbacee din familia gramineelor, cu frunze liniare, ascutite, cu flori stacojii, galbene-ruginii etc. dispuse in spice cilindrice, dintre care unele se cultiva ca plante furajere (Setaria). 2. Loc cultivat cu mohor (1) sau pe care creste mohor. – Din magh. mohar.

TRIFOI, trifoiuri, s. n. Nume dat mai multor plante din familia leguminoaselor, cu frunzele compuse din trei foliole si cu florile stranse in inflorescente globuloase, divers colorate, unele specii fiind cultivate ca plante furajere (Trifolium). – Lat. trifolium.

A SE APRINDE ma aprind intranz. 1) A incepe sa arda; a lua foc. Paiele s-au aprins. 2) fig. (despre persoane) A manifesta o activitate sporita; a se infierbanta; a se inflacara; a se infoca; a se intarata. 3) fig. (despre persoane) A se inrosi la fata (din cauza unei emotii). 4) fig. A incepe brusc si cu violenta; a se starni; a se declansa; a izbucni. 5) (despre cereale, plante furajere, faina etc.) A-si pierde calitatile initiale (din cauza umezelii, a ingramadirii etc.), capatand gust neplacut; a se incinge. /<lat. apprehendere

MAZARICHE f. 1) Specie de plante furajere anuale, din familia leguminoaselor, cu tulpina subtire, ramificata, cu flori purpurii-liliachii, albe sau roz. ~-de-primavara. ~-paroasa. 2) Precipitatie atmosferica sub forma de bobite de gheata; grindina marunta. 3) pop. Boala a animalelor (transmisibila si oamenilor), cauzata de actiunea patogena a cisticercilor, manifestata prin dureri musculare, febra si tulburari digestive; cisticercoza. /Din mazare

AGROZOOTEHNICA s.f. Tehnica imbunatatirii si amenajarii pasunilor si terenurilor cultivate cu plante furajere; agrozootehnie. [< rus. agrozootehnika, cf. gr. agros – ogor, zoon – animal, techne – arta].

misling s.n. (reg.) plante furajere semanate in amestec.

tocorman, tocormanuri, s.n. (reg.) nutret, plante furajere.

ARGENTINA, Republica Argentina, stat federal in SE Americii de Sud, cu larga iesire la Oc. Atlantic (peste 4 mii km²); 2,8 mil. km²; 32 mil. loc. (1989). Limba de stat: spaniola. Cap.: Buenos Aires. Orase pr.: Cordoba, Rosario, La Plata, Mar del Plata. Pop. urbana: 84,7 la suta (1985). Este impartita in 22 prov. federale, un teritoriu national si Capitala Federala. Relieful A. este dispus in 3 mari trepte: M-tii Anzi (in V, la granita cu Chile), podisurile („mesetas”) Patagoniei (in S) si cimpiile Pampa (c. 600 mii km²), Chaco si Entre Rios („Mesopotamia”) in E si N. Clima variata, de la cea tropicala (in N) la cea temperat-continentala cu nuante de ariditate (in S). Expl. de petrol (22,6 mil. t, 1989), gaze naturale, argint, staniu, min. de fier, sare s.a. Ind. produce energie electrica (48,5 miliarde kWh, 1988), fonta, otel (3,6 mil. t, 1988), ciment (6,3 mil. t, 1987), articole mecanice, aparate si utilaje, autovehicule (182,4 mii buc., 1987), produse alim., farmaceutice, textile, si din lemn, extract de quebracho; 9,5 la suta din terit. tarii se cultiva cu cereale: griu (7,8 mil. t, 1988), porumb (9,2 mil. t, 1988), orez, plante furajere, floarea-soarelui, (2,9 mil. t, 1988, locul 2 pe glob), ricin (146 mii t, locul 3 pe glob), bumbac, tutun s.a.; pomicultura si viticultura (274 mii ha, 3,3 mil. t struguri, 1988). Pe intinsele pajisti naturale (52,1 la suta din supr. tarii) se cresc bovine (50,8 mil. capete, 1988), ovine (29,2 capete, 1988), cabaline (3,1 mil. capete, 1988). Pescuit intens (420,3 mii t, 1986). C. f.: 34,5 mii km. Cai rutiere: 207,6 mii km. Flota maritima comerciala: 2,5 mil. t. Moneda: 1 Astral = 100 centavos. Exporta produse agricole (c. 2/5), produse ale ind. constr. de masini, produse chimice, textile s.a. si importa materii prime ind. si semifabricate, utilaje si echipament ind., mijloace de transport, produse alim., bunuri de larg consum s.a. – Istoric. Populat de triburi indiene (diaquita, chechua, guarani, puelche, araucani etc.), terit. A. a fost cucerit in sec. 16 de conchistadorii spanioli, care din 1536 i-ai inclus in viceregatul Peru, iar din 1776 in viceregatul Rio de la Plata. In 1810 creolii si emigrantii au inceput lupta armata antispaniola. La 9 iul. 1816 Provinciile Unite din La Plata s-au proclamat independente, iar in 1826 si-au luat numele de Republica Federativa Argentina. Sec. 19 din istoria A. este marcat de lupta pentru putere intre unionisti si federalisti si de razboaie impotriva Uruguayului si Paraguayului. La sfirsitul sec. 19 si inceputul sec. 20 se intensifica patrunderea capitalului strain si se accelereaza dezvoltarea economica. In perioada celui de-al doilea razboi mondial, A. si-a proclamat, la inceput, neutralitatea, dar in mart. 1945 a intrat in razboi de partea coalitiei antihitleriste. In primii ani postbelici, presedintele Juan Domingo Peron (1946-1955) initiaza o serie de reforme economice si sociale indraznete (nationalizarea transporturilor, a unor ramuri ale ind., etatizarea comertului exterior, separarea deplina a bisericii de stat s.a.). Dupa 1955, A. cunoaste o puternica interventie a fortelor armate in viata politica a statului. Presedintii Arturo Frondizi, Arturo Umberto Illia, Juan Carlos Ongania, Roberto Marcelo Levingston si Maria Estella Martinez de Peron au fost inlaturati prin lovituri de stat militare. In perioada 1955-1983 din cei 20 presedinti, 12 au fost generali. Razboiul cu Marea Britanie izbucnit dupa ocuparea de catre A. a Insulelor Falkland (Malvinas) (apr.-iun. 1982) este urmat de demisia presedintelui, generalul L.F. Galtieri, si de dizolvarea juntei militare de guvernamint (iun. 1982), de legalizarea partidelor politice (iul. 1982) si de tinerea de alegeri generale (dec. 1983) care au permis revenirea la un guvern civil in ian. 1984. Alegerile din 14 mai 1989 au readus la putere Partidul Peronist, noul presedinte, Carlos Saul Menem, avind de facut fata unei situatii economice grav deteriorate. A. este republica prezidentiala. Activitatea legislativa este exercitata de Parlament, iar cea executiva de presedinte si un cabinet condus de presedinte.

AUSTRALIA 1. Cel mai mic continent al Pamantului impreuna cu Oceania, asezat in emisfera australa, traversat de Tropicul Capricornului; 8,94 mil. km²; 28,2 mil. loc. (1986). Este cuprins intre 10º41’ lat. S (Capul York) si 38º55’ lat. S (Wilson’s Promontory), pe 3.600 km si intre 113º05’ long. E (Steep Point) si 153º34’long. E (Capul Byron), pe 3.800 km. Inconjurat de Oc. Indian (la S si V) si Oc. Pacific si marile marginase ale acestuia (la E si N). Relieful australian este compus din trei trepte hipsometrice. In E se desfasoara, pe c. 3.400 km de-a lungul coastei, C********a Australiana (Alpii Auastralieni), formata in timpul cutarilor caledoniene si hercinice, dupa care a urmat peneplenizarea mezozoica si reinaltarea tertiara. Alt. max.: 2.234 m (vf. Kosciusko). Podisul Australiei de Vest ocupa c. 50 la suta din suprafata continentului si prezinta o reg. aflata sub nivelul Oceanului Planetar. Marginile sale au alt. mai mari, centrul sau constituind o imensa arie depresionara, ocupata de pustiurile Victoria, Gibson si Marele Desert de Nisip. Cimpiile centrale, desfasurate intre G. Carpentaria (la N) si Marele Golf Australian (la S), ocupa c. 30 la suta din suprafata continentului, constituind treapta cea mai joasa a reliefului, cu extindere mai mare in partea centrala si meridionala. A. este bogata in zacaminte de carbuni, min. de fier, plumb, min. auroargentifere, cupru, zinc, metale rare, min. radioactive etc. Clima si apele. Clima este ecuatorial-musonica in N (cu temperaturi ridicate, amplitudini termice mici si precipitatii abundente), tropicala in centru (cu temperaturi ridicate) si subtropicala in S. Cel mai important sistem hidrografic este cel al fl. Murray (cu afl. sau Darling). In cimpiile centrale se gasesc lacurile Eyre si Torrens, iar in Podisul Australiei de Vest lacurile Moore, Barlee, Mackay si Amadeus. 2. Uniunea Australiana, stat federal ocupind continentul australian, ins. Tasmania, si citeva ins. mici; 7,68 mil. km²; 16,81 mil. loc. (1989) (81,8 la suta anglo-australieni, 5,7 la suta englezi, 2,1 la suta asiatici, 2 la suta italieni, 1,1 la suta aborigeni s.a.). Limba de stat: engleza. Cap.: Canberra. Orase pr.: Sydney, Melbourne, Brisbane, Adelaide, Perth. Este format din 6 state si doua terit. federale. Se expl. carbune (178 mil. t. 1988), petrol (22,73 mil. t, 1989), gaze naturale, min. de fier (97,7 mil t, 1989), bauxita (39,64 mil. t, 1989, locul 1 pe glob), min. de plumb, zinc, argint, titan, aur, min. radioactive si zirconiu (85 la suta din prod. mondiala). Ind. tarii produce anergie electrica (140,35 miliarde kWh, 1988), fonta (5,88 mil. t, 1989), otel (6,7 mil. t, 1989), aluminiu (1,07 mil. t, 1988), motoare, masini-unelte, instrumente de masura, motoare electrice, masini agricole si tractoare, material rulant, autoturisme (332,4 mii buc., 1989), nave, explozibili, ingrasaminte chimice, coloranti, produse farmaceutice, derivate petroliere (capacitatea rafinariilor 36 mil. t, 1986), ciment (6,9 mil. t, 1989), tesaturi de bumbac, incalt., zahar (3,6 mil. t, 1988), produse lactate si din carne. Pe intinsele pasuni naturale (56,7 la suta din supr. tarii) s-a dezvoltat cresterea animalelor. A. ocupind locul 1 pe glob in ce priveste efectivul de ovine (164 mil. capete, 1988, majoritatea de rasa merinos, c. 30 la suta din prod. mondiala de lina), alaturi de care se mai cresc bovine (23,5 mil. capete, 1988), porcine (2,7 mil. capete, 1988), cabaline. Pe 6,2 la suta din supr. tarii se cultiva griu (14,1 mil. t, 1988), orez, sorg (1,6 mil. t, 1988), trestie de zahar (27,7 mil. t, 1988), bumbac, plante furajere, legume, cartofi (1 mil. t, 1988). Mari prod. de unt, brinzeturi, carne si piei. Pescuit. C. f.: 40,8 mii km. Cai rutiere: c. 900 mii km. Flota comerciala: 2,36 mil. t (1988). Moneda: 1 australian dollar = 100 cents. Exporta produse agricole, carbune, minereuri, lina, masini, utilaje si mijloace de transport, aur, aluminiu s.a. si importa masini si utilaje, materii prime si semifabricate, mijloace de transport, bunuri de larg consum, produse alim. s.a. A. administreaza si teritoriile ins. Christmas (din Oc. Indian), ins. Norfolk, Cocos/Keeling si Teritoriul Antarctic Australian. – Istoric. Triburi de vinatori si pescari au populat terit. A. cu 40.000 de ani i. Hr. In sec. 18, cei c. 300 mi aborigeni erau grupati in 500 de triburi. Navigatorii spanioli, portughezi si olandezi descopera si exploreaza la inceputul sec. 17 coasta de N si V a A. In apr. 1770, James Cook atinge coasta rasariteana si declara A., la 23 aug. 1770, posesiune engleza. Fondarea primei asezari (26 ian. 1788) este urmata de crearea de colonii separate care primesc, din 1850, o larga autonomie interna. Se intensifica explorarea si popularea interiorului continentului. Descoperirea aurului (1851) in New South Wales si Victoria determina un nou val de emigranti. La 1 ian. 1901 cele sase colonii engleze autonome din A (New South Wales, Victoria, Queensland, Western A., South A. si Tasmania) se unesc, formind Commonwealth of Tasmania, cu statul de dominion in cadrul Imp. Britanic; colonia britanica Papua si terit. german Noua Guinee sint administrate de A. (1919-1975). A. participa, alaturi de Marea Britanie, la primul si al doilea razboi mondial. In 1986, A. a abolit ultimele prerogative ale interventiei Marii Britanii in afacerile sale interne. Este membru fondator al O.N.U. (1945). A. este o monarhie constitutionala, seful statului fiind, de iure, suveranul Marii Britanii, reprezentat de un guvernator general. Activitatea legislativa este exercitata de Parlamentul Federal (Senat si Camera Reprezentantilor), iar cea executiva de Consiliul Executiv, condus de primul-ministru.

BIELORUSIA (BELARUS), Republica ~, stat in Europa estica; 207.6 mii km²; 10,2 mil. loc. (1989); 64,2% bielorusi; rusi, polonezi, ucrainieni, evrei. Limba de stat: bielorusa. Cap.: Minsk. Orase pr.: Gomel, Moghilev, Grodno, Brest. Este impartit in sase reg. Relief de cimpie joasa in S, colinara in N si E, cu siruri de morene cu alt. max. de 345 m. Clima temperat-continentala excesiva in E, cu nuante maritime in V (precipitatii 500-700 mm/an). Riuri pr.: Nipru (cu afl. Berezina si Pripet), Daugava (Dvina de Vest), Neman si Bugul de Vest. Peste 1/3 din terit. este mlastinos (mai ales in reg. Polesia de S). Lacuri numeroase de origine periglaciara. Expl. de petrol, gaze naturale, turba, sare gema, saruri de potasiu, carbune. Ind. B. produce energie electrica (36,3 miliarde kWh, 1986), autocamioane, tractoare, strunguri, masini unelte, aparate de radio, televizoare si produse electrotehnice, aparate optice. Ind. chimica produse ingrasaminte, cauciuc sintetic, fire si fibre chimice, mase plastice si produse petroliere. Mari cantitati de ciment, sticla, mobila, cherestea si hirtie. Ind. bunurilor de consum produce tricotaje si conf., fire de lina si bumbac, incaltaminte, ulei, produse din carne si lactate, conserve s.a. Se cultiva 33,4% din supr. tarii mai ale cereale (45%); griu, secara, orz, ovaz (7,1 mil. t, 1986). Mari productii de cartofi (13,4 mil. t, 1986), sfecla de zahar (1,6 mil. t, 1986), in (95 mii t, 1986), legume, plante furajere. Peste 50% din valoarea prod. agricole este data de cresterea animalelor: bovine pentru carne si lapte (7,5 mil. capete, 1987), porcine (5,1 mil. capete, 1987), pasari de curte. C. f.: 5,54 mii km; cai rutiere: 44,4 mii km; navigatie fluviala pe Nipru, Berezina, Dvina de Vest s.a. si canale: 3,8 mii km. – Istoric. Locuit din timpuri stravechi, o mare parte a terit. B. (Rusia apuseana), a intrat, incepind din sec. 9, in componenta Rusiei Kievene. In sec. 11-12, in conditiile farimitarii feudale, pe terit. B. s-au constituit mai multe cnezate intre care: Polotk-Minsk, Turov-Pinsk si Smolensk. In sec. 13-14, treptat, terit. B. au fost cucerite de lituanieni si incluse in Marele Ducat al Lituaniei (din 1569, Rzecsposlolita). In aceasta perioada a aparut denumirea de „Rusia Alba” pentru terit. de vest ale Rusiei. La sfirsitul sec. 18, terit. B. a fost anexat de Rusia. Populatia din B. a participat la evenimentele revolutionare din 1905-1907, precum si la cele din febr. si nov. 1917. In timpul primului razboi mondial, B. a devenit teatrul de lupta al beligerantilor, partea de V a tarii fiind ocupata de trupele germane. In nov. 1917, in B. s-a instaurat puterea sovietica, iar la 1 ian. 1919 s-a constituit R.S.S. Bielorusia. Prin tratatul ruso-polon de la Riga (mart. 1921) partea de V a B. a trecut la Polonia. La 30 dec. 1922, B. a intrat in componeneta U.R.S.S.; in nov. 1939, B. apuseana a fost inclusa in R.S.S. Biolorusia. Ocupata in 1941 de trupele hitleriste, in B. s-a organizat o puternica miscare de partizani. In iul. 1944, a fost eliberata de trupele sovietice. La 25 aug. 1991 B. si-a proclamat independenta. Membra a O.N.U. (din 1945).

AGROZOOTEHNICA s. f. Tehnica imbunatatirii si amenajarii pasunilor si terenurilor cultivate cu plante furajere. – Din agro- + zootehnica.

BRASOV 1. Depresiunea ~, depr. intracarpatica, de origine tectono-eroziva, situata pe Olt, si afl. sai Birsa si Riul Negru, limitata de M-tii Bodoc si Baraolt la N, de M-tii Ciucas, Birsei, Bucegi si Piatra Craiului la S, de M-tii Vrancei la E si Persani la V. Supr.: c. 1.800 km². Relief de piemonturi, sesuri, terase si lunci. Culturi de cereale, cartofi, sfecla de zahar etc. Cresterea animalelor. Subdiviziuni: compartimentul vestic (Tara Birsei), compartimentul central (Depr. Sfintu Gheorghe) si compartimentul estic (Depr. Tirgu Secuiesc). 2. Municipiu in depr. cu acelasi nume, la poalele masivelor Timpa, Postavaru si Piatra Mare, resed. jud. omonim; 355.593 loc. (1991). Nod feroviar si rutier. Pr. centru politico-ad-tiv, cultural-stiintific, de transport si al doilea centru industrial al tarii. Constr. de masini (tractoare, autocamioane de mare tonaj, cu motor Diesel de 215 C.P., masini unelte pentru prelucr. metalelor); intreprindere de rulmenti; ind. chimica (produse cosmetice, locul 2 pe tara, dupa Bucuresti, articole tehnice din cauciuc, vopsele). Ind. de prelucr. petrolului, mat. de constr. (prefabricate din beton, produse refractare), de prelucr. lemnului (mobila, placaje, furnire, cherestea), piel. si incalt., textila (stofe, tricotaje), ind. alim. si poligrafica. Universitatea „Transilvania”, cu noua facultati, doua colegii tehnice, teatru de stat, filarmonica, muzeu judetean. Monumente istorice: turnurile si bastioanele vechilor fortificatii (Turnul Alb, 1494; Turnul Negru, sec. 15; Bastionul Tesatorilor, 1425-1436 s.a.), Biserica Sf. Bartolomeu, in stil gotic timpuriu (sec. 13, refacuta in sec. 15), Biserica Neagra, in stil gotic (c. 1385-c. 1476) cu o vasta colectie de covoare orientale, Casa Sfatului (sec. 14-18, azi muzeu), Biserica Sf. Nicolae din Schei (sec. 18) etc. Numeroase case de locuit si biserici din sec. 16-18. Mentionat documentar la 1235 (in „Catalogul Ninivensis”) sub denumirea de „Corona”, dar cu o existenta anterioara. Pr. centru mestesugaresc si comercial din S Transilvaniei, B. a intretinut strinse relatii comerciale cu Tara Romaneasca si Moldova. In sec. 16 a devenit un important centru cultural romanesc (activitatea tipografica a diaconului Coresi, scoala de la Biserica Sf. Nicolae din Schei) si sasesc (umanistul J. Honterus). La B. se organizeaza primul liceu umanist din tara (1541). In 1546 ia fiinta prima moara de hirtie din tara. Aici au functionat (incepind din 1788 si 1834) doua scoli elementare romanesti si un liceu infiintat de Andrei Saguna (1850) si au aparut din 1838 „Gazeta de Transilvania” si „Foaie pentru minte, inima si literatura”, care au contribuit la inchegarea si dezvoltarea constiintei nationale a poporului roman. Centru al Revolutiei de la 1848-1849; la 12/24 mai 1848 emigrantii moldoveni la B. au elaborat, sub conducerea lui M. Kogalniceanu, programul revolutionar „Printipiile noastre pentru reformarea patriei”. Populatia orasului a participat activ la evenimentele revolutionare ce au premers Marea Unire de la 1918. In perioada interbelica, B. a cunoscut o importanta dezvoltare economica si culturala. La 15 nov. 1987, in ziua in care aveau loc alegeri de deputati in Marea Adunare Nationala, muncitorii uzinelor de autocamioane si de tractoare, la care s-au raliat si muncitori de la alte intreprinderi, precum si o mare parte a populatiei orasului, au manifestat violent impotriva conditiilor extrem de grele de viata si de munca impuse de regimul comunist si de dictatura ceausista. Revolta a fost inabusita cu brutalitate de fortele de represiune, iar liderii ei intemnitati sau exterminati. In dec. 1989, B. a fost unul dintre centrele Revolutiei. Intre 1950 si 1968 (cind orasul a fost declarat municipiu), B. s-a numit Orasul Stalin. Din 1968 resedinta jud. cu acelasi nume. 3. Jud. in partea centrala a Romaniei, in interiorul arcului carpatic, pe cursul mijlociu al Oltului; 5.351 km² (2,25% din supr. tarii); 685.117 loc. (1991), din care 77,0% in mediul urban; densitate: 129 loc/km². Resed.: municipiul Brasov. Orase: Codlea, Fagaras (municipiu), Predeal, Risnov, Rupea, Sacele, Victoria, Zarnesti. Comune: 43. Relief variat: in S si SE o zona montana, cu alt. ce depasesc frecvent 2.000 m, cuprinde sectoarele M-tilor Fagaras (vf. Moldoveanu, 2.544 m – cel mai inalt din tara), Piatra Craiului, Bucegi si Ciucas, in NV o reg. colinara reprezentata prin Pod. Hirtibaciului (500-650 m alt.), iar spatiile central-nordice, vestice si estice sint ocupate ait de mari arii depresionare, numite „tari” (Depr. Fagarasului sau Tara Oltului, Depr. Brasov sau Tara Birsei), cit si de depr. de mai mica extindere (Depr. Baraolt, Depr. H**********r s.a.). Ca unitati aparte sint M-tii Persani, Taga si M-tii Birsei, acestia din urma incluzind masivele Postavarul (1.799 m) si Piatra Mare (1.844 m). Clima temperat-continentala, moderata, cu temp. medii anuale de -2,5ºC in zonele montane inalte, 7,5ºC in reg. dealurilor piemontane si 8,2ºC in depr. Iarna in depr. se produc frecvente inversiuni de temp. determinind scaderi bruste (la 25 ian. 1942, la Bod, s-au inregistrat -38,5ºC, minima absoluta din tara). Precipitatii medii intre 600 si 700 mm anual. Vinturi dominante dinspre NV si V. Reteaua hidrografica este bine organizata, majoritatea riurilor mici fiid colectate de Olt, ce strabate jud. pe 210 km. In mare masura cursul Oltului este regularizat, iar energia apelor lui folosita in hidrocentralele din aval de Fagaras. Afl. pr.: Ghimbasel, Birsa, Sercaia, Simbata, Vistea, Ucea. Resurse naturale: paduri de conifere, calcare (Codlea, Cristian, Risnov, Zarnesti s.a.), bazalte (Racos, Hoghiz, Bogata Olteana), tufuri vulcanice (Cata, Drauseni, Venetia de Jos), argile caolinoase (Cristian, Holbav), gresii (Teliu), gnaise, dolomite, nisipuri, pietrisuri etc. O bogatie aparte o reprezinta apele minerale clorosodice, iodobromurate, sulfuroase care apar sub forma de izvoare la Rodbav, Zizin, Persani, H*****d. Economia: Industria are ca pr. ramura constr. de masini si prelucr. metalelor (51,5% din prod. globala ind. a jud., 1989) care produce tractoare (Brasov, Codlea), autocamioane de mare tonaj, utilaj petrolier si energetic, masini si utilaje agricole, motoare electrice, masini-unelte pentru prelucr. metalelor, rulmenti, cabluri de otel (Brasov), motoplanoare si elicoptere (Ghimbav), echipament electric de bord pentru autovehicule (Sacele), biciclete si motociclete (Tohanu Nou-Zarnesti), scule (Risnov) s.a. Celelalte ramuri ind. mai produc: energie electrica (termocentralele Brasov, Fagaras, Victoria si hidrocentralele Fagaras, Voila, Zarnesti si Vistea), ingrasaminte chim., amoniac, acid azotic si sulfuric, vopsele si coloranti, mase plastice, articole tehnice din cauciuc, cosmetice (Brasov, Fagaras, Victoria, Codlea, Risnov), celuloza si hirtie (Zarnesti, Ghimbav), mat. de constr. (prefabricate din beton, ciment, var, caramida, teracota etc.) la Brasov, Hoghiz, Cristian, Racos, Feldioara, Timisu de Jos, mobila, furnire, placaje si cherestea (Brasov, Codlea, Sacele, Zarnesti, Cristian, Sercaia, H*****d, Rupea), stofe, tricotaje, conf., covoare (Brasov, Codlea, Harman), articole din piele (Brasov), produse alim. (preparate din carne si lapte, produse zaharoase, paste fainoase, zahar, bauturi racoritoare si alcoolice etc.). Agricultura se caracterizeaza prin predominarea sectorului zootehnic si prin cultura plantelor tehnice (sfecla de zahar, cartofi, in, plante furajere etc.). In 1989, din totalul terenurilor arabile (118.607 ha), 23.816 ha erau cultivate cu griu si secara, 19.258 ha cu orz si orzoaica, 17.351 ha cu porumb, apoi ovaz, legume, cartofi, sfecla de zahar etc. Pomicultura, in cadrul careia predomina prunii si merii, este mai dezvoltata in zona dealurilor din Pod. Hirtibaciului, in apropiere de Rupea, si in zona de contact a depr. cu ramura muntoasa din sud (Lisa, Recea, Dragus). In 1990, sectorul zootehnic cuprindea 158,3 mii capete bovine, 368,6 mii capete ovine, 232,9 mii capete porcine; avicultura si apicultura. Cai de comunicatie (1990): reteaua feroviara insumeaza 333 km (166 km linii electrificate), municipiul B. fiind unul dintre cele mai importante noduri feroviare din tara. Lungimea drumurilor este de 1.348 km, din care 395 km sint modernizate. Prin jud, trec soselele internationale E 60 (Sighisoara-Brasov-Predeal) si E 68 (Sibiu-Brasov). Unitatile de invatamint, cultura si arta (1989-1990): Universitate si doua colegii tehnice, trei teatre (dramatic, muzical, de papusi), o filarmonica („Gheorghe Dima”), 207 scoli generale, 34 licee, 576 biblioteci, muzee, case memoriale etc. Turism. Jud. B. are un potential turistic ridicat, legat de varietatea si frumusetea peisajului montan, cu numeroase trasee turistice, cabane (Trei Brazi, Diham, Susai, Girbova, Piatra Mare, Postavarul etc.), mijloace de transport pe cablu si posibilitati de alpinism, de nenumaratele monumente istorice si de arhitectura (cetatile de la Fagaras, Brasov, Risnov, Rodbav, Rupea, H*****d, Prejmer, Feldioara, Cincsor, castelele medievale de la Bran, Hoghiz, Racos, turnurile si bastioanele vechilor fortificatii, Casa Sfatului, Biserica Neagra s.a. din Brasov), de statiunile climaterice si balneoclimaterice (Poaina Brasov, Predeal, Timusu de Jos, Rodbav, Simbata de Jos, Zizin, Persani), de monumentele naturii de la Dumbrava Vadului (poienile de narcise), Racos (coloane de bazalt), Cristian (padurea de stejari seculari) etc. Indicativ auto: BV.

CANADA, stat in America de Nord; 9,97 mil. km² (inclusiv 755,2 mii km² de ape interioare); 26,25 mil. loc. (1989). Limbi oficiale: engleza si franceza. Cap.: Ottawa. Orase pr.: Montreal, Toronto, Vancouver, Winnipeg, Edmonton, Calgary, Quebec. Pop. urbana: 76%. Este impartit in 10 prov. si doua terit. Relieful C. este foarte variat. In SE se dezvolta ramurile de N ale sistemului muntos al Apalasilor, cu alt. reduse. Spre V se intinde vasta peneplena, modelata de ghetarii cuaternari, a Scutului Canadian (50% din supr. tarii), dispus in jurul G. Hudson. Podisul Preriilor este incadrat de scutul Canadian si C********i (M-tii Stincosi si M-tii Coastei; alt. max. 6.050 m in vf. Logan). Terit. C. este strabatut de mari fluvii (Sf. Laurentiu, Columbia, Mackenzie s.a.). In SE, la granita cu S.U.A., se afla cel mai mare sistem lacustru de pe glob (Superior, Huron, Erie, Ontario); dispune de alte mari lacuri de interior (Winnipeg, Lacul Sclavilor, Lacul Ursilor s.a.). Arh. Arctic, ce depaseste 80º lat. N, are un relief muntos cu alt. ce trec de 3.000 m. Clima temperata cu nuante oceanice spre tarmuri si continentala in interior. In N, clima aspra polara. Expl. de petrol (79,25 mil t, 1988), gaze naturale (99,37 miliarde m³, 1988, locul 3 pe glob), carbuni (69,5 mil. t, 1989), min. de fier (39,8 mil. t. export, 1989), nichel (214 mii t, 1988, locul 1 pe glob), azbest (661 mii t, 1987), aur (114.951 kg, 1987), platina, cupru, zinc (1,35 mil. t, 1988, locul 1 pe glob), plumb, uraniu (13.233 t, 1988, locul 1 pe glob), radiu, cobalt, antimoniu, bismut, molibden (12.388 t 1988, locul 2 pe glob), wolfram, saruri de potasiu (7,6 mil. t 1967, locul 2 pe glob). Mare productie de energie electrica (503,5 miliarde kWh, 1988, din care 66% se realizeaza in hidrocentrale). Ind. C. prelucreaza petrol si produce otel (15,1 mil. t, 1988), fonta (9,5, il. t, 1988), nave, automobile (1 mil. buc., 1988), utilaj forestier, aparatura electronica, avioane, aluminiu (1,53 mil. t, 1988) etc. C. dispune de un vast patrimoniu forestier (38,9% din terit.) pe baza caruia s-a dezvoltat o puternica ind. de prelucr. a lemnului, celulozei si hirtiei (9,7 mil. t hirtie de ziar, 1989, locul 1 pe glob). Ind. chimica (coloranti, cauciuc sintetic, fire si fibre sintetice), a mat. de constr. (ciment, 11,9 mil. t, 1988), alim. (conserve, peste, lactate) si textila sint bine dezvoltate. Se cultiva 5% din terit. tarii cu griu (24,4 mil. t, 1989), ovaz (3,55 mil. t, locul 3 pe glob), orz (11,7 mil. t, 1989, locul 2 pe glob), secara, porumb (6,4 mil. t, 1989), plante furajere, sfecla de zahar, cartofi, tutun. Pomicultura in SV tarii. Cresterea intensiva a animalelor: bovine (12,2 mil. capete, 1989), porcine (10,6 mil. capete, 1988), ovine (728 mii capete, 1989), se practica pe pasuni naturale (3,5% din terit.) si pe baza plantelor furajere. Pescuit (1,6 mil. t, 1988) si vinatoare. C. f.: 93,5 mii km. Cai rutiere non-urbane: c. 900 mii km, din care 133,5 mii km de autostrazi. Parc auto: 11,7 mil. autoturisme, 3,5 mil. vehicule comerciale, 33.728 pipe-line-uri (1988). Flota comerciala: 3.38 mil. t (1988). Turism (40,5 mil. turisti, 1986). Moneda: 1 dollar (canadian) = 100 cents. Exporta autovehicule, utilaje, echipament ind. (c. 40%), combustibili, hirtie si produse din hirtie, produse agricole, lemn, minereuri, produse siderurgice s.a. si importa mijloace de transport (inclusiv subansamble), masini si utilaje, bunuri ind. de larg consum, combustibili, produse textile, chimice s.a. – Istoric. Locuita din timpuri stravechi de triburi amerindiene si de eschimosi (in partea de N a tarii), C. a fost colonizata, incepind din sec. 17, de francezi. In urma Razboiului de Sapte Ani (1756-1763), C. a fost inclusa in Imp. Britanic. La sfirsitul sec. 18 s-a intensificat imigratia in C. din Marea Britanie, S.U.A. si din alte tari. In urma rascoalei din 1837, condusa de W. Mackenzie si L.J. Papineau, guvernul englez a fost nevoit sa introduca citeva reforme cu caracter liberal; in 1867, C. a primit statutul de dominion. A participat la primul razboi mondial alaturi de Antanta. In 1939, C. a intrat in razboi impotriva Germaniei hitleriste. C. este membra a N.A.T.O. (din 1949); nu face parte din Organizatia Statelor Americane. La conducerea tarii au alternat Partidul Liberal si Partidul Conservator Progresist, guvernarea celui dintii fiind in ansamblu de mai lunga durata. Un loc important in viata politica l-a ocupat efortul populatiei francofone din Quebec de a-si conserva identitatea lingvistica si culturala. Potrivit Constitutiei din 1982, C. este monarhie parlamentara, in cadrul Commonwealth-ului, seful statului fiind, de iure, suveranul Marii Britanii, reprezentat de un guvernator general. De facto, statul este condus de un parlament federal bicameral, compus din Senat si Camera Reprezentantilor, si de un guvern national.

CEHO-SLOVACIA, Republica Federativa Ceha si Slovaca, stat in Europa Centrala; 127,9 mii km²; 15,64 mil. loc. (1989). Limbi oficiale: ceha si slovaca. Cap.: Praga. Orase pr.: Bratislava, Brno, Ostrava, Pizeň, Kosice, Olomouc. Este formata din doua republici federale: Cehia si Slovacia. Impartita in 10 reg. si doua orase autonome. Relieful de podis cuprinde 4/5 din supr. tarii. Trei reg. geografice sint bine conturate: Cehia, Moravia si Slovacia. Cehia cuprinde Pod. Boemiei cu alt. de 350-550 m, incadrat de M-tii Sudeti, Metalici, Padurea Boemiei Sumava, si in E Colinele Moraviei. Moravia, in partea centrala a tarii, este formata din depr. Ostrava (la N) si bazinul Moraviei (in S), culoar de trecere intre Oder si Dunare. Slovacia este predominant muntoasa: Carpatii Mici, Tatra Inalta (vf. Gerlachovka, 2.663 m alt. max. din C.) si Tatra Joasa, Beskizii de Vest si de Est, M-tii Metaliferi ai Slovaciei; in S Slovaciei se afla C. Dunarii si a Tisei. Ape importante: Dunarea (172 km) cu afl. sau Morava, Vah, Hron, apoi Oder si Labe (Elba) cu afl. sai Ohre si Vltava. Lacuri alpine in Tatra. Clima temperat-continentala cu influente oceanice in V. Resurse importante de carbune (mai ales lignit); rezerve mici de de min. de fier, metale neferoase, caolin, uraniu, nisipuri cuartoase s.a. C. are dezvoltata ind. energetica (carbuni 119 mil. t. 1989), a energiei electrice (86,1 miliarde Kw/h, 1989), siderurgica (15,5 mil t. otel si 10,1 mil. t. fonta, 1989), electrotehnica, material feroviar, avioane, autovehicule (279.600 buc., din care 188,4 mii autoturisme, 1989), masini-unelte, instalatii si utilaje ind., produse chimice, ciment (10,9 mil t. 1989); traditie in prod. de portelanuri, ceramica, sticlarie, prelucr. lemnului (creioane), textila, alim. (bere, zahar, carne, lactate), poligrafica, marochinarie, incalt. Terenuri arabile (39 %), pasuni si finete (12,9 %), paduri (36 %). Se cultiva griu (6,4 mil t. 1989), orz (3,55 mil t. 1989), secara, porumb (1 mil t., 1989), sfecla de zahar (6,4 mil. t. 1989), cartofi (3,2 mil. t. 1989), in, hamei, tutun, plante furajere. Pomicultura si viticultura. Crestere intensiva a animalelor: porcine (7,4 mil. capete, 1989), bovine (5,1, il. capete, 1989), ovine (1 mil. capete, 1989), pasari. Cf.: 13,3 mii km (dintre care 3.798 km electrificate, 1988). Cai rutiere non-urbane: 73.112 km (489 km autostrazi, 1989). Cai navigabile interioare: 483 km. Flota fluviala: 615.000 trb (1988). Moneda: 1 koruna (coroana) = 100 haleru. Exporta masini, utilaje si mijloace de transport (c. 60%), produse metalurgice, textile, incalt., bere, produse ceramice, coloranti si importa petrol si gaze naturale, produse chimice, masini si utilaj ind., min. de fier, produse siderurgice s.a. – Istoric. Locuit din timpuri stravechi de triburi celtice, terit. C. a fost ocupat in sec. 1 d. Hr. de triburi germanice: incepind din sec. 5 s-au asezat aici triburi ale slavilor de apus. In 623 a aparut primul stat al acestora (destramat in 658). In sec. 9 s-au pus bazele statului feudal, cunoscut in istorie sub numele statul Marilor Moravi, care a existat pina in anul 906, cind s-a destramat in urma atacurilor triburilor maghiare. In prima jumatate a sec. 11, Slovacia a fost inclusa in componenta statului ungar. Statul ceh, aparut la sfarsitul sec. 9, sub conducerea dinastiei Premysl, a devenit nucleul in jurul caruia s-a constituit, in a doua jumatate a sec. 12, regatul Cehiei (Boemiei), intrat ulterior in componenta „Sfintului Imperiu Roman”. In prima jumatate a sec. 15, in Cehia a avut loc miscarea cunoscuta sub numele de razboaiele husite (1419-1434). In sec. 16-17 Cehia si Slovacia au ajuns in stapinirea Habsburgilor. Infringerea rascoalei antihabsburgice (1618-1620), prolog la Razboiul de 30 de ani (1618-1648) a dus la pierderea totala a independentei Cehiei (care se bucurase de o oarecare autonomie in statul habsburgic). Lupta popoarelor ceh si slovac pentru independenta, impotriva asupririi feudale, s-a intensificat in sec. 17-19, culminind cu revolutia de la 1848-1849, reprimata cu cruzime. La 14 nov. 1918, dupa infringerea Austro-Ungariei in primul razboi mondial si ca urmare a luptei de eliberare nationala a popoarelor ceh si slovac, s-a format Republica Cehoslovaca independenta (presedinte Tomas Masaryk). In sept. 1938, in urma acordului de la Munchen, C. i-au fost rapite regiunile sudete, iar in nov. 1938 partea de sud a Slovaciei a fost anexata de Ungaria; in mart. 1939 tara a fost ocupata de Germania fascista. Hitleristii au infiintat pe terit. ceh asa numitul „Protectorat al Cehiei si Moraviei”, Slovacia fiind proclamata stat „independent”. In anii celui de-al doilea razboi mondial s-a desfasurat o puternica miscare de rezistenta, culminind cu insurectiile armate din Slovacia (1944) si Praga (1945). In luptele pentru eliberarea Cehoslovaciei, alaturi de armata sovietica au participat si trupele romane. La 9 mai 1945, in urma insurectiei nationale, cu sprijinul armatei sovietice, Praga a fost eliberata de sub ocupatia germana. Edvard Benes (aflat in exil intre 1940 si 1945) a revenit in tara, preluind prerogativele prezidentiale (detinute pina in 1948). In alegerile generale din 1946, partidul comunist s-a plasat pe primul loc (38% din voturi). Guvernul de coalitie, prezidat de C. Gottwald s-a dezagregat prin demisia ministrilor ce s-au opus interventiilor sovietice in politica tarii si a metodelor brutale ale comunistilor. Criza politica a fost solutionata prin actiunile de forta ale partidului comunist, care si-a asigurat controlul puterii („Lovitura de la Praga” din 25 febr. 1948). Regimul comunist s-a caracterizat prin masuri represive, care au avut un larg spectru politic (de la executarea fostului secretar general al partidului comunist, R. Slansky, la arestarea arhiepiscopului de Praga, monseniorul Beran). Dificultatile economice si tensiunile politice au determinat schimbari majore in conducerea de partid si de stat. Noul secretar general al P.C.C., Al Dubcek (ales la 5 ian. 1968) a initiat o politica de reforma („Socialismul cu chip uman”), care a alertat Pactul de la Varsovia. Membrii acestuia, cu exceptia Romaniei, au invadat C. in noaptea de 20/21 aug. 1968 punind capat „Primaverii de la Praga”. La 1 ian. 1969, Republica Socialista Cehoslovaca a devenit stat federal compus din doua republici egale: Republica Socialista Ceha si Republica Socialista Slovaca. Politica represiva si stagnarea economica au provocat mari nemultumiri, care si-au gasit expresia in miscarea contestatara „Carta 77”. In 1989, in cadrul modificarilor majore petrecute in viata politica internationala si ca urmare a intensificarii nemultumirii poporului au avut loc manifestatii de strada in urma carora regimul comunist a fost inlaturat („revolutia de catifea”, nov. 1989). Alegerile generale din 1990 au fost cistigate in Cehia de Forumul Cetatenesc si in Slovacia de Opinia Publica impotriva Violentei, Vaclav Havel devenind presedintele republicii. Puterea executiva este detinuta de presedinte si un cabinet de ministri, iar cea legislativa de Adunarea Federala. Alegerile parlamentare din 5-6 iun. 1992 au fost castigate de Partidul Democrat Cetatenesc al lui Vaclav Klaus si de Miscarea pentru o Slovacie Democrata a lui Vladimir Meciar. Dupa patru runde de negocieri bilaterale (19-20 iun.) s-a semnat un acord politic care prevede declansarea procesului de separare a Ceho-Slovaciei in doua state independente incepind cu 1 ian. 1993. Presedintele Vaclav Havel, nereusind sa stopeze acest proces de destramare a statului federal, a demisionat la 20 iul. 1992.

CHILE [cile], stat in America de Sud, de-a lungul coastei Oc. Pacific; 756,9 mii km²; 12,96 mil. loc. (1989). Limba oficiala: spaniola. Cap.: Santiago. Orase pr.: Vina del Mar, Conception, Valparaiso, Talcahuano, Antofagasta. Populatie urbana: 83%. Este impartit in 12 regiuni si o regiune metropolitana. Tarmul Pacific (4.300 km in lungime) este dantelat si inalt, iar in S formeaza fiorduri insotite de numeroase insule. Relief muntos (Anzii chilieni), cu alt. ce depasesc frecvent 6.000 m, care inchide o depresiune, numita Valle Central, in S – cea mai productiva si populata zona a tarii. In N se afla desertul Atacama. Clima desertica in N (Arica este polul mondial al ariditatii), subtropicala in partea centrala si temperat-oceanica, in S. Expl. de petrol, gaze naturale, carbuni (2,1 mil. t, 1988), min. de fier (7,9 mil. t, 1988), salpetru, sare (865 mii t, 1987), guano (5,7 mil. t, 1987, locul 1 pe glob), aur (17.035 kg, 1987), argint, cupru (1,47 mii t, locul 2 pe glob), plumb, zinc, molibden (10.739 t, 1987) s.a. Ind. tarii produce energie electrica (16,9 miliarde kWh, 1988), otel, fonta, cupru blister (837 mii t, 1988), cupru rafinat (853,2 mii t, 1988), nave, anvelope (1,34 mil. buc., 1988), celuloza si hirtie, ciment, masini agricole, tesaturi de lina si bumbac, produse alim. (zahar, produse din carne, lactate) s.a. Se cultiva numai 5,8% din supr. tarii cu griu (1,8 mil. t, 1989), porumb, cartofi, sfecla de zahar (2,8 mil. t, 1989), orez, rapita, plante furajere. Pomicultura si viticultura se practica mai ales in centrul tarii. Cresterea animalelor: bovine (3,5 mil. capete, 1989), ovine (6,6 mil. capete, 1989), porcine, caprine, lame si alpaca. C. f.: 10,8 mii km. Cai rutiere: 79,2 mii km. Flota comerciala: 912,7 mii t (1988). Pescuit: 5,2 mil. t (1988). Moneda: 1 peso = 100 escudos. Exporta cupru (c. 40%), minereuri, produse agricole si alim., lemn si produse din lemn, celuloza si hirtie, produse chim. s.a. si importa produse chimice, petrol brut, echipament electric, autovehicule, produse textile, siderurgice, petroliere, echipament electronic s.a. – Istoric. Locuit din cele mai vechi timpuri de triburi amerindiene (araucani, alcalufi s.a.), terit. C., descoperit in 1520 de Magellan, a fost cucerit incepind cu sec. 16 de catre conchistadorii spanioli. In cursul Razboiului pentru Independenta Coloniilor Spaniole din America (1810-1826). C. si-a dobindit independenta (12 febr. 1818). In a doua jumatate a sec. 19 s-a intensificat patrunderea in C. a capitalului strain, in primul rind a celui englez. In urma razboiului din 1879-1884 impotriva statelor Peru si Bolivia, C. a dobindit intinse terit. bogate in salpetru. Dupa cel de-al doilea razboi mondial viata politica a C. se caracterizeaza prin polarizarea fortelor de stinga concretizata in crearea, in 1956, a Frontului de Actiune Populara (transformat in 1969 in Unitatea Poporului). In 1956 a fost creat Frontul Unitatii Populare. Dupa alegerile din 1970, Unitatea Populara a format guvernul, condus de de S. Allende Gossens, lider al Partidului Socialist din C. In urma loviturii de stat militare din 11 sept. 1973, S. Allende moare, parlamentul dizolvat, partidele politice si sindicatele sint interzise si se instituie un regim de dictatura militara in frunte cu generalul Augusto Pinochet. La plebiscitul din 5 oct. 1988, acesta sufera o mare infringere, ceea ce a dus la restaurarea democratiei o data cu alegerile generale din dec. 1989. Puterea executiva este exercitata de presedinte, care este si seful guvernului, iar cea legislativa de Congresul National.

HAKASIA (HAKASA), republica (din 1992) in Federatia Rusa, in SE Siberiei; 61,9 mii km²; 584 mii loc. (1994). Centrul ad-tiv.: Abakan. Expl. forestiere, de carbuni superiori, min. de fier, cupru, plumb, molibden, aur. Grau, porumb si plante furajere. Cresterea bovinelor si porcinelor. Numele rep. vine de la populatia hakasilor, de religie ortodoxa, care vorbesc hakasa, limba din familia altaica, ramura turcica, scrisa (din 1939) cu alfabet rus.

AGROZOOTEHNIE s. f. Tehnica cultivarii plantelor furajere si a cresterii animalelor domestice; agrozootehnica (1). [Pr.: -zo-o-] – Agro- + zootehnie.

GAOLEAN, gaoleani, s. m. planta furajera din familia gramineelor, asemanatoare cu porumbul, cu seminte bogate in proteine si grasimi (Sorghum chinense). [Pr.: ga-o-le-] – Din rus. gaolean, fr. gaolian.

GOLOMOZ¹ s. m. planta erbacee perena din familia gramineelor, cu flori rosietice sau violete, cultivata ca planta furajera (Dactylis glomerata). [Var.: golomat s. m.] – Et. nec.

LUCERNA, s. f. planta perena din familia leguminoaselor, cu frunze compuse din cate trei foliole si cu flori albastre-violacee, cultivata ca planta furajera (Medicago sativa). [Var.: (Reg.) lutarna, luterna, s. f.] – Din germ. Luzerne.

ZIZANIE, zizanii, s. f. planta erbacee din familia gramineelor, cu frunze liniare alungite, cu spicul asemanator cu cel al pirului, cultivata ca planta furajera si ornamentala (Lolium perenne). [Var.: zazanie s. f.] – Din ngr. zizania.

FURAJER, -A, furajeri, -e, adj. (Despre seminte, plante sau unele produse sau reziduuri industriale) Care se intrebuinteaza ca hrana pentru vite. ◊ plante furajere = grup de plante cultivate sau salbatice cu valoare nutritiva mare, folosite pentru hrana animalelor. – Din fr. fourrager.

TIMOFTICA, timoftici, s. f. planta erbacee din familia gramineelor, cultivata ca planta furajera (Phleum pratense). – Timofte (n. pr.) + suf. -ica.

SERADELA, seradele, s. f. planta din familia leguminoaselor, cu tulpina subtire, inalta, cu frunzele compuse, folosita ca planta furajera (Ornithopus sativus). – Din it. serradella, fr. serradelle.

SFECLA, sfecle, s. f. Specie de plante erbacee cu frunze lucioase si cu radacina carnoasa de culoare alba sau rosie, folosita ca aliment, ca planta furajera sau in industrie, pentru extragerea zaharului; nap (Beta). ◊ Sfecla de zahar = planta cu radacina cilindrica sau conica alungita si frunze mari, oval-alungite; radacinile contin 14-22% zahar si sunt utilizate in industria zaharului si a alcoolului (Beta vulgaris-saccharifera). Sfecla furajera = planta cu radacina voluminoasa ovala, cilindrica sau sferica, cu un continut de 4-5% zahar, cultivata pentru hrana animalelor (Beta vulgaris) – Din sl. sveklu.

SORG s. m. planta furajera anuala din familia gramineelor, rezistenta la seceta, cu frunze lungi, mari si cu inflorescente in forma de panicul (Sorghum vulgare). – Din fr. sorgho, it. sorgo.

AGROZOOTEHNIE f. Tehnica cultivarii plantelor furajere si crestrea animalelor domestice. [G.-D. agrozootehniei; Sil. -zo-o-] /agro- + zootehnie

COASA ~e f. 1) Unealta agricola manuala, formata dintr-o lama ascutita de otel, fixata de o coada lunga de lemn, folosita la cositul plantelor furajere, cerealelor etc. 2) Perioada cositului. Timpul ~ei. 3) Cantitate de iarba cosita. Trei ~e pe an. [G.-D. coasei; Sil. coa-sa] /<sl. kosa

GHIZDEI m. planta furajera asemanatoare cu trifoiul, bogata in substante nutritive. /Orig. nec.

SOIA s.f. planta anuala din fam. leguminoaselor (Glycine hispida, Glycine maxima), utilizata ca planta furajera, iar boabele de soia si in alimentatia umana, soia fiind una din cele cinci seminte sfinte ale Chinei. Exista boabe de soia galbene, verzi, rosii si negre. Din ele se prepara ulei de soia, tofu („branza de soia”), miso (pasta dulce de soia), faina de soia, din care se produc harusame (taitei subtiri, transparenti ca sticla); preponderent, din soia se obtine asa-numita carne vegetala, un extract de proteine vegetale utilizat ca inlocuitor de carne in preparatele dietetice, iar semintele incoltite de soia sunt foarte apreciate ca ingrediente delicate in diverse preparate culinare.

sanfan, sanfani, s.m. (reg.) planta erbacee, cu flori roz sau purpurii, cultivata ca planta furajera.

AGROZOOTEHNIE s. f. tehnica a cultivarii plantelor furajere si a cresterii animalelor; agrozootehnica. (< fr. agrozootechnie)

GAOLEAN s. m. planta furajera din familia gramineelor asemanatoare cu porumbul, cultivata in estul Asiei. (< rus. gaolean, fr. gaolian)

VINDROVER s. n. seceratoare pentru recoltarea cerealelor in doua faze (taierea plantelor si asezarea lor in brazda, apoi ridicarea acestora si treieratul). ◊ masina agricola pentru recoltarea plantelor furajere. (< engl. vindrover)

ghizd (ghizduri), s. n. – 1. Perete cu care se captuseste o fintina pe dinauntru. – 2. planta (Medicago falcata). Sl. gyzda „podoaba, ornament” (Cihac, II, 120; DAR). – Der. ghizdui, vb. (a intari ghizdul unui put); ghizdei, s. n. (ghizd; planta furajera, Lotus corniculatus; planta, Medicago falcata). Ghizda, s. f. (Banat, butoniera), din sb. gizda „podoaba”, este dublet al cuvintului anterior; der. ghizdav, adj. (frumos, elegant, dragut), din sl. gyzdavu (Miklosich, Lexicon, 150), inv.; ghizdavie, s. f. (frumusete, eleganta).

obsiga (obsigi), s. f. – plante furajere (Bromus secalinus, Bromus sterilis, Brachypodium pinnatum). – Var. (o)psiga. Bg. obsiga (Conev 46), sb. ovsika (Candrea), din sl. ovsa „ovaz”, cf. ovaz.

ovaz (-zuri), s. n. – Numele unor plante erbacee din familia gramineelor (Avena). – Var. ovas. Megl. uves. Sl. ovisu, ovesu (Miklosich, Lexicon, 487; Cihac, II, 235), cf. bg. ovisi (Conev 47), slov., ceh. oves, pol. owies. Z final, care nu este in sl., e greu de explicat, dar cf. lituan. aviza, let. duza. – Der. ovascior, s. m. (planta furajera, Arrhenatherum elatius).

secara s. f. – planta graminee (Secale cereale). – Var. sacara. Mr., megl. sicara, istr. secǫrę. Lat. sēcāle (Diez, I, 373; Puscariu 1493; REW 7763; Aebischer, ZRPh., LVI, 392-402), cf. ven. segala si lat. sēcāle › alb. thekere, it. segale, prov. seguel, fr. seigle, cat. segle. – Der. secarea, s. f. (planta furajera, Bromus secalinus; chimen, Carum Carri); secarica, s. f. (chimen; rachiu de secara); secarita, s. f. (chimen; planta, Ramischia secunda); secaros, adj. (se zice despre griul amestecat cu secara).

zizanie (-ii), s. f. – 1. planta furajera si ornamentala (Lolium perenne). – 2. Buruiana. – 3. Discordie, vrajba, disensiune. – Var. zizanie. – Mr. zizaniu. Mgr. ζίζανια (Murnu 60). Sec. XVII.

BONDAR s. m. Insecta mare din familia apide, traind in colonii de 50-300 indivizi, cu c. 300 de specii, avind importanta in polenizare, in special al plantelor furajere; barzaun (1) (Bombus).

ZIZANIE, zizanii, s. f. planta erbacee din familia gramineelor, cu spicul asemanator cu cel al pirului; se cultiva ca planta furajera si ornamentala (Lolium perenne). – Ngr. zizania.

OBSIGA (‹ scr.) s. f. planta furajera perena din familia gramineelor cu radacini puternice, stoloni subterani lungi si tulpina inalta pana la 140 cm, cu frunze liniare, late, si cu inflorescenta un panicul (Bromus inermis). Foarte rezistenta la seceta, intra in componenta pasunilor si fanetelor cultivate, in amestec cu alte graminee si leguminoase. Se mai cultiva pe pante expuse eroziunii, pe taluzuri si diguri, nisipuri miscatoare etc. Creste si spontan in fanetele din regiunile secetoase.

LATIR s. m. planta erbacee furajera din familia leguminoaselor, cu tulpina taratoare si ramificata, cu frunzele terminate cu un carcel si cu flori albastre, violete, roz, albe sau galbene (Lathyrus sativus). – Din lat. lathyrus (nume stiintific).

CIUMIZA, ciumize, s. f. planta graminee furajera cu frunze late si cu inflorescenta un panicul (Setaria italica-maxima). – Et. nec.

GAOLEAN ~i m. planta graminee furajera, asemanatoare cu porumbul, avand seminte bogate in proteine si grasimi. [Sil. ga-o-le-an] /<fr. gaolian, rus. gaolean

GOLOMOZ m. planta erbacee furajera, cu tulpina inalta si cu flori rosietice sau violete. /Orig. nec.

LEGUMINOASA ~e f. 1) la pl. Familie de plante erbacee cu fructul pastaie, cultivate ca plante alimentare, furajere, medicinale sau industriale (reprezentanti: fasolea, mazarea, soia etc.). 2) planta din aceasta familie. /<fr. legumineux

LUCERNA f. planta erbacee furajera cu frunze compuse din foliole si flori de culoare violeta. [G.-D. lucernei] /<germ. Luzerne, fr. luzerne

MEI ~ m. 1) planta erbacee furajera din familia gramineelor, cu seminte mici, ovale, care se folosesc in alimentatie. 2) Semintele acestei plante folosite ca hrana pentru vite si pasari. /<lat. milium

RAPITA ~e f. 1) planta erbacee furajera cu tulpina inalta, subtire si ramificata, cu flori marunte, galbene-aurii, cultivata si pentru fructele ei, din ale caror seminte se extrage ulei folosit in alimentatie si in industrie. 2) colect. Seminte ale acestei plante. /<bulg. rapica

SORG m. planta erbacee furajera cu tulpina e****a, subtire, cu frunze lungi si mari ca ale porumbului, rezistenta la seceta. /<fr. sorgho, it. sorgo

SPARCETA ~e f. planta erbacee furajera, cu frunze compuse din mai multe perechi de fiole alungite si cu flori rosii-trandafirii. /<fr. esparcette

TRIFOI m. planta erbacee furajera cu flori de diferite culori, dispuse in inflorescente sferice, si cu frunze formate din trei foliole. ◊ ~-alb trifoi cu tulpina culcata, ramificata si cu flori albe. ~-rosu trifoi cu tulpina e****a, simpla sau ramificata si cu flori rosii. /<lat. trifolium

SORG s. m. planta graminee furajera, rezistenta la seceta, cu frunze liniare mari si cu inflorescenta in forma de panicul. (< fr. sorgho, it. sorgo)

SECARA s. f. 1. planta anuala din familia gramineelor, cu paiul mai inalt si cu spicul mai aspru decat al graului, care se cultiva ca planta alimentara si furajera (Secale cereale). 2. Compus: secara-cornuta = conul-secarei. – Lat. secale.

TRAGACANT s.m. planta decorativa si furajera din Asia, care produce o rasina asemanatoare cu cauciucul. // s.n. Guma folosita ca liant pentru pilule, tablete, dulciuri etc. [< fr. tragacantha].

TRAGACANT I. s. m. planta decorativa si furajera din Asia, care produce o rasina asemanatoare cu cauciucul. II. s. n. guma, ca liant pentru pilule, tablete, dulciuri. (< fr. tragacantha)

ROGOZ (‹ sl.) s. m. planta erbacee din genul Carex, familia ciperaceelor, cu tulpina in trei muchii, frunze liniare, flori unisexuate sau hermafrodite, fara invelis floral, grupate in spice. Exista c. 2.000 de specii, raspandite mai ales in locuri umede, in reg. temperate si in cele reci; multe dintre ele sunt plante decorative, medicinale, furajere.

LINTE¹ f. 1) planta leguminoasa alimentara si furajera, cu frunze compuse, flori albe-albastrui si fructul pastaie, cu seminte plate. 2) Fructul si samanta acestei plante. [G.-D. lintei] /<lat. lens, ~tis

MAZARE f. 1) planta leguminoasa alimentara si furajera, cu flori albe sau trandafirii si cu fructul in forma de pastaie, cu seminte rotunde. ◊ ~-salbatica planta agatatoare cu flori rosii deschise. 2) Fructul si samanta acestei plante. 3) Mancare pregatita din boabele acestei plante. [G.-D. mazarii] /Cuv. autoht.

furajer, -A adj. (Despre plante) Intrebuintat ca nutret pentru vite, ca furaj. [< fr. fourrager].

furajer, -A adj. 1. (despre plante, seminte, produse sau reziduuri industriale) intrebuintat ca furaj. 2. referitor la furaje. (< fr. fourrager)

furajer ~a (~i, ~e) Care este folosit ca furaj. plante ~e. /<fr. fourrager

BORCEAG, (1) s. m., (2) borceaguri, s. n. 1. S. m. Numele a doua plante: a) mazariche; b) planta erbacee agatatoare, cu florile de culoare alba-galbuie sau purpurie si cu fructe in forma de pastai paroase (Vicia pannonica). 2. S. n. Amestec de mazariche sau de mazare furajera cu o cereala paioasa, folosit ca nutret. – Din bg. borcak.