DEGROSISOR, degrosisoare, s. n. Sistem de filtre alcatuit din pietris marunt, folosit intr-o instalatie de limpezire partiala, preliminara a apei, pentru retinerea impuritatilor de dimensiuni mari. – Din fr. degrossisseur.

SCRADIS ~uri n. 1) Depunere de nisip sau de pietris marunt, amestecat cu scoici, melci, etc., formand fundul unui rau, al unui fluviu, al unei balti. 2) Loc acoperit cu astfel de depuneri. /Orig. nec.

prund (prunduri), s. n. – 1. Pietris, prundis. – 2. Albie cu prund. – 3. Mal, tarm prundos, matca de riu subalpin. Sl. prądu „duna, banc de nisip” (Miklosich, Slaw. Elem., 41; Cihac, II, 297; Byhan 328; Conev 40); cf. sb., cr. prud „duna”, pol. prąd „curent”, rus. prud „helesteu”. – Der. prundar, s. m. (alcion, Alcedo aquaticus); prundarel, s. m. (alcion); prundas, s. m. (pasare, Calidris arenaria); prundi, vb. (a acoperi cu pietris); prundis, s. n. (pietris marunt); prundos, adj. (pietros); prundui, vb. (a acoperi cu prund, a pietrui).

MARGARITAR, (1, 2) margaritare, s. n. (3, 4) s. m. 1. S. n. Boaba rotunda si tare de culoare alba-stralucitoare cu reflexe sidefii, care se formeaza in corpul unor scoici si care se intrebuinteaza ca podoaba de pret; perla. ◊ Loc. adj. De margaritar = impodobit, batut, incrustat cu margaritare (1). ♦ Fig. Lucru fara cusur, de mare valoare. 2. S. n. pietris marunt la betoane pentru fatade, mozaicuri, pentru asternut pe alei etc. 3. S. m. (Bot.) Lacrimioara, cercelus. 4. S. m. Numele unei specii de vasc care creste numai pe stejari, cu fructe in forma de bobite galbene (Loranthus europaeus) – Din ngr. margaritari.

PRUND, prunduri, s. n. 1. pietris marunt amestecat cu nisip, care se gaseste pe fundul si pe malul apelor sau, in straturi, in scoarta pamantului. ♦ Albie, fund de apa (cu pietris). ♦ pietris marunt care se asterne pe drumuri sau pe sosele; prundis. 2. Mal, tarm, teren acoperit cu pietris; prundis; teren format din pietris. 3. Insula mica, fara vegetatie, formata din aluviuni, pe cursul unui rau. – Din sl. prondu.

SCRADIS, scradisuri, s. n. Depunere de nisip sau de pietris (marunt), care formeaza fundul albiei unui rau, al unui fluviu sau al unor balti; p. ext. loc acoperit cu astfel de depuneri. – Et. nec.

PRUND ~uri n. pietris marunt format, mai ales, in albiile raurilor si folosit in constructii si ca asternut rutier. /<sl. prondu

pietris, pietrisuri, s. n. 1. Roca sedimentara detritica necimentata constituita din diferite fragmente de roci si de minerale rotunjite, cu dimensiunile cuprinse intre 2 mm si circa 70 mm, care se formeaza pe litoral, in albiile apelor curgatoare, in regiunile ocupate de ghetari etc. 2. pietris (1) mai marunt provenit din albiile raurilor, din cariere sau din piatra sfaramata, folosit ca agregat in prepararea betoanelor, ca material de pietruire a drumurilor etc. 3. (Inv. si pop.) Pamant pietros sau nisipos, neproductiv, sterp. – Piatra + suf. -is.

ARENICOL, -A adj. (Despre plante) Care creste pe nisipuri, pietrisuri sau grohotisuri marunte. [< fr. arenicole].