BICAZ 1. Riu, afl. dr. al Bistritei moldovenesti, la Bicaz; 42 km. Izv. din masivul Hasmasu Mare. In bazinul sau superior se afla Lacul Rosu si Cheile Bicazului. Importanta turistica. 2. Sector de vale ingusta, transversala, pe cursul superior al riului Bicaz (Carpatii Orientali), facind legatura intre Transilvania si Moldova. Lungime: 8 km (de la Lacul Rosu pina in satul Bicazu Ardelean). Turism. Alpinism pe versantii abrupti. Rezervatie complexa, geologica, floristica si faunistica (955 ha), cele mai interesante plante endemice fiind omagul (Acontium romanicum), vulturica de Pojorita (Hierracium pojoritense), firuta endemica (Poa rehmani) etc. Din fauna locala se remarca doua specii rare, un gasteropod (Alopia glauca var, unipalatis) si un lepidopter (Parnassius apollo var, transilvanicus). 3. Pas de culme in Carpatii Orientali, intre M-tii Giurgeului si Hasmasu Mare, pe valea superioara a Bicazului, la 1.256 m alt. Asigura legaturile dintre Moldova si Transilvnia. 4. V. Izvoru Muntelui. 5. Oras in jud. Neamt, la confl. Bistritei moldovesti cu Bicazul; 9.782 loc. (1991).Termocentrala. Aici se afla barajul lacului de acumulare Izvoru Muntelui si hidrocentrala „Stejaru” (210 MW). Combinat de lianti si azbociment. Reparatii de utilaj energetic; expl. si prelucr. lemnului; conf.; morarit si panificatie. Veche asezare rurala, apare ca tirg intr-un hrisov domnesc in 1855. Declarat oras in 1960. Centru turistic si statiune climaterica. 6. Com. in jud. Maramures; 1.545 loc. (1991). Biserica de lemn (sec. 18).

NERA, rau, afl. stg. al Dunarii; 125 km. Izv. din M-tiiSemenicului si dreneaza depr. Bozovici (Almajului); la iesirea din depresiune, formeaza chei epigenetice (18 km lungime) in depozitele calcaroase ale M-tilor Locvei si Semenicului pe care-i separa. Afl. pr.: Prigor, Rudaria, Minis, Beiu. In zona cheilor N. se afla rezervatia complexa Cheile Nerei-Beusnita (3.368 ha), in cadrul careia se dezvolta numeroase specii de plante termofile ca liliacul salbatic (Syringa vulgaris), laleaua pestrita (Fritillaria montana), scumpia (Cotinus coggygria), ghimpele (Ruscus aculeatus), precum si unele plante endemice (Dianthus giganteus var. banaticus, Ranunculus flabellifolius, Sorbus borbasii) si raritati faunistice (Limax tigrrenius, Vitrea diaphana, Euscorpius carpathicus s.a.).

RAU DE MOARA, com. in jud. Hunedoara, situata in S depr. Hateg, la poalele N ale m-tilor Retezat, pe cursul superior al raului Rau Mare; 3.409 loc. (2005). Expl. de granit. Hidrocentrale in satele Ostrovu Moc (15,9 MW, intrata in functiune in 1986), Clopotiva (14 MW, 1987) si Ostrov (15,9 MW, 1988). In satul R. de M., atestat documentar in 1359, se afla ruinele Curtii cnejilor Cande (sec. 15), iar in satul Suseni, mentionat documentar in 1439, ruinele cetatii Colt (sau Cetatea Coltului), construita de cnejii Cande pe un pinten stancos din m-tii Retezat. A fost una dintre cele mai puternice cetati cneziale din Transilvania, Biserica Pogorarea Duhului Sfant (sec. 14), in satul Ostrov, si bisericile Cuvioasa Parascheva (1700) si Sf. Ioan Botezatorul (1768), in satul Clopotiva. Acces spre rezervatiile Gemenele (din Parcul National Retezat) si spre calcarele de la Fata Fetei (cu planta endemica Centaurea pseudophrygia ssp. retezatensis).

endemic, -A, endemici, -ce, adj. (Despre plante sau animale) Care traieste numai pe un anumit teritoriu; (despre unele boli) care are cauze locale, specifice unei anumite regiuni; care are caracter permanent in anumite locuri. – Din fr. endemique.

endemic ~ca (~ci, ~ce) 1) (despre boli) Care tine de endemie; propriu endemiei. 2) (despre plante, animale etc.) Care traieste in mod constant numai in anumite regiuni de pe Pamant. /<fr. endemique