ALOE s. f. Nume dat mai multor specii de plante exotice decorative, din familia liliaceelor, cu flori mari, galbene sau rosii, dispuse in spice, si cu frunze carnoase care contin un suc folosit in farmacie (Aloe). ♦ Substanta solida cu miros placut si cu gust amar, extrasa din frunzele unor specii de aloe si intrebuintata in farmacie; sabur. [Pr.: -lo-e] – Din fr. aloes, lat. aloe.

CACTEE, cactee, s. f. (La pl.) Familie de plante exotice adaptate la uscaciune prin tulpinile carnoase, pline cu suc apos sau laptos, si prin frunzele reduse sub forma de spini; (si la sg.) planta care face parte din aceasta familie; cactacee. – Din fr. cactees.

IENIBAHAR s. n. Fructele mici, rotunde si maro-negricioase, ale unei plante exotice (Myrthus pimenta), care se folosesc drept condiment; p. ext. planta care produce aceste fructe. – Din tc. yenibahar.

MANILA s. f. Fibra textila extrasa din frunzele unei plante exotice (Musa textilis), folosita la fabricarea franghiilor, a sforilor si a unor panzeturi. – Din fr. manille.

CURARA s. f. Substanta rasinoasa, de culoare neagra, cu gust amar si miros placut, care se extrage din unele plante exotice, avand o actiune toxica foarte puternica, iar ca preparat sintetic este utilizat ca anestezic si impotriva contractiilor musculare. – Din fr. curare.

CACTACEE ~ f. 1) la pl. Familie de plante exotice dicotiledonate, adaptate la clima uscata, cu tulpini carnoase si frunze in forma de tepi, raspandite in regiunile calde ale Americii (reprezentant: cactusul). 2) planta din aceasta familie. [Art. cactacea; G.-D. cactaceei; Sil. -ce-e] /<fr. cactacees

CURARA f. Substanta foarte toxica extrasa din unele plante exotice, folosita in farmaceutica. /<fr. curare

MANILA f. Fibra textila obtinuta din frunzele unei plante exotice, din care se fac franghii, plase de pescuit si unele panzeturi rezistente. /<sp. manilla

MIRTACEE ~ n. 1) la pl. Familie de plante exotice, lemnoase, cu pungi secretoare de uleiuri eterice (reprezentant: mirtul). 2) planta din aceasta familie. /<fr. myrtacees

PIPER, piperi, s.m. 1. planta tropicala (Piper nigrum) ale carei fructe (boabe) sunt variat utilizate drept condiment. Se comercializeaza ca piper macinat (pulbere) sau ca piper boabe (boabe intregi), iar acestea ca: a) piper verde = boabe recoltate inainte de maturare, conservate in saramura sau otet; b) piper negru = boabe recoltate verzi, apoi uscate; c) piper alb = boabe mature, decorticate. 2. Boabe picante ale altor plante exotice: a) piper roz (rosu) sau piper american (pink peppercorns) = fructele aromatice ale unui mic arbore sud-american (Schinus molle); b) piper chinezesc sau de Sichuan (Chinese pepper) = fructele uscate ale unui arbore asiatic (Zanthoxylum piperitum), cu gust si aroma de piper. 3. (Adesea sin. cu boia) Piper de Cayenne = boia extrem de iute obtinuta din ardei de Cayenne (fr. poivre de Cayenne); pop. piper rosu = boia de ardei.

RAFIE s.f. Nume dat mai multor plante exotice din grupa palmierilor, ale caror fibre sunt folosite la confectionarea sforilor, a legaturilor etc. ♦ Fibra obtinuta din nervurile frunzelor acestor plante. [Gen. -iei. / < fr. raphia, it. rafia, germ. Raphia].

SOMA² s.f. Bautura alcoolica preparata din sucul unei plante exotice, considerata in vechea religie indiana ca bautura a zeilor. [< fr., sanscr. soma].

CACTEE s.f.pl. Familie de plante exotice, cu tulpina carnoasa si spinoasa, al carei tip este cactusul; cactacee; (la sg.) planta din aceasta familie; cactus. [Pron. -te-e, sg. invar. / < fr. cactees].

CACTUS s.m. Nume dat unor plante exotice, cu tulpina carnoasa si tepoasa, cultivate si la noi ca plante ornamentale. [< fr. cactus, cf. gr. kaktos – planta spinoasa].

CURARA s.f. Substanta rasinoasa foarte toxica, extrasa din unele plante exotice. [< fr. curare < cuv. caraib].

ladan s.m. (inv.) rasina aromata din plante exotice.

silfion s.m. (inv.) nume dat unei plante exotice cu frunze mari si flori galbene, folosita ca medicament si condiment.

CACTACEE s. f. pl. familie de plante exotice, cu tulpina carnoasa si spinoasa: cactusul; cactee. (< fr. cactacees)

FITOTRON s. n. instalatie speciala in care se pot cultiva plante exotice in conditii dirijate de temperatura, umiditate, lumina etc., in scop experimental. (< fr. phytotron)

SOMA² s. f. bautura alcoolica din sucul unei plante exotice, considerata in vechea religie indiana ca bautura a zeilor. (< fr. soma)

SPARTEINA s. f. alcaloid toxic din semintele unei plante exotice, analeptic, c*****c si diuretic. (< fr. sparteine)

BAMBUS (‹ germ.) s. m. Specii de plante exotice arborescente din genul Bambusa, familia gramineeelor, cu tulpini drepte, cilindrice, inalte pina la 25 m, foarte rezistente, folosite ca material de constructie.

ALOE s. f. Nume dat mai multor specii de plante exotice cu frunze carnoase si flori mari dispuse in spice (Aloe); din frunzele unora dintre aceste specii se extrage un suc folosit in farmacie. – Fr. aloes (lat. lit. aloe).

CLUJ-NAPOCA, municipiu pe Somesu Mic, resed. jud. Cluj; 325.106 loc. (1991). Nod de comunicatii. Aeroport (Someseni). Termocentrala. Ind. constr. de masini si de prelucr. a metalelor (combinat de utilaj greu, material rulant feroviar si rutier, utilaje pentru telecomunicatii si ind. usoara, constr. metalice, instrumente medicale, calculatoare electronice etc.), chimica (medicamente, produse cosmetice, electrozi), mat. de constr. (produse refractare, ceramica fina), de prelucr. a lemnului (mobila), piel., blanarie si incalt. (singurul combinat din ramura), textila (tesaturi de lina, conf., tricotaje), faianta si portelan alim. etc.; intreprindere de producere a bujiilor (unica in tara). Filiala a Academiei Romane, cu 2 institute; sase institutii de invatamint superior (Universitatea „Babes-Bolyai”, fundata in 1872, Universitatea de Stiinte Agricole, Universitatea de Medicina si Farmacie, Institutul Politehnic, Academia de Arte Vizuale „Ion Andreescu”, Academia de Muzica „Gh. Dima”), trei colegii (tehnic, agricol si economic), trei teatre (din care unul in limba maghiara), doua opere (romana si maghiara), o orchestra simfonica, biblioteci (printre care Biblioteca Centrala Universitara infiintata in 1872). Cea mai importanta gradina botanica din Romania (infiintata in 1923 sub indrumarea lui Al. Borza), cu o supr. de 13 ha, cuprinzind c. 10.000 de specii de plante de pe toate continentele. In sere (2.000 m²) cresc multe plante exotice. Monumente arhitectonice in stil gotic: Biserica Sf. Mihail, 1349 – catre 1450; biserica reformata, 1484-1494; Casa Matei Corvin (sec. 15-16), in stilul Renasterii (case din sec. 16-17), barocului (biserica iezuitilor, 1718-1724; Palatul Banffy, 1773-1785), neoclasic (Palatul Teleki, colegiul reformat, inceputul sec. 19). Muzeu de arta plastica, de istorie, de etnografie. Pe locul actualului oras, in antic. a existat Napoca, asezare rurala dacica ce a cunoscut o insemnata dezvoltare in timpul stapinirii romane. Vestigiile arheologice atesta aici, din sec. 9, o asezare intarita, precum si o cetate; din 1316 a avut statut de oras (civitas), iar la inceputul sec. 15 s-a inconjurat cu o centura de ziduri. Populatia saraca din C.-N. a avut un rol important in timpul rascoalelor taranesti din 1437-1438, 1514 si 1784-1785. Dupa constituirea principatului autonom al Transilvaniei (1541) sub suzeranitate turceasca, a devenit cel mai important centru economic, politic si cultural al acestuia. In 1790-1848 si 1861-1867 a fost capitala principatului sub stapinirea Imp. Habsburgic. In mai 1894 la C.-N. s-a desfasurat procesul intentat de catre guvernul maghiar memorandistilor; cu acest prilej au avut loc manifestari de solidaritate cu autorii Memorandum-ului la care au participat c. 40.000 de romani. Puternic centru al luptei pentru emancipare sociala si nationala a romanilor din Transilvania. La 31 aug. 1940 si in zilele urmatoare s-au desfasurat demonstratii impotriva Dictatului de la Viena; eliberat, dupa lupte grele, la 11 oct. 1944. Declarat municipiu in 1868. Denumirea de Cluj-Napoca a fost atribuita la 16 oct. 1974.

RAFLESIA (‹ fr.; de la n. pr. Sir T.S. Raffles, 1781-1826, guvernator britanic in Indiile de Est) s. f. Gen de plante exotice, parazite, din Indonezia, cu cea mai mare floare din lume (cantarind c. 5 kg), cu diametrul aproape de un metru, cu pete rosii si albe si miros cadaveric. Tulpinile se dezvolta in interiorul arborilor parazitati.

BAMBUS, bambusi, s. m. Nume generic pentru plantele exotice arborescente cu tulpina lemnoasa, prevazuta cu noduri si goala pe dinauntru (Bambusa). ♦ P. restr. Tulpina acestor plante utilizata ca lemn de constructie, varga de pescuit etc. – Din germ. Bambus, fr. bambou.

IGNAMA, igname, s. f. planta exotica cu tuberculi foarte mari, bogati in amidon si comestibili (Cardum gardineri sau Dioscorea batatas). [Var.: ignam, -i s. m.] – Din fr. igname.

VANILIE, vanilii, s. f. 1. planta exotica erbacee agatatoare din familia orhideelor, cu frunze carnoase si fructe aromatice, in forma de pastaie, folosite drept condiment (Vanilla planifolia); p. restr. fructul acestei plante, supus unui proces special de fermentare si folosit drept condiment placut aromat, datorita continutului de vanilina. 2. planta cu tulpina ramificata si flori albastre sau liliachii cu miros foarte placut (Heliotropium peruvianum). ◊ Vanilie salbatica = planta erbacee cu tulpina dreapta, cu frunze eliptice, paroase si cu flori albe sau violacee (Heliotropium europaeum). – Din ngr. vanilli. Cf. it. vaniglia, vainiglia, fr. vanille.

FICUS, ficusi, s. m. planta exotica lemnoasa cu frunzele mari, groase, totdeauna verzi si stralucitoare, cultivata la noi ca planta ornamentala de interior (Ficus elastica). – Din lat. ficus.

MIRODENIE, mirodenii, s. f. 1. Nume dat partilor unor plante (exotice) folosite pentru a da mancarurilor un gust picant sau aromat; p. gener. substanta aromatica alimentara. 2. Mireasma, aroma, parfum. 3. Numele a doua plante din familia cruciferelor, cu flori placut mirositoare: a) planta cu flori galbene-verzui, care creste la marginea padurilor (Hesperis tristis); b) nopticoasa. [Pr.: -ni-e] – Mirodie + suf. -enie.

LADIN¹ s. m. (Inv.) Specie de rasina placut mirositoare, extrasa dintr-o planta exotica. – Din ngr. ladanon.

LOBELIE, lobelii, s. f. planta exotica din familia campanulaceelor, cu flori frumos colorate, din care se extrage lobelina (Lobelia inflata). – Din lat. Lobelia [inflata], numele stiintific al lobeliei.

KAVA s.f. 1. planta exotica din familia piperaceelor, care creste in numeroase insule polineziene si a carei radacina are miros placut si gust acru. 2. Bautura preparata din radacina acestei plante. (cf. fr. kava, kawa < cuv. tong. = amar) [def. MDN, NODEX]

ALOE f. planta exotica cu flori mari galbene sau rosii, cu frunze carnoase, din care se extrage un suc folosit in medicina. [G.-D. aloei] /<fr. aloes, lat aloe

BAMBUS ~si m. planta exotica arborescenta, cu tulpina dreapta cilindrica, goala in interior, folosita la fabricarea mobilei, unditelor etc. Baston de ~. /<germ. Bambus

CACTUS ~si m. planta exotica, adaptata la seceta, cu tulpina carnoasa si grasa, plina cu suc apos sau laptos, si cu frunze in forma de spini, cultivata la noi ca planta ornamentala. /<fr. cactus

HELIOTROP¹ ~i m. 1) planta exotica cu tulpina e****a, cu frunze eliptice si flori mici, albastrui sau albe, intrebuintata in industria parfumului. 2) Ulei eteric obtinut din florile acestei plante. [Sil. -li-o-trop] /<fr. heliotrope

KAVA f. 1) planta exotica din familia piperaceelor a carei radacina are miros placut si gust acru. 2) Bautura preparata din radacina acestei plante. /< fr. kawa

LUFA ~e f. planta exotica care (dupa uscare) se foloseste ca burete de baie si in industria celulozei, iar in unele tari (China, Japonia etc.) se consuma si ca leguma. /<fr. luffa

MANA f. 1) planta exotica, criptograma, bogata in amidon. 2) Ciuperca parazita care provoaca unele boli la plantele cultivate. ~a vitei de vie. 3) Cantitate mare de bunuri; abundenta; belsug. ~a livezilor. 4) bis. Hrana pe care se crede ca Dumnezeu o trimitea israelitilor, in fiecare dimineata, in desertul Arabiei. /<sl. mana, ngr. manna

MANIOC m. planta exotica din ai carei tuberculi se extrage tapioca. /<fr. manioc

MIMOZA ~e f. 1) planta meridionala, cu frunze compuse si cu flori mici si dese, de culoare roz, foarte sensibile, care se strang la cea mai mica atingere. 2) planta exotica decorativa, cultivata pentru florile ei timpurii, de culoare galbena. [G.-D. mimozei] /<fr., lat. mimosa

ORANJERIE ~i f. Constructie din sticla, special amenajata pentru cultivarea plantelor exotice (nerezistente la frig). [G.-D. oranjeriei] /<fr. orangerie

ANIL s.n.sg. (Bot.) planta exotica din care se extrage indigoul. [< fr. anil, cf. ar. an-nil, pers. nil – albastru].

BAMBUS s.m. planta exotica lemnoasa, cu tulpina dreapta, goala pe dinauntru, foarte rezistenta si inalta pana la 25 m. [Pl. -usi. Var. bambu s.m. / < fr., port. bambou, germ. Bambus < cuv. malaiez].

IPECACUANA s.f. planta exotica a carei radacina se intrebuinteaza in medicina ca expectorant si vomitiv. [Pron. -cua-. / < fr. ipecacuana, port. ipecacuana < cuv. tupi].

REZERPINA s.f. Alcaloid extras dintr-o planta exotica, avand actiune sedativa si hipotensiva. [< fr. reserpine].

SCAMONEE s.f. planta exotica cu frunze triunghiulare si cu flori de culoare galbena-pala. ♦ Suc rasinos care se extrage din radacina acestei plante, folosit ca purgativ puternic. [Pron. -ne-e., pl. invar. / < fr. scammonee].

SPARTEINA s.f. Alcaloid extras dintr-o planta exotica, avand actiune analeptica c******a. [Pron. -te-i-. / < fr. sparteine].

AGAVA s.f. planta exotica originara din Mexic, din ale carei frunze se scot fibre textile. [< fr. agave, cf. gr. agauos – maret].

ALOE s.f. (Bot.) planta exotica (decorativa) din familia liliaceelor, din ale carei frunze se extrage o substanta intrebuintata in medicina. ♦ Medicament format din suc de frunze de aloe. [< fr. aloes, cf. it. aloe < lat., gr. aloe].

FICUS s.m. planta exotica (la noi ornamentala) cu frunze mari, groase, totdeauna verzi si lucioase. [< lat. ficus].

HELIOTROP¹ s.m. planta exotica cu flori mici, albastrui, cu miros placut, intrebuintata in industria parfumului. ♦ Ulei eteric obtinut din florile acestei plante. [< fr. heliotrope, cf. gr. helios – soare, tropein – a se indrepta].

IGNAM s.m. planta exotica care produce tuberculi comestibili de dimensiuni foarte mari. [< fr. igname].

KAVA s.f. planta exotica din familia piperaceelor, care creste in numeroase insule polineziene si a carei radacina are miros placut si gust acru. ♦ Bautura facuta din radacina acestei plante. [< fr. kawa < cuv. polinezian].

LOBELIE s.f. (Bot.) planta exotica cu flori frumos colorate, din care se extrage lobelina. [Gen. -iei. / < fr. lobelie, cf. Lobel – medic flamand].

AJMALINA s. f. alcaloid extras dintr-o planta exotica. (< fr. ajmaline)

ALOE s. f. planta exotica din familia liliaceelor, din ale carei frunze se extrage o substanta intrebuintata in medicina. (< fr. aloes, lat., gr. aloe)

ANIL s. n. planta exotica din care se extrage indigoul; indigotier. (< fr. anil)

BAMBUS s. m. planta exotica arborescenta, cu tulpina lemnoasa, dreapta, goala pe dinauntru, prevazuta cu noduri, foarte rezistenta. (< germ. Bambus, fr. bambou)

HELIOTROP¹ s. m. planta exotica cu flori mici, albastrui, cu miros placut, folosita in industria parfumului. (< fr. heliotrope, lat. heliotropium)

IGNAMA s. f. planta exotica cu tuberculi comestibili bogati in amidon, de dimensiuni foarte mari. (< fr. igname)

KAVA s. f. planta exotica din familia piperaceelor, care creste in numeroase insule polineziene si a carei radacina are miros placut si gust acru. ◊ bautura din radacina acestei plante. (< fr. kawa)

LOBELIE s. f. planta exotica cu flori frumos colorate, din care se extrage lobelina. (< fr., lat. lobelia)

RAFLESIE s. f. planta exotica, parazita, lipsita de frunze si clorofila, ale carei petale, lungi de aproape o jumatate de metru, sunt acoperite cu pete rosii si albe si exala un miros cadaveric. (< fr. rafflesie)

REZERPINA s. f. alcaloid dintr-o planta exotica, sedativ si hipotensiv. (< fr. reserpine)

SCAMONEE s. f. 1. planta exotica cu frunze triunghiulare si flori de culoare galben-pal. 2. suc rasinos din radacina acestei plante, folosita ca purgativ puternic. (< fr. scammonee, lat. scammonea)

popaz (-aji), s. m. – planta (Sabadilla officinalis). Origine necunoscuta. Der. din tc. papaz „popa” (Scriban) nu este explicata indeajuns. Este planta exotica si numele ei nu este popular.

tuie s. f. – planta exotica (Thuja orientalis, T. occidentalis). Fr. thuja nume stiintific.

ALFA² s. m. invar. (In expr.) Hartie alfa = hartie de calitate superioara, fabricata dintr-o planta exotica. – Fr. alfa.

BAMBUS, bambusi, s. m. planta exotica arborescenta cu tulpina lemnoasa, goala pe dinauntru, din care se fac constructii usoare, mobile etc. (Bambusa arundinacea). – Germ. Bambus (fr. bambou).

BROASCA, broaste, s. f. I. Nume dat mai multor animale amfibii din clasa batracienilor, fara coada, cu picioarele dinapoi mai lungi, adaptate pentru sarit, cu gura larga si ochii bulbucati. ◊ Expr. Ochi de broasca = ochi bulbucati. ◊ Compus: broasca-testoasa = nume dat mai multor specii de reptile cu corpul inchis intr-o carapace osoasa, dintre care unele traiesc pe uscat (Testudo graeca si hermanni), iar altele in apa (Emys orbicularis). II. 1. Compus: broasca-apei = planta erbacee acvatica cu frunze lucioase, cufundate in apa, si cu flori verzui (Potamogeton lucens). 2. planta arborescenta exotica cu flori mari, galbene si cu frunze groase, cultivata ca planta de ornament (Opuntia ficus indica). III. Mecanism montat la o usa, la un sertar etc., pentru a le incuia cu ajutorul unei chei. – Lat. *brosca.

MIMOZA, mimoze, s. f. Numele mai multor specii de plante erbacee exotice din familia leguminoaselor, cu frunze compuse si cu flori mici, roz sau albe, dispuse in capitule sau spice, foarte sensibile cand sunt atinse (Mimosa); spec. senzitiva (Mimosa pudica); p. restr. floarea acestor plante. – Din fr., lat. mimosa.

SALCE¹ s. f. planta erbacee exotica din familia liliaceelor, cu tulpina agatatoare si cu flori dispuse in umbele (Smilax medica); p. restr. numele popular al radacinii acestei plante, cu utilizari in medicina. [Var.: salcie s. f.] – Et. nec.

AGAVA ~e f. planta erbacee exotica cu frunze lungi, late si groase din care se scot fibre folosite in tesatorie. /<fr. agave

ANANAS ~si m. 1) planta erbacee exotica cu frunze lungi si tulpina scurta, ale carei fructe comestibile sunt foarte gustoase si aromate. 2) Fructul acestei plante. /<fr. ananas

ARBORE ~i m. 1) planta lemnoasa cu tulpina inalta si cu crengi ramificate, pe care se afla frunzele, formand o coroana; copac. ◊ ~ de cacao planta lemnoasa tropicala cultivata pentru seminte comestibile. ~ de cafea planta lemnoasa tropicala din care se obtine cafeaua si cofeina. ~ de cauciuc planta lemnoasa tropicala din scoarta careia se extrage un suc, prin coagularea caruia se obtine cauciucul brut. ~ de chinchina planta lemnoasa tropicala din a carei scoarta se extrage chinina. ~ de paine planta lemnoasa exotica avand fructe mari, sferice, cu gust de paine, care se consuma fierte si coapte. ~ genealogic figura in forma de copac reprezentand ramificatiile unei familii si filiatia membrilor ei. ~ele vietii a) arbore exotic cu tulpina inalta, cu coroana deasa, foarte ramuroasa, si cu frunze mici solzoase, cultivata ca planta decorativa; tuia; b) forma a unei figuri reprezentand evolutia omului dea lungul vietii sale. 2) Organ de masina care transmite o miscare prin rotire in jurul axei sale. 3) Stalp de lemn sau de metal fixat vertical pe o nava pentru a sustine panzele si instalatiile de semnalizare; catarg. /<lat. arbor, ~oris

BROASCA³ ~ste f. planta decorativa exotica, cu frunze groase si cu flori mari, galbene. [G.-D. broastei; Sil. broas-ca] /<lat. brosca

FILODENDRON ~i m. planta erbacee exotica cu radacini aeriene, cu frunze persistente, mari, de forma inimii, cultivata in scopuri ornamentale. /<fr. philodendron

IARBA ierburi f. 1) Orice planta erbacee (salbatica) cu frunze verzi si flexibile (care serveste, de regula, drept hrana pentru animale). ◊ ~-creata menta. ~a d******i tutun. ~ rea a) iarba otravitoare; b) iarba care invadeaza culturile, impiedicandu-le sa creasca. ~a-fiarelor planta erbacee otravitoare cu tulpina e****a, avand frunze opuse alungite si flori albe, galbui sau verzui. ~-grasa planta erbacee cu tulpina intinsa pe pamant, avand frunze carnoase lucioase si flori albe sau galbene, folosita in scopuri medicinale. ~-de-Sudan planta erbacee exotica, cu tulpina e****a inalta, cu frunze inguste si lungi, cultivata pentru furaj. 2) la pl. plante erbacee de tot felul; ierbarie. ◊ Cata frunza si ~ in numar extrem de mare. A cauta (ceva sau pe cineva) ca ~a cea de leac a cauta insistent ceva sau pe cineva. 3) la sing. Vegetatie naturala sau cultivata de plante erbacee (de obicei de aceeasi specie) marunte si dese. 4) Nutret din astfel de plante erbacee proaspat cosite. [G.-D. ierbii] /<lat. herba

IUTA f. 1) planta erbacee exotica, cu tulpina inalta si subtire, folosita in industria textila. 2) Fibra extrasa din tulpina acestei plante. /<germ. Jute

LOTUS ~si m. planta acvatica exotica cu floarea mare, de culoare alba sau trandafirie, placut mirositoare. /<fr. lotus, lat. lotus

NARD m. 1) planta erbacee exotica, cu radacina foarte aromata, utilizata in industria parfumurilor. 2) Substanta aromatica extrasa din radacina acestei plante. /<ngr. nardos

NOPAL ~i m. planta erbacee exotica, cu frunze miezoase si flori rosii, cultivata in scopuri ornamentale. /<fr., it. nopal

PACIULI f. invar. 1) planta erbacee exotica, ale carei frunze contin un ulei foarte aromat, folosit in industria parfumurilor. 2) Parfum obtinut din acest ulei. [Sil. -ciu-li] /<fr. patchouli

RAMIA f. planta erbacee exotica, cu tulpina e****a, inalta, cu frunze mari, alungite, din ale caror fibre elastice se fabrica tesaturi fine. /<fr. ramie

ANANAS s.m. planta erbacee exotica cu fructe foarte gustoase. ♦ Fructul comestibil al acestei plante cu gust dulce-acrisor si foarte aromat. [< fr. ananas < cuv. tupiguarani].

COIR s.m. 1. planta textila exotica. 2. Fibra elastica extrasa din aceasta planta. [Pron. coir. / < engl. coir].

FILODENDRON s.m. planta decorativa exotica, cu frunze mari si radacini aeriene. [Var. filodendru s.m. / < fr. philodendron].

GALBAN s.n. Rasina cu aspect gumos, obtinuta dintr-o planta umbelifera exotica. [< fr. galbanum].

LOTUS s.m. 1. planta acvatica exotica, cu o floare mare si alba. 2. Motiv decorativ egiptean, reprezentand un lotus (1). [< fr. lotus, cf. gr. lotos].

AZALEE s.f. planta ornamentala exotica cu flori mari, albe, roze sau rosii. [Pron. -le-e. / < fr. azalee, cf. gr. azaleos – uscat].

BIGNONIACEE s. f. pl. familie de plante gamopetale exotice cu plante lemnoase: bignonia, catalpa etc. (< fr. bignoniacees)

FILODENDRON s. m. planta decorativa exotica, cu frunze mari si radacini aeriene. (< fr. philodendron)

GALBAN s. n. rasina cu aspect gumos, dintr-o planta umbelifera exotica. (< fr. galbanum)

LOTUS s. m. 1. planta acvatica exotica din familia nimfeacee, cu flori mari, albastre, trandafirii sau albe, placut mirositoare. 2. motiv decorativ frecvent in monumentele egiptene si in artele asiatice, reprezentand un lotus (1). (< fr., lat. lotus)

SALCE s. f. Denumirea data radacinilor unor plante perene exotice, originare din Mexic si din America de Sud, din genul Smilax, familia liliaceelor, intrebuintate in medicina ca sudorifice si depurative (S. medica, S. officinalis si S. sarsaparilla).

PAPAIA s.f. Fruct exotic al unei plante cu trunchi drept si inalt, cu o coroana in forma de evantai si frunze adanc palmate (C****a papaya), avand forma de para mare, de culoare galbuie, cu pulpa roz-oranj, carnoasa, suculenta, cu multe seminte de culoare neagra la miljloc (baca). Se consuma ca desert, la fel ca pepenele galben, fiind deosebit de dulce cand este coapta.

MIMOZA s.f. Gen de plante erbacee leguminoase exotice, cu flori mici roz sau albe. ◊ Mimoza senzitiva = planta erbacee ale carei frunze se strang la cea mai mica atingere. [< fr., lat. mimosa < mimus – care se contracta ca un mim].

OPOPONAX s.m. planta erbacee umbelifera, exotica, cu frunze penate si cu flori galbui, din care se extrage o rasina folosita in parfumerie si in medicina; (p. ext.) rasina insasi. [Pl. -acsi. / < fr. opoponax].

EBENACEE s. f. pl. familie de plante dicotiledonate gamopetale exotice, cu arbori si arbusti, ca ebenul. (< fr. ebenacees)

MIMOZA s. f. 1. specie de plante erbacee leguminoase exotice, cu flori mici, roz sau albe, foarte sensibile cand sunt atinse. 2. (fam., ir.) persoana foarte sensibila, gingasa. (< fr., lat. mimosa)

BUJOR ~i m. 1) Specie de plante erbacee decorative, cultivate pentru florile lor mari rosii, roz sau albe. 2) Floare a acestor plante. ◊ ~-de-munte arbust exotic de munte, cu flori rosii sau roz mirositoare; smirdar; trandafir-de-munte. 3) fig. Copil frumos. Un ~ de fata. 4) fig. Roseata naturala a obrajilor. /<bulg. bozur

GUMA ~e f. 1) Substanta rasinoasa secretata de unele plante sau obtinuta pe cale sintetica, avand proprietatea de a se intari in contact cu aerul, si folosita in industrie. ◊ ~ arabica substanta vascoasa si lipicioasa secretata de unele plante (in special de un salcam exotic) si folosita pentru lipit; clei. 2) Material foarte elastic si rezistent obtinut din latexul unor plante sau fabricat pe cale sintetica, avand diverse intrebuintari (la confectionarea anvelopelor, a benzilor elastice etc.); cauciuc. 3) Fasie sau siret elastic confectionat dintr-un asemenea material. Ciorapi cu ~. 4) Obiect mic, de diferite forme si culori, confectionat din cauciuc si folosit pentru stergerea celor scrise (cu creionul sau cu cerneala) pe hartie; radiera. [G.-D. gumei] /<lat. gummi, fr. gomme

PLATAN¹ s. m. arbore exotic inalt, cu frunzele palmate, cultivat la noi ca planta ornamentala. (< fr. platane, lat. platanus, gr. platanos)

PLATAN s.m. Arbore exotic inalt, cu frunzele palmate, cultivat si la noi ca planta ornamentala in parcuri. [Cf. fr. platane, lat. platanus].

ISOP, (1) isopi, s. m., (2) isopuri, s. n. 1. Mic arbust exotic cu flori albe sau albastre, cultivat la noi ca planta ornamentala (Hyssopus officinalis). 2. Ulei sau parfum extras din frunzele acestui arbust. – Slav (v. sl. isopu <gr.).

MAGNOLIE ~i f. Arbore exotic cu frunze stralucitoare, alterne, cu flori mari, mirositoare, cultivat ca planta decorativa. /<germ. Magnolie, fr., it. magnolia

MACROPOD, -A I. adj. (despre animale) cu picioare sau inotatoare lungi; (despre plante) cu pedunculi lungi. II. s. m. pl. specie de pesti exotici viu colorati. (< fr. macropode/s/)

MAGNOLIACEE, magnoliacee, s. f. (La pl.) Familie de arbori exotici cu flori mari, decorative, cu frunzele permanent verzi; (si la sg.) planta din aceasta familie. [Pr.: -li-a-] – Din fr. magnoliacee.

ISOP, isopi, s. m. Mic arbust exotic cu flori albastre, mai rar rosii sau albe, cultivat la noi ca planta ornamentala (Hyssopus officinalis). – Din sl. isopu.

exotic, -A adj. (Despre tari) Aflat intr-o regiune foarte departata (cu aspecte neobisnuite). ♦ (Despre plante, animale etc.) Care provine dintr-o tara indepartata, dintr-o regiune din afara Europei. [Pron. eg-zo-. / cf. fr. exotique, lat. exoticus, gr. exotikos].

MAGNOLIE s. f. arbore exotic, originar din Asia si din America, cu flori mari, frumoase si cu miros foarte placut, cultivat ca planta de ornament. (< germ. Magnolie, fr. magnolia)

MAGNOLIE, magnolii, s. f. Nume dat unor arbori exotici cu flori frumoase, mari, albe sau rosii, placut mirositoare, ale caror frunze sunt (la unele specii) intotdeauna verzi, cultivati ca plante decorative (Magnolia). [Pr.: -li-e] – Din germ. Magnolie, fr., it. magnolia.

PLATAN¹ ~i m. Arbore exotic cu tulpina inalta si groasa, avand scoarta de culoare verzuie, cu coroana mare, bogat ramificata si cu frunze palmate, cultivat ca planta ornamentala. /<lat. platanus, ngr. platanos, fr. platane

exotic ~ca (~ci, ~ce) 1) (despre locuri, tinuturi) Care se afla foarte departe si se caracterizeaza prin conditii de viata neobisnuite si ciudate. 2) (despre plante, animale, fructe etc.) Care este importat din tari indepartate si calde. 3) (despre lucruri) Care are caracter sau aspect neobisnuit, ciudat. /<fr. exotique, lat. exoticus, gr. exotikos

ODAGACI s. m. 1. planta erbacee cu flori trandafirii, mai rar albe, ale carei radacini se utilizeaza la scoaterea petelor de pe stofe; ciuin, sapunarita (Saponaria officinalis). 2. Numele a doi arbusti exotici, cu ramuri brune si paroase, cu frunze ovale, a caror scoarta aromatica se intrebuinteaza in medicina (Croton). ♦ Scoarta acestor arbusti, care raspandeste (prin ardere) un miros placut; p. ext. substanta aromatica, parfum extrase din aceasta scoarta. [Var.: odogaci s. m.] – Din tc. odagacı.

CEAI, (2, 3) ceaiuri, s. n. 1. Arbust exotic, cultivat pentru frunzele lui (Thea chinensis); frunzele uscate ale acestui arbust, care se vand in comert. 2. Bautura obtinuta prin oparirea frunzelor uscate ale ceaiului (1). 3. Bautura obtinuta prin fierberea (frunzelor sau a florilor) unor plante medicinale. 4. Timpul (de dimineata) cand se bea ceaiul (2). 5. Reuniune (intre prieteni sau intr-un cadru mai larg), in cursul dupa-amiezii, la care se serveste ceai (2) sau diferite gustari si se danseaza. – Rus caj.

PIPER ~i m. 1) Arbust exotic cu tulpina taratoare, avand frunze ovale, flori mici, galbene, si fructe boabe (negre la coacere), folosite drept condiment. ◊ A avea (sau a fi) cu ~ la nas a fi rautacios. A i se sui ~ul la nas a se supara. 2) reg. planta legumicola cultivata pentru fructul ei carnos, bogat in vitamine, la inceput verde, apoi galben sau rosu, avand gust dulce sau iute intepator; ardei. ◊ ~-rosu boia de ardei. Iute ca ~ul a) care se irita usor; suparacios; b) care este sprinten, harnic. 3) Fruct al acestei plante. /<ngr. piperi, sl. piperu

CEAI, (1) s. m., (2, 3, 4) ceaiuri, s. n. 1. S. m. Arbust exotic cultivat pentru frunzele lui care, uscate, sunt folosite pentru prepararea unei bauturi cu efect e******t (Thea sinensis); p. restr. frunzele (uscate ale) acestui arbust. 2. S. n. (De obicei urmat de determinari care arata felul) Bautura obtinuta prin maceratia, infuzia sau decoctia frunzelor de ceai (1) sau a unor plante medicinale. 3. S. m. Timpul, masa (de dimineata) la care se bea ceaiul (2). 4. S. n. Reuniune intre prieteni, in cursul dupa-amiezii, la care se serveste ceai (2) sau diferite gustari si se danseaza. – Din rus. cai.