ACANTA, acante, s. f. 1. Nume dat mai multor specii de plante erbacee decorative din familia acantaceelor, ale caror frunze mari, penate, uneori spinoase, si radacini sunt folosite in medicina (Acanthus). 2. Ornament arhitectonic caracteristic capitelurilor corintice si compozite; care imita frunzele de acanta (1). [Var.: acant s. m.] – Din fr. acanthe, lat. acanthus.

PANSEA, pansele, s. f. Numele a doua plante erbacee decorative din familia violaceelor: a) planta cu tulpina mica, cu frunze late, ovale, cu flori nemirositoare, avand cinci petale inegale de culori variate; panseluta (Viola wittrockiana); b) planta cu frunze ovale si cu flori cu petale mari, rotunjite si variat colorate (Viola tricolor). – Din fr. pensee.

VERBINA, verbine, s. f. Numele mai multor specii si varietati de plante erbacee decorative cu frunze dintate, ascutite la varf si acoperite cu peri, cu flori rosii, albe, purpurii sau liliachii; vervena (Verbena); planta apartinand uneia dintre aceste specii sau varietati. – Din lat. verbena.

BUJOR ~i m. 1) Specie de plante erbacee decorative, cultivate pentru florile lor mari rosii, roz sau albe. 2) Floare a acestor plante. ◊ ~-de-munte arbust exotic de munte, cu flori rosii sau roz mirositoare; smirdar; trandafir-de-munte. 3) fig. Copil frumos. Un ~ de fata. 4) fig. Roseata naturala a obrajilor. /<bulg. bozur

AGURIJOARA, agurijoare, s. f. planta erbacee decorativa, cu flori mari galbene, albe, portocalii, roz si rosii, care se deschid numai la soare (Portulaca grandiflora). – Agurida + suf. -ioara.

PETUNIE, petunii, s. f. planta erbacee decorativa din familia solanaceelor, cu tulpina inalta si cu flori mari, diferit colorate si placut mirositoare, care au corola in forma de palnie (Petunia hybrida). – Din fr. petunia.

FILIMICA s. f. planta erbacee decorativa si medicinala, cu miros placut si puternic, cu flori galbene-aurii sau galbene-rosietice (Calendula officinalis). – Et. nec.

REZEDA, rezede, s. f. planta decorativa erbacee, cu tulpina ramificata, cu frunze intregi alungite si cu flori mici, galbene-aurii, cu miros placut; rozeta (Reseda odorata). – Din fr. reseda, germ. Resede.

CRIN, crini, s. m. 1. planta erbacee ornamentala din familia liliaceelor, cu flori albe stralucitoare, in forma de palnie si cu miros foarte puternic (Lilium candidum). ◊ Compuse: crin-de-padure = planta din familia liliaceelor, cu florile aplecate in jos, de culoare rosie-violeta cu pete purpurii (Lilium martagon); crin-de-toamna = gen de plante decorative originare din Japonia, cu flori albe, liliachii sau albastre, care atarna in manunchi la varful tulpinii (Hosta); crin-galben = a) planta erbacee decorativa cu flori galbene deschis (Hemerocallis flava); b) planta erbacee cu flori mari de culoare rosie-galbuie, cultivata ca planta ornamentala (Hemerocallis fulva). 2. Compus: crin-de-mare = (la pl.) clasa de echinoderme cu aspect de floare, care traiesc fixate in zone abisale; crinoide; (si la sg.) animal din aceasta clasa. – Din sl. krinu.

ACANTA ~e f. planta erbacee decorativa cu frunze mari si cu flori albe sau roz grupate in forma de spic; talpa-ursului. /<fr. acanthe, lat. acanthus

AGURIJOARA ~e f. planta erbacee decorativa, cu flori mari albe, galbene sau roz, care se desfac numai la soare; portulaca. /agurida + suf. ~ioara

BANUT ~i m. (diminutiv de la ban) 1) Germene (fecundat) al unui ou. 2) planta erbacee decorativa asemanatoare cu margaretele, cultivata pentru florile sale rotunde, plate, de culoare alba sau roz; paraluta. /ban + suf. ~ut

BRUMAREA ~ele f. pl. planta erbacee decorativa, cultivata pentru florile sale rosii-violete, placut mirositoare; scanteiute. /bruma + suf. ~area

CATIFELUTA ~e f. 1) planta erbacee decorativa, cultivata pentru florile ei cu petale mici, catifelate, divers colorate; pansea. 2) Floare a acestei plante. /catifele + suf. ~uta

CHIPAROASA ~e f. planta erbacee decorativa cultivata pentru florile ei mari, albe sau roz, foarte mirositoare; tuberoza. [G.-D. chiparoasei; Sil. -roa-sa] /Din chiparos

CICLAMA ~e f. 1) planta erbacee decorativa, cu frunze dispuse in rozeta, cultivata pentru florile ei divers colorate si placut mirositoare. 2) Floare a acestei plante. [G.-D. ciclamei] /<it. ciclamino, fr. cyclamen

DALIE ~i f. planta erbacee decorativa, cu flori in capitule mari, de diferite culori; gherghina. [Art. dalia; G.-D. daliei; Sil. -li-e] /<fr. dahlia

FILIMICA ~ce^{1) vezi nota} f. planta erbacee decorativa cultivata pentru florile galbene cu miros placut, folosite in medicina. /Orig. nec.

FUCSIE ~i f. planta erbacee decorativa cu frunze ovale, cu flori de diferite culori, care atarna ca niste cercei; cercelus. /<fr. fuchsia

FULIE ~i f. planta erbacee decorativa cu flori albe sau galbene, placut mirositoare. [Art. fulia; G.-D. fuliei; Sil. -li-e] /<turc. fulya

GHERGHINA ~e f. planta erbacee decorativa cu flori in capitule mari, de diferite culori; dalie. /<germ. Georgine

GLADIOLA ~e f. planta erbacee decorativa inalta, cu frunze lanceolate, cultivata pentru florile sale mari si viu colorate, dispuse unilateral spre varful tulpinii; sabiuta. [G.-D. gladiolei; Sil. -di-o-] /<germ. Gladiole, lat. gladiolus

IBERIS ~si m. planta erbacee decorativa, cu flori de diferite culori, dispuse in varful ramificatiei in racem. /<fr. iberis

IRIS² irisi m. 1) planta erbacee decorativa cultivata pentru florile sale mari, de diferite culori, si folosita in farmaceutica, parfumerie; stanjenel. 2) Floare a unei astfel de plante. /<fr. iris

LOPATEA ~ele f. planta erbacee decorativa cu flori mari liliachii. /lopata + suf. ~ar

MARGARETA ~e f. planta erbacee decorativa cu flori mici, albe sau rosii. /<germ. Margarete, fr. marguerite

MICSANDRA ~e f. planta erbacee decorativa, cu tulpina ramificata, cu flori albe, rosii sau violete, placut mirositoare. [G.-D. micsandrei] /Orig. nec.

MICSUNEA ~ele f. planta erbacee decorativa, cultivata pentru florile ei placut mirositoare, de culoare galbena-aurie, asezate in ciorchine; siboi. ◊ Cand va face plopul mere si rachita ~ele niciodata. [Art. micsuneaua; G.-D. micsunelei; Var. micsunica] /<turc. menekse

MIOZOTIS m. planta erbacee (decorativa) cu flori marunte de culoare albastra, care creste prin locuri umede si umbroase; nu-ma-uita. [Sil. mi-o-] /<fr. myosotis

MUSCATA ~e f. planta erbacee decorativa, cultivata pentru florile sale rosii, roz sau albe, dispuse in inflorescenta umbeliforma; pelargonie. /<bulg. muskato, ung. muskata

NARCISA e f. 1) planta erbacee decorativa, cultivata pentru florile ei albe sau galbene, cu aroma fina. 2) Floare a acestei plante; zarnacadea. /< fr. narcisse, lat. narcissus

OCHESELE f. pl. 1) planta erbacee deco-rativa, cu tulpina ramificata, puternica, cu frunze penat-divizate si cu flori galbe-ne-portocalii, cu miros patrunzator. 2) Floarea acestei plante. /oaches + suf. ~ele

PANSEA ~ele f. 1) planta erbacee decorativa, cultivata pentru florile ei cu petale mari, catifelate, de diferite culori; catifeluta. 2) Floare a acestei plante. /<fr. pensee

PARALUTA ~e f. (diminutiv de la para) planta erbacee decorativa, asemanatoare cu margaretele, cultivata pentru florile mici, rotunde, de culoare alba sau roz; banut. /para + suf. ~uta

PELARGONIE ~i f. 1) planta erbacee decorativa cu frunze rotunde, paroase si cu flori rosii, roz sau albe, dispuse in umbele; muscata. 2) Floare a unei astfel de plante. [G.-D. pelagroniei] /<germ. Pelargonie

PETUNIE ~i f. 1) planta erbacee decorativa cultivata pentru florile ei mari, in forma de palnie, divers colorate si placut mirositoare. 2) Floare a acestei plante. [G.-D. petuniei] /<fr. petunia

PORTULACA ~ci f. 1) planta erbacee decorativa (care creste printre pietre), avand tulpina ramificata, frunze carnoase, paroase si flori mari de diferite culori, care se desfac numai la soare; agurijoara. 2) Floare a acestei plante. /<lat. portulaca

PRIMULA ~e f. 1) planta erbacee decorativa, cultivata pentru florile de culoare purpurie sau liliachie, dispuse in inflorescenta umbeliforma. 2) Floare a acestei plante. [G.-D. primulei] /<fr., lat. primula

REZEDA ~e f. 1) planta erbacee decorativa, cu tulpina ramificata, cu frunze mari, alungite, si cu flori marunte, aromate, de culoare galbena-aurie, dispuse in ciorchini terminali; rozeta. 2) Floare a acestei plante. /<fr. reseda, germ. Resede, ung. rezeda

ROMANITA ~e f. 1) planta erbacee anuala, cu frunze alterne divizate si cu flori aromate, albe pe margini si galbene in centru, folosita in medicina; musetel. 2) planta erbacee decorativa, cultivata pentru florile ei mari, placut mirositoare. [G.-D. romanitei] /roman + suf. ~ita

ROZETA I~e f. 1) planta erbacee deco-rativa, cu tulpina ramificata, cu frunze mari, alungite si cu flori marunte, aromate, de culoare galbena-aurie, dispuse in ciorchini terminali; rezeda. 2) Floare a acestei plante. /<fr. rosette

SABIUTA ~e f. (diminutiv de la sabie) planta erbacee decorativa, cu frunze lanceolate, cultivata pentru florile viu colorate, mari, dispuse in sir unilateral spre varful tulpinii; gladiola. [ Sil. -bi-u-] /sabie + suf. ~uta

SCANTEIUTA ~e f. (diminutiv de la scanteie) 1) planta erbacee cu tulpina scunda, cu frunze mari ovale si cu flori rosii sau albastre. 2) planta erbacee cu tulpina neramificata, cu frunze liniare si cu flori galbene; ochisor. 3) la pl. planta erbacee decorativa, cultivata pentru florile rosii-violete, placut mirositoare; brumarele. [ Sil. -te-iu-ta ] /scanteie + suf. ~uta

STANJENEL ~i m. 1) planta erbacee decorativa cultivata pentru florile ei mari, violete, albastre, galbene sau albe, folosita in farmaceutica si parfumerie; iris. 2) Floare a acestei plante. /stanjen + suf. ~el

SURGUCI¹ ~ m. planta erbacee decorativa, cultivata pentru florile ei albe, albastre, roz sau pestrite. /<turc. sorguc

SIBOI n. 1) planta erbacee decorativa culti-vata pentru florile ei placut mirositoare, de culoare galbena-aurie, asezate in ciorchine; micsunea. 2) Floare a acestei plante. /<turc. sebboy

TUBEROZA ~e f. planta erbacee decorativa cu tulpina inalta, cu flori albe, mari, mirositoare, dispuse in manunchiuri; chiparoasa. [G.-D. tuberozei] /<fr. tubereuse

TIGANCUSA ~e f. reg. (diminutiv de la tiganca) planta erbacee decorativa cu tulpina e****a, cu frunze dintate, si flori de culoare galbena-rosiatica, cu miros patrunzator; vazdoaga; craita. /tiganca + suf. ~usa

A UITA uit 1. tranz. 1) A pierde din memorie; a nu-si aminti. ~ sa scrie o scrisoare. ◊ ~ pe ce lume traieste a pierde simtul realitatii. 2) A trata cu indiferenta; a neglija. ~ prietenii. ◊ Nu-ma-uita planta erbacee decorativa, cultivata pentru florile ei mici, albe sau albastre; miozotis. 3) A face sa dispara din memorie. ◊ A (nu) ~ cuiva ceva a (nu) pastra ganduri de razbunare. 4) A scapa din vedere. Au uitat sa-l inscrie in lista. 5) (obiecte sau fiinte ce trebuiau luate cu sine) A lasa din nebagare de seama (fiind grabit). ~ banii. 2. intranz. (urmat de un complement indirect cu prepozitia de) A inceta de a se mai interesa (de ceva). ~ de distractii. /<lat. oblitare

URECHELNITA² ~e f. 1) planta erbacee cu tulpina e****a, avand frunze carnoase, eliptice si flori roz sau rosii, cultivata in scopuri decorative. 2) planta erbacee cu tulpina e****a, ramificata, cu frunze ovale si flori galbene, dispuse in umbele; urechea-iepurelui. /ureche + suf. ~elnita

VAZDOAGA ~ge f. planta erbacee decorativa, cu tulpina e****a, cu frunze dintate pe margine si cu flori galbene-portocalii, avand un miros patrunzator; tigancusa; craita. /<rus. gvozdika

VERBINA ~e f. planta erbacee decorativa anuala, cu frunze dintate si cu flori rosii, albe sau liliachii, cultivata pentru mirosul ei placut. [G.-D. verbinei; Var. vervena] /<lat. verbena

ZAMBILA ~e f. planta erbacee decorativa cultivata pentru florile ei, de diferite culori, dispuse in ciorchine si foarte parfumate. /<turc. sumbul

ZARNACADEA ~ele f. 1) planta erbacee decorativa, cultivata pentru florile ei albe sau galbene, parfumate; narcisa. 2) Floare a acestei plante; narcisa. /<turc. zerenkada

ASTER s.m. 1. (Bot.) planta erbacee decorativa cultivata pentru florile sale colorate in diferite tonuri de roz si violet; (pop.) steluta. 2. (Biol.) Formatie filamentoasa cu aspect radiant care inconjura centrosfera unei celule. V. astrosfera. [< fr. aster, cf. gr. aster – stea].

cilimina, cilimine, s.f. (reg.) planta erbacee decorativa si medicinala, cu flori galbene aurii sau galbene-rosietice si cu miros placut si puternic; filimica, cilimnie.

MARGARETA s.f. planta erbacee decorativa perena, cu flori galbene dispuse intr-un disc central si cu flori albe pe margine. [< germ. Margarete, cf. fr. marguerite].

salomie, salomii, s.f. (reg.) 1. planta erbacee, decorativa si medicinala, cu miros placut si puternic, cu flori galbene-aurii; filimica. 2. (in compus) salomii-galbene = margarete.

ACANTA s. f. 1. planta erbacee decorativa, cu frunze mari, penate, grupate in forma de spic. 2. motiv decorativ, care stilizeaza frunza acestei plante. 3. apofiza spinoasa a vertebrelor. (< fr. acanthe, lat. acanthus, gr. akantha)

ASTER¹ s. m. 1. planta erbacee decorativa, cu flori colorate in diferite tonuri de roz si violet; steluta. 2. figura in forma de stea a cromozomilor in cariochineza; astrosfera. (< fr. aster)

CICLAMA s. f. planta erbacee decorativa cu frunze in forma de inima si flori mov, rosii sau albe. (< fr. cyclamen)

FLOX s. m. planta decorativa erbacee, din America de Nord, cu flori viu colorate, reunite in corimb in varful tulpinii; brumarea. (< fr. phlox)

MARGARETA s. f. planta erbacee decorativa perena, cu floare galbena la mijloc si cu petale albe pe margini. (< germ. Margerite, fr. marguerite)

PETUNIE s. f. planta erbacee decorativa, cu flori mari, divers colorate si cu miros placut. (< fr. petunia, lat. petunia)

AGURIJOARA, agurijoare, s. f. planta erbacee decorativa, cu flori galbene, albe, portocalii, roz sau rosii, care se deschid numai la soare (Portulaca grandiflora). – Din agurida + suf. -ioara.

LALEA (‹ tc.) s. f. planta decorativa erbacee, vivace, din familia liliaceelor, originara din Europa, Africa de Nord, Asia Centrala si de Est (avand c. 100 de specii si cateva mii de hibrizi), cu tulpina inalta de 30-40 cm, frunze lanceolate, groase si flori mari, simple sau invoalte, campanulate etc., avand o gama foarte mare de culori (Tulipa). Se inmulteste de obicei prin bulbi, dar si prin seminte (mai ales in scopul obtinerii de noi soiuri). Infloreste primavara devreme. In Europa este cultivata de c. 500 ani, cea mai importanta cultivatoare fiind Olanda, unde s-au obtinut si un insemnat numar de noi soiuri.

REZEDA (‹ fr., lat.) s. f. planta decorativa erbacee, din familia resedaceelor, cu tulpina inalta de 30-60 cm, ramificata la baza, cu frunze intregi alungite si cu flori mici galbene-aurii, in racem, cu miros placut (Reseda odorata); (pop.) rozeta (4). Utilizata pentru vopsirea fibrelor naturale in galben.

CANALE ~ f. planta erbacee anuala decorativa, avand flori divers colorate si frunze dintate. /Orig. nec.

SOLIDAGO s. m. planta erbacee vivace, decorativa, cu flori bogate, de culoare galbena: splinuta. (< fr. solidago)

GAROAFA ~e f. planta erbacee cu flori diferit colorate, cultivata in scop decorativ. ◊ ~ de camp (sau salbatica) planta erbacee cu frunze lanceolate si cu flori de culoare purpurie; garofita. [G.-D. garoafei] /<ngr. gharufalo

IRIDACEE, iridacee, s. f. (La pl.) Familie de plante erbacee monocotiledonate, cu flori de obicei decorative; (si la sg.) planta care face parte din aceasta familie. – Din fr. iridacees.

BARBA barbi f. 1) Par care creste (la barbati) pe barbie si pe obraji. A-si lasa ~. ◊ A rade in ~ a rade pe ascuns, numai pentru sine. A vorbi in ~ a spune ceva incet; a vorbi numai pentru sine. Cati peri in ~ in numar foarte mare. 2) v. BARBIE. 3) Smoc de par care creste la unele animale sub bot. 4) Totalitate a tepilor unui spic de cereale. ◊ ~a-imparatului planta erbacee, cultivata mai ales in scopuri decorative, avand flori de diferite culori si radacini cu proprietati purgative. ~a-caprei a) planta erbacee, avand frunze lungi si inguste, flori galbene si fructe achene de forma lunguiata; b) ciuperca comestibila sub forma unor ace suculente. [G.-D. barbii] /<lat. barba

IRIDACEE s. f. pl. familie de plante erbacee perene monocotiledonate, cu flori adesea decorative: stanjenelul (iris /II/). (< fr. iridacees)

GENTIANA, gentiane, s. f. Nume generic dat mai multor specii de plante erbacee montane, cu flori de obicei mari, decorative, albastre sau galbene, cu corola rotata sau in forma de clopot; ghintura (Gentiana). [Pr.: -ti-a-. – Var.: ghintiana s. f.] – Din fr. gentiane, lat. gentiana.

SALVIE ~i f. 1) planta erbacee cu flori divers colorate, cultivata ca planta medicinala sau decorativa; jales. 2) Floare a acestei plante. [G.-D. salviei; Sil. -vi-e] /<lat. salvia

GENTIANA s. f. planta erbacee montana cu tulpina inalta si cu flori mari, decorative, albastre sau galbene; ghintura. (< fr. gentiane, lat. gentiana)

NALBA, nalbe, s. f. Nume dat mai multor specii de plante erbacee din familia malvaceelor, care cresc spontan ori se cultiva ca plante decorative si medicinale. – Lat. malva.

GALBENEA ~ele f. 1) planta erbacee, cu tulpina groasa si inalta, avand frunze crestate si flori galbene, care creste in locuri umede. 2) la pl. planta erbacee cu frunze palmate si cu flori galbene-aurii, cultivata in scopuri decorative si medicinale. /galben + suf. ~ea

PETUNIE s.f. planta erbacee cu flori mici, albe sau violete, si cu miros placut, cultivata ca planta decorativa. [Gen. -iei. / < fr. petunia, cf. lat. petunia].

GHERGHINA, gherghine, s. f. planta erbacee perena cu tulpina inalta, cu flori mari, de culori si forme variate, cultivata ca planta decorativa; dalie (Dahlia cultorum). – Din germ. Georgine.

ANEMONA ~e f. planta erbacee cu frunze paroase si cu flori mari de diferite culori, spontana sau cultivata ca planta decorativa. /<fr. anemone, lat. anemona

CALAPAR m. reg. planta erbacee perena, aromatica, avand tulpina catifelata, frunze ovale si flori galbene, cultivata si in scop decorativ; calomfir. /<sb. kaloper

CALOMFIR ~i m. planta erbacee perena aromatica, avand tulpina catifelata, frunze ovale si flori galbene, cultivata si in scop decorativ. /<bulg. kalofer

CALA² ~e f. planta erbacee perena, din familia araceelor, avand flori mari, albe, rasucite in forma de cornet, cultivata in scopuri decorative. /< germ. Kalla, lat. calla

PRIBOI¹ ~oaie n. planta erbacee cu frunze placut mirositoare si cu flori mari, rosii (rar albe), folosita in scopuri medicinale si decorative. /<sb. priboj

PUFULET ~i m. (diminutiv de la puf) la pl. 1) planta erbacee cu tulpina inalta, cu frunze ovale si cu flori de culoare albastra sau albe, cultivata in scop decorativ. 2) Produs alimentar in forma de tubusoare, preparat din malai cu adaos de cascaval. /puf + suf. ~ulet

MUSCATA, muscate, s. f. Numele mai multor plante erbacee perene, cu frunze reniforme, palmat-lobate si cu flori rosii, albe sau roz dispuse in umbele, cultivate ca plante decorative (Pelargonium). – Din bg. muskato, magh. muskata.

TELEGRAF² ~i m. planta erbacee agatatoare, cu frunze in forma de inima si cu flori mirositoare albe sau roz-purpurii, folosita in scopuri decorative. /<fr. telegraphe, germ. Telegraph

NU-MA-UITA s. f. planta erbacee cu flori mici, albastre, rosii sau albe, care creste prin locuri umede si umbroase, la margini de paduri si prin fanete sau care este cultivata ca planta decorativa; miozotis (Myosotis silvatica); p. restr. floarea acestei plante. – Nu + ma + uita (dupa germ. Vergissmeinnicht).

STIR m. 1) planta erbacee cu tulpina ramificata, cu flori verzi, dispuse in ghemulete rotunde si cu frunze comestibile. ◊ Bors (sau ciorba) cu ~ se spune despre ceva de calitate proasta. 2) planta erbacee cu tulpina dreapta, cu flori verzi, marunte, reunite intr-un spic, folosita ca nutret. 3) planta cu frunze rosii si flori purpurii, dispuse in ghemulete rotunde, folosita in scopuri decorative. /< bulg., sb. stir

ROZETA, rozete, s. f. 1. Mica planta erbacee cu tulpina ramificata, cu frunze lunguiete, cu flori galbene-aurii, placut mirositoare; rezeda (Reseda odorata). 2. Nasture de alama pe care il purtau, in trecut, la tunica si la cizme, ostasii din trupele de cavalerie de rosiori. 3. Motiv decorativ circular, avand forma unui trandafir, care apare frecvent in arta populara romaneasca. 4. (Arhit.) Fereastra circulara de mari dimensiuni, decorata cu vitralii si folosita mult la ornamentarea fatadelor catedralelor gotice; rozasa. 5. (Tehn.) Armatura sau guler original al unei tije, care serveste ca element de legatura, de suspensie sau de protectie. 6. Disc, in general de forma rotunda, care se aplica pe fata diferitelor elemente de constructie, pentru a masca sau pentru a decora anumite elemente. 7. Cusatura in forma de triunghi, executata manual cu fire de matase, la deschizatura buzunarelor, servind ca intaritura sau pentru infrumusetare. – Din fr. rosette.

ROGOZ (‹ sl.) s. m. planta erbacee din genul Carex, familia ciperaceelor, cu tulpina in trei muchii, frunze liniare, flori unisexuate sau hermafrodite, fara invelis floral, grupate in spice. Exista c. 2.000 de specii, raspandite mai ales in locuri umede, in reg. temperate si in cele reci; multe dintre ele sunt plante decorative, medicinale, furajere.

SAXIFRAGACEE (lat. saxum) s. f. pl. Familie de plante dicotiledonate, erbacee sau lemnoase, adesea cu rozete bazale, cu flori avand 5 (4) petale libere. Cuprinde 75 de genuri cu peste 800 de specii, printre care unele plante scunde din genul Saxifraga care cresc pe stancarii (de ex. ochii soricelului) sau in etajul alpin si in tundra, dar si plante de ghiveci (ex. Saxifraga sarmentosa) si arbusti decorativi ca lamaita (Philadephus coronarius) sau Deutzia.