HEPATICEE, hepaticee, s. f. (La pl.) Familie de plante criptogame cu frunze numai de o parte a tulpinii sau fara frunze; (si la sg.) planta din aceasta familie. – Din lat. hepaticeae.

PSILOFITALA, psilofitale, s. f. (La pl.) Grup de plante criptogame devoniene din increngatura pteridofitelor; (si la sg.) planta din acest grup. – Din lat. psilophytales.

MUSCHI¹, muschi, s. m. (La pl.) Clasa de plante criptogame fara radacina, care cresc in grupuri de fire vesnic verzi in locurile umede si umbroase si au ca organe de reproducere anteridii si arhegoane; (si la sg.) planta din aceasta clasa. ♦ Numele unor licheni asemanatori cu plantele descrise mai sus. – Lat. musculus (din musculus).

MICROSPOR, microspori, s. m. Spor al unor plante criptogame care da nastere unui protal mascul. – Din fr. microspore.

ECVIZETACEE s.f.pl. Familie de plante criptogame vasculare cu frunze foarte mici, solzoase si cu crengi verticale, avand ca tip Equisetum; (la sg.) planta din aceasta familie. [Pron. -ce-e, scris si equisetacee, var. ecvisetacee, sg. invar. / < fr. equisetacees].

LICHENI s.m.pl. 1. Grup de plante criptogame, cu talul format din simbioza unei ciuperci si a unei alge, care cresc pe scoarta copacilor, pe ziduri etc.; (la sg.) planta din acest grup. 2. (Med.; la sg.) Boala de piele caracterizata prin mici papule, avand cauze multiple. [< fr. lichens, sg. lichen].

LICOPODINEE s.f.pl. (Bot.) Familie de plante criptogame vasculare cu frunze foarte mici si cu crengi infurcate; (la sg.) planta din aceasta familie. [Pron. -ne-e, sg. invar. / < fr. lycopodinees].

TAL s.n. Organ vegetativ rudimentar al unor plante criptogame (alge, ciuperci etc.). // (Si in forma talo-) Element prim de compunere savanta cu semnificatia „ramura”. [< fr. thalle, cf. gr. thalos].

CRIPTOGAMIE s.f. (Bot.) 1. Stare a unei plante criptogame. 2. Studiul criptogamelor. [Gen. -iei. / < fr. cryptogamie].

HEPATICEE s.f.pl. Familie de plante criptogame cu frunze numai de o parte a tulpinii sau fara frunze; (la sg.) planta din aceasta familie. [Pron. -ce-e, sg. invar. / < lat. hepaticeae].

CRIPTOGAMIE s. f. 1. stare a unei plante criptogame. 2 studiul criptogamelor. (< fr. cryptogamie)

HEPATICEE s. f. pl. familie de plante criptogame cu frunze numai de o parte a tulpinii sau fara frunze. (< lat. hepaticeae)

LICHENI¹ s. m. pl. 1. plante criptogame, cu talul din simbioza unei ciuperci si a unei alge, care cresc pe scoarta copacilor, pe ziduri. 2. (sg.) dermatoza caracterizata prin mici papule, care provoaca mancarime. (< fr. lichens)

LICOPODIACEE s. f. pl. familie de plante criptogame vasculare cu frunze foarte mici, solzoase, si cu crengi infurcate; licopodinee. (< fr. lycopodiacees)

PSILOFITALE s. f. pl. grup de plante criptogame fosile, din increngatura pteridofitelor, cu tulpina subpamanteana sau aeriana, fara frunze sau cu frunze solzoase, cu spori. (< fr. psilophytales)

SPORANGE, sporangi, s. m. Organ in forma de saculet in care se dezvolta sporii¹ la plantele criptogame. – Din fr. sporange.

CRIPTOGAMIE f. 1) Stare a plantelor criptogame. 2) Ramura a botanicii care se ocupa cu studiul criptogamelor. /<fr. crypto-gamie

LICOPODIU n. planta criptogama continand un praf care la aprindere arde cu o flacara vie, facand o usoara explozie. ◊ Pulbere de ~ pulbere galbena folosita in farmacie si in pirotehnie. /<fr. lycopode

SPOROFIT ~e n. 1) la pl. Grup de plante inferioare care se inmultesc prin spori (reprezentanti: algele, ciupercile, lichenii, ferigile etc.); criptogama. 2) planta din acest grup. /<fr. sporophyte

SELAGINELLA s.f. planta criptogama vasculara din padurile tropicale, avand aspect de muschi. [< fr. selaginelle].

ANTEROZOID s.m. Celula s*****a barbateasca, caracteristica plantelor criptogame. [Pron. -zo-id. / < fr. antherozoide].

LICOPODIU s.n. (Bot.) planta criptogama care, prin forma sa, se aseamana cu un picior de lup. ♦ Pulbere galbena obtinuta din sporii acestei plante, folosita in farmacie si pirotehnie. [Pron. -diu. / < fr. lycopode, cf. gr. lykos – lup, pous – picior].

SPORANGE s.m. Organ in interiorul caruia se formeaza sporii la plantele criptogame. [Pl. invar. / < fr. sporange, cf. gr. spora – samanta, angeion – vas].

feriga (-gi), s. f. – 1. Specie de planta criptogama cu frunze mari late. – 2. planta, Barba-caprei (Spiraea filipendula). – Var. ferega (inv.) ferece, ferice. Mr. fearica. Lat. filicem (Puscariu 598; DAR; Candrea-Dens., 577), cf. sard. filige. – Der. firigea, s. f. (planta, Barba-caprei, Spiraea filipendula). Din rom. provine pol. ferecina (Candrea, Elemente, 406). Cf. feliuta.

HEPATICOLOGIE s. f. studiul plantelor criptogame hepatice. (< fr. hepaticologie)

LICOPODIU s. n. planta criptogama care, prin forma sa, se aseamana cu un picior de lup. ◊ pulbere galbena din sporii acestei plante, folosita in farmacie, pirotehnie etc. (< fr. lycopode)

SELAGINELLA s. f. planta criptogama vasculara din padurile tropicale, cu aspect de muschi. (< fr. selaginelle)

SPORANGE s. m. organ in forma de sac in care se formeaza si se dezvolta sporii la plantele criptogame. (< fr. sporange)

alga f., pl. e (lat. alga). O planta criptogama care creste mai ales in apele sarate a carei marime variaza de la o miime de milimetru pina la 4-5 sute de metri. Contine sodiu, potasiu si iod si serveste la ingrasarea pamintului.

ciuperca f., pl. i (ung. cseperke, csiperke, csop;orke si csuporka, ceh. pecarka, pecirka, sirb. bg. pecurka si cepurka, d. vsl. pesti-pekon, a coace. V. pitarca). O planta criptogama de forma unei umbrele (a******s). Fig. Iron. Palarie moale. Revista ori gazeta proasta. Paguba (ori jaf) in ciuperci, paguba de lucruri fara valoare. A rasari ca ciupercile dupa ploaie, se zice despre revistele si ziarele proaste care apar si dispar rapede [!]. – In Bts. Dor. Bucov. ciuparca, pl. -arci, in Dolj ciupearca, pl. -erci. Is multe feluri de ciuperci (bureti, ghebe, hribi, opintici, riscovi, zbitciogi s. a.), unele bune de mincat, altele veninoase. In caz de otravire, pina la venirea medicului, trebuie sa iei un vomitiv, nu purgativ, si sa te feresti de a bea otet, eter sau apa sarata, care raspindesc otrava in trup.

ECVISETACEE, ecvisetacee, s. f. (La pl.) Familie de plante erbacee criptogame vasculare cu un singur gen in flora actuala (coada-calului), cu frunze foarte mici, solzoase, concrescute intr-o teaca in jurul nodurilor, si care se inmultesc prin spori (Equisetum); (si la sg.) planta care face parte din aceasta familie. – Din fr. equisetacees.

ECVISETACEE s. f. pl. familie de plante erbacee criptogame vasculare, cu frunze foarte mici, solzoase, si care se inmultesc prin spori: equisetum. (< fr. equisetacees)

CORMOFITE s.f.pl. (op. talofite) Increngatura a regnului vegetal, cuprinzand plante cu corm (criptogamele vasculare si plantele cu flori); (la sg.) planta din aceasta increngatura. [< fr. cormophytes, gr. kormos – trunchi, phyton – planta].

PTERIDOFITA, pteridofite, s. f. (La pl.) Increngatura de plante superioare cu radacina, tulpina si frunze, care se inmultesc prin spori; (si la sg.) planta din acesta increngatura; criptogama vasculara. – Din fr. pteridophytes.

PSILOFITON (‹ fr. {i}; {s} gr. psilos „fara par” + pyton „planta”) subst. Gen devonian de criptogame vasculare, caracterizat prin tulpinile ramificate, varfurile indoite ca o carja si frunzele subtiri, spinoase.

criptogama ~e f. 1) la pl. Grup de plante inferioare care se inmultesc prin spori (reprezentanti: algele, muschii, ciupercile, lichenii); sporofite. 2) planta din aceasta increngatura; sporofit. /<fr. cryptogame

ASTEROXILON ({s} gr. aster „stea” + xilon „lemn”) subst. criptogama vasculara din grupul grupul celor mai vechi plante terestre, cu tulpina subterana si aeriana, acoperita cu frunze mici la partea bazala, inmultirea facindu-se prin spori. Este caracteristica Devonianului (Asteroxylon).

criptogama, criptogame, s. f., adj. 1. S. f. (La pl.) Grup mare de plante inferioare, lipsite de flori, care au drept caracteristica inmultirea prin spori; (si la sg.) planta care face parte din acest grup. 2. Adj. Care apartine criptogamelor (1), privitor la criptogame. – Din fr. cryptogame.

criptogame s.f.pl. Increngatura a regnului vegetal, care cuprinde plante lipsite de flori; v. pteridofite; (la sg.) planta din aceasta increngatura. [< fr. cryptogames, cf. gr. kryptos – ascuns, gamos – casatorie].

criptogame s. f. pl. increngatura a regnului vegetal care cuprinde plante inferioare fara flori, ce se inmultesc asexuat prin spori, cu vase lemnoase si liberiene. (< fr. cryptogames)

PTERIDOFITE s. f. pl. increngatura de plante superioare, care se inmultesc prin spori: ferigile, ecvizetaceele si licopodineele; criptogame vasculare. (< fr. pteridophytes)

FUGERE s.f.pl. criptogame vasculare cu frunze foarte mari, avand ca tip feriga; (la sg.) planta din aceasta familie. [< fr. fougeres].

FRUCTIFICATIE s. f. 1. proprietate a plantelor de a produce fructe; proprietate a pomilor si a vitei de vie de a da lastari fertili. 2. totalitatea organelor reproducatoare la criptogame. 3. perioada in care se formeaza fructele. (< fr. fructification, lat. fructificatio)

FRUCTIFICATIE, fructificatii, s. f. 1. Fructificare. ♦ Proprietate a plantelor de a produce fructe; proprietate a pomilor fructiferi si a vitei de vie de a da lastari fertili. 2. Totalitatea organelor reproducatoare la criptogame. 3. Perioada in care se formeaza fructele. – Din fr. fructification.

PTERIDOFITE (‹ fr. {i}; {s} gr. pterid „feriga” + phyton „planta”) s. f. pl. (In sistemele traditionale de clasificare) Increngatura de plante superioare, stravechi (primele plante de uscat aparute), cu corpul diferentiat in radacina, tulpina si frunze si care se inmultesc prin spori (ex. bradisorul, coada-calului, ferigile). Se mai numesc criptogame vasculare.