COMPLET, -A I. adj. intreg, desavarsit, deplin. ♦ opere ~ e = editie care cuprinde toate operele unui scriitor. ♦ (despre un vehicul) care are toate locurile ocupate; plin. II. adv. in intregime, cu desavarsire. III. s. n. 1. ~ de judecata = colectiv din judecatori si asesori care pot judeca si pronunta legal o sentinta. 2. lot de unelte, aparate, piese de schimb si accesorii, intr-un ambalaj anume, pentru a asigura functionarea unui sistem. 3. compleu. (< fr. complet, lat. completus)

BEIUS 1. Depr. tectonica de tip golf, limitata de M-tii Codru-Moma (la SV), masivele Vladeasa si Bihor (la E) si M-tii Padurea Craiului (la N), drenata de Crisu Negru cu afl. lui; 825 km². Relief de terese si dealuri rotunjite. Clima blinda (media termica anuala, 9-10ºC); precipitatii bogate (800 mm/an). Paduri de fag si stejar; pasuni si finete. Expl. de marmura (Vascau, Moneasa) si de calcare (Carpinet). Aici se gasesc orasele Beius, Vascau, Nucet, Stei. 2. Oras in jud. Bihor, in depr. cu acelasi nume, pe Crisu Negru; 12.318 loc. (1991). Constr. de masini-unelte si piese de schimb. Fabrica de mobila si de conf.; mat. de constr.; produse alim.; ateliere de reparatii. Centru pomicol. Doua biserici (sec. 18). Muzeu etnografic. Mentionat prima oara in 1270; declarat oras liber in 1444; ridicat la rangul de civitas in 1451. Samuil Vulcan a infiintat aici in 1828 un gimnaziu greco-catolic superior pentru romani. S-a mai numit Beins.

BIHOR 1. Muntii ~, masiv muntos constituind nucleul M-tilor Apuseni, situat intre obirsiile vaii Lada la N si ale Crisului Alb la S. Este alcatuit din roci cristaline, sedimentare (conglomerate, gresii, marne, calcare) si eruptive. Alt. max.: 1.849 m (vf. Curcubata Mare). Expl. de bauxita, min. polimetalice, dacite si calcare. Spectaculoase fenomene carstice: pesteri (Scarisoara, Focul Viu, Cetatile Ponorului), avene, cascade, Izbucul si Cheile Galbenei etc. Statiune climaterica (Stina de Vale). 2. Jud. in NV Romaniei, la granita cu Ungaria, pe cursurile superior si mijlociu ale Crisului Repede si Crisului Negru; 7.535 km² (3,17% din supr. tarii); 660.131 loc. (1991), din care 48,4% in mediul urban; densitate: 85,2 loc./km². Resed.: municipiul Oradea. Orase: Alesd, Beius, Marghita, Nucet, Salonta, Stei, Valea lui Mihai, Vascau. Comune: 86. Relief dispus in trepte descrescinde de la E la V, constituit dintr-o zona muntoasa in E si SE (M-tii Plopis, Padurea Craiului, Vladeasa, Bihor si Codru-Moma), una deluroasa si depresionara in mijloc (Dealurile Vestice, Depr. Beius si Vad-Borod) si o reg. de cimpie in V (compartimentul central al Cimpiei de Vest: Cimpiile Crisurilor, Miersigului, Barcaului si Ierului). Extensiunea mare a calcarelor din zona montana a determinat aparitia unor pitoresti forme carstice reprezentate prin complexul carstic de la Padis, Cetatile Ponorului, Izbucul Galbenei, pesterile Meziad, Vadu Crisului, Pestera Vintului (cea mai lunga din tara, 35 km de galerii), Virtop s.a., numeroase doline, uvalasuri, avene, polii, lapiezuri, chei etc. Clima temperat-continentala moderata, cu temp. medii anuale de 11ºC in cimpie si in partile joase ale dealurilor piemontane si de 2-7ºC in reg. montana. Precipitatii atmosferice variaza de la 550 mm anual in cimpie, la 700-1.000 mm in zona de dealuri si peste 1.200 mm in munti. Vinturi predominante dispre V, NV si SV. Reteaua hidrografica pr. este reprezentata prin riurile Barcau, Crisu Repede si Crisu Negru cu variatii mari de nivel (8-10 m) si debit (2-29 m³/s), fapt ce a impus realizarea unor lucrari de indiguire si canalizare (Canalul colector al Crisurilor, 61 km, care leaga Crisu Repede de Crisu Negru intre Tarian si Tamasda, Canalul Cermei-Taut, Canalul Culiser etc.). Resurse naturale: petrol (Suplacu de Barcau, Chislaz, Abramut), lignit (Bratca, Varzari, Ip, Voievozi, Tatarus, Derna, Borumlaca, Cuzap, Cornitel, Budoi s.a.), bauxita (Zece Hotare, Luncasprie, Virciorog, Rosia s.a.), pirite cuprifere, molibden (Baita), marmura (Vascau, Baita, Budureasa, Chiscau), calcare compacte (Carpinet, Chistag, Borz, Soimi, Remeti, Bratca s.a.), granodiorit (Budureasa), gresii, argile (Suncuius, Balnaca); izv. cu ape termale (22-48ºC) uneori mineralizate apar la Oradea, Baile Felix, Baile 1 Mai, Rabagani, Tamaseu, Chislaz, Sacueni, Marghita, Balc, Tinca s.a. Economia: Industria jud. B. produce: energie electrica si termica (termocentralele de la Oradea, Salonta si Voivozi si hidrocentrala de la Astileu), alumina (Oradea), masini unelte (masini de gaurit, raboteze, ciocane pneumatice, masini de filetat etc.), utilaje tehnologice pentru ind. metalurgica, accesorii pentru mijloacele de transport (Oradea, Salonta, Vascau, Beius ), piese de schimb pentru tractoare si masini agricole, utilaj minier (Stei), diverse produse metalice (Marghita), lacuri, vopsele, coloranti, mase pastice, semipreparate pentru medicamente (Oradea), conf. si tricotaje (Oradea, Marghita, Beius, Salonta, Nucet, Vascau, Alesd), incalt. (Oradea, Marghita), blanuri (Oradea), mobila (Oradea, Salonta, Marghita, Beius, Stei, Valea lui Mihai), cherestea (Tileagd, Sacueni, Ioanis), mat. de constr. (ciment, var, caramida, prefabricate din beton, azbociment, produse refractare etc.) la Oradea, Alesd, Chistag, Ceica, Beius, Valea lui Mihai, Astileu, obiecte din sticla (Padurea Neagra), produse alim. (Oradea, Salonta, Beius, Tinca, Vascau, Valea lui Mihai, Diosig, Alesd s.a.). Ind. poligrafica (Oradea). Agricultura este variata ca structura, dispunind de un bogat fond agricol (491.425 ha, 1989), constituit din 299,770 ha terenuri arabile, 177.329 ha pasuni si finete naturale, livezi, vii etc. In 1989, supr. arabile erau ocupate cu porumb (89.005 ha), griu si secara (74.054 ha), plante de nutret (45.910 ha), cartofi, sfecla de zahar, floarea soarelui, legume etc. Productii insemnate de legume se obtin si in serele de la Oradea. Viticultura detine supr. apreciabile (2.458 ha, 1989) in arealul localit. Valea lui Mihai, Diosig, Marghita, Ineu, Tileagd. In 1990, sectorul zootehnic cuprindea 466,1 mii capete ovine, 221,9 mii capete bovine, 348 mii capete porcine, 3.776,7 mii capete pasari. Caile de comunicatie feroviare si rutiere de pe terit. jud. B. asigura realizarea unor legaturi lesnicioase ale Romaniei cu celelalte state ale Europei prin punctele de frontiera Bors, Episcopia Bihorului, Salonta, Valea lui Mihai. Prin aeroportul de la Oradea, jud. B. are legaturi directe cu capitala tarii. In 1990, lungimea liniilor de c. f. era de 474 km, iar cea a drumurilor publice de 2.491 km (din care 573 km sint modernizate). Unitati de invatamint, cultura si arta (1989-1991): 521 scoli generale, 23 licee, un institut de invatamint superior (la Oradea), muzee, 622 biblioteci, 150 cinematografe, teatre etc. Turism. Frumusetea si originalitatea peisajului natural (zone carstice, izbucuri, doline, pesteri, chei, defilee, rezervatii geologice si floristice etc.), marea varietate a monumentelor istorice si de arhitectura (Palatul episcopal, in stil baroc, care adaposteste Muzeul Tarii Crisurilor, Catedrala romano-catolica din Oradea, Cetatea din Finis, Turnul Cetatii din Salonta, bisericile din lemn din Rieni, Bradet, Copaceni), bogatia elementelor etnografice si folclorice, prezenta unor statiuni balneoclimaterice si climaterice (Baile Felix, Baile 1 Mai, Tinca, Stina de Vale) etc. determina desfasurarea unui intens turism de sejur si de tranzit. Indicativ auto: BH.

BOGDAN VODA, com. in jud. Maramures, pe Iza; 4.210 loc. (1991). Fabrica de piese de schimb auto; sectie de covoare persane. Ruinele bisericii Bogdanestilor (sec. 14); biserica de lemn (sec. 18). Pina in 1968 s-a numit Cuhea.

BOTOSANI 1. Municipiu in NE Romaniei, in C. Jijiei, resed. jud. cu acelasi nume; 126.739 loc. (1991). Constr. si reparatii de masini agricole, de utilaje si piese de schimb pentru ind. usoara, de aparataj electrotehnic; articole de cauciuc; izolatori electrici; suruburi; mat. de constr. (prefabricate din beton, caramida); mobila; produse textile (filatura si tesatorie de bumbac, conf., fire de melana) si alim. (unt, brinzeturi, preparate din carne, lapte praf, uleiuri vegetale, panificatie); ind. poligrafica. Teatru dramatic si de papusi, filarmonica. Biserica Sf. Nicolae-Popauti, ctitorie a lui Stefan cel Mare (1496), bisericile Sf. Gheorghe (1551), Uspenia (1552), ctitoriile doamnei Elena Rares; biserica armeneasca (sec. 16, cu transformari in sec. 18 si 19). Veche asezare, cu o locuire neintrerupta incepind din paleolitic; mentionat documentar la 1439, dar cu o existenta anterioara ca apanaj al sotiei domnului si sediu al unui vornic; important centru comercial; scoala domneasca si greceasca (sec. 18). Considerat in sec. 16 „cel mai mare si mai vechi iarmaroc al Moldovei”. Declarat municipiu in 1968. 2. Jud. in extremitatea nord-estica a Romaniei, intre riurile Siret (la V) si Prut (la E); 4.956 km²; (2,09% din supr. tarii); 470.011 loc. (1991), din care 38,1% in mediul urban; densitate: 92,9 loc./km². Resed.: municipiul Botosani. Orase: Darabani, Dorohoi, Saveni. Comune: 68. Relieful, cu aspect predominant deluros, cuprinde doua unitati distincte: Pod. Sucevei, in V si SV, reprezentat printr-o succesiune de dealuri (Bour, 339 m, Masca, 426 m, Dealul Mare-Tudora, 587 m, Holm 556 m s.a.) despartite de citeva zone mai coborite, numite sei (Saua Dersca, 260 m, Lozna, 300 m, Bucecea, 260 m, Hriscani, 280 m, Vorona, 260 m s.a.) si C. Jijiei (parte componenta a C. Moldovei) la E, formata din coline joase, cu aspect de platouri, de 200-250 m alt., separate de vai largi, adincite. Clima temperat-continentala, supusa influentelor maselor de aer continentale din E, care imprima climatului un caracter continental excesiv. Temp. medie anuala variaza intre 8,3ºC in V jud. si 9,2ºC in E, cu amplitudini termice mari intre vara si iarna. Precipitatiile atmosferice insumeaza, in medie, 500-600 mm anual, ploile avind caracter torential. Vinturi predominante dinspre N si E. Reteaua hidrografica apartine in pr. bazinelor superioare ape riurilor Siret si Prut care colecteaza celelalte riuri mai mici ce dreneaza terit. jud. B., printre care Molnita, Bahna, Vorona (afl. pe stg. Prutului). Datorita variatiilor mari de debit, pe majoritatea riurilor au fost create peste 150 iazuri folosite pentru piscicultura, irigatii, alimentari cu apa si regularizarea cursurilor (iazurile D******i, Hanesti, Negreni s.a.). Cel mai important lac de pe terit. jud. B. este lacul de acumulare Stinca-Costesti de pe Prut (140 km²). Resurse naturale: nisipuri cuartoase (Miorcani, Hudesti), de o mare puritate, folosite pentru fabricarea sticlei optice si a cristalurilor, gips (Paltinis, Crasnaleuca), gresii (Ibanesti, Cosula, Tudora, Hudesti), calcare (Cosula, Vorona, Ripiceni, Stefanesti, Dealul Holm), argile (Bucecea, Dorohoi, Leorda, Mihaileni), tufuri andezice (Hudesti), turba (Dersca), pietrisuri, balast. Economia. In 1989, structura productiei globale industriale a jud. B. evidentia trei ramuri cu ponderi mari: ind. textila si conf. (34,4%) cu centre la Botosani, Dorohoi, Saveni, ind. constr. de masini si prelucr. metalelor (24%), producatoare de masini agricole, utilaje si piese de schimb pentru ind. usoara, aparataj electrotehnic, mijloace de automatizare, suruburi (Botosani, Dorohoi) si ind. alim. (zahar, brinzeturi, lapte praf, produse din carne etc.) la Botosani, Dorohoi, Darabani, Saveni, Bucecea. In 1989, agricultura dispunea de 291.038 ha terenuri arabile. 87.919 ha pasuni si finete naturale, livezi si vii. In acelasi an, supr. arabile erau ocupate de culturi de porumb (92.822 ha), griu si secara (81.093 ha), plante de nutret (29.792 ha), plante uleioase, floarea-soarelui, sfecla de zahar, cartofi, leguminoase pentru boabe etc. Sectorul pomicol se remarca prin productii mari de prune, mere, pere, cirese, visine, nuci (Sendriceni, Vorona, Cristesti, Frumusica). Viticultura se dezvolta in jurul localit. Trusesti, Stefanesti, Todireni, Calarasi. In 1990, sectorul zootehnic cuprindea 588,1 mii capete ovine (in special din rasele karakul si tigaie, jud. B. fiind printre primele producatoare de blanite de astrahan), 216 mii capete bovine (predominant din rasele Simmenthal si Baltata romaneasca), 179,1 capete porcine, 10,7 mii capete cabaline; avicultura si apicultura. Cai de comunicatie (1990): reteaua feroviara insumeaza 142 km, iar cea a drumurilor publice 1.824 km, din care 338 km modernizate. Unitati de invatamint, cultura si arta (1989-1990): 383 scoli generale, 18 licee, un teatru dramatic, unul de papusi si o orchestra simfonica (la Botosani), 446 biblioteci, 153 cinematografe, muzee, case memoriale etc. Turism. Principalele obiective turistice: cetatea dacica de la Stincesti, schiturile Cozancea (cu biserica de piatra din 1756), Bals (1430), manastirile Vorona (1600), Gorovei (1742), Agafton (1740) s.a., bisericile Sf. Nicolae-Popauti din Botosani (1496) si Sf. Nicolae din Dorohoi (1495) – ctitorii ale lui Stefan cel Mare, bisericile de lemn din Vaculesti (1712), Braesti (1745), Cristesti (1766) s.a. Muzeul rascoalei taranesti din 1907 de la Flaminzi etc. Case memoriale: „Mihai Eminescu” (Ipotesti), „George Enescu” (Liveni), „Nicolae Iorga” (Botosani), „Stefan Luchian” (Stefanesti), „Alexandru (Pastorel) Teodoreanu” (Dorohoi), „Octav Bancila” (Corni), „Grigore Antipa” (Botosani), „Dimitrie Brandza” (Bivolu) etc. Indicativ auto: BT.

BUHUSI, oras in jud. Bacau, pe Bistrita, in depr. Cracau-Bistrita; 22.777 loc. (1991). Hidrocentrala si termocentrala. Constr. de utilaje si piese de schimb pentru ind. usoara. Veche fabrica de postav (1885). Filatura de celofibra si de lina pieptanata; tesatorie de bumbac si lina. Fabrica de mobila; produse de panificatie. Centru pomicol. Han (sec. 17). Biserica Manastirii Runcu (sec. 18). Atestat documentar din 1438, sub numele de Bodesti (azi cartier). Declarat oras in 1921.

KARIYA, oras in Japonia (Honshū), la 24 km SE de Nagoya; 120,1 mii loc. (1990). Nod rutier. Constr. de masini agricole, masini de cusut si piese de schimb pentru automobile. Produse textile si ceramice, Castel (1533). Turism.

ODORHEIU SECUIESC, municipiu in jud. Harghita, situat in depr. Odorhei, pe cursul superior al raului Tarnava Mare; 37.087 loc. (2003). Statie finala de c. f. Nod rutier. Expl. de balast si de argila. Turnatorie de fonta. Constr. de instalatii frigotehnice, de utilaje si piese de schimb pentru agricultura, de matrite si piese din fonta pentru ind. chimica. Fabrici de prelucr. lemnului (mobila, cherestea), confectii, mat. de constr. (caramizi, tigle, prefabricate din beton) si de produse alim. (preparate din carne si lapte, bere, amidon s.a.). Filatura de bumbac. Muzeu cu sectii de istorie, etnografie, arta si stiintele naturii, infiintat in 1913 pe baza unei colectii din 1872. Izv. cu ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, calcice, magneziene folosite ca ape masa si izv. cu ape minerale sulfuroase, clorurate, iodurate, bromurate, sodice, carbogazoase utilizate in tratamentul afectiunilor c*************e, reumatismale etc. In perioada stapanirii romane (106-271/275) aici a functionat un castru roman si o asezare civila numita Aeropolis. In sec. 13, in aceasta zona s-au stabilit secui alaturi de populatia autohtona romaneasca. In 1301 este mentionat un castru regal si o asezare romaneasca cu numele Villa Olachalis. In 1480, castrul regal a fost transformat in cetate, iar in 1492 in castel. In 1485, O.S. apare consemnat ca oras, iar la 17 febr. 1968 este declarat municipiu. In 1593, la O.S. a fost infiintata o scoala („Gymnasium Regium”) cu predare in limba latina, iar in 1765 una cu predare in limba romana. Monumente: castel-cetate (sec. 15, refacut in mai multe randuri), cu trei bastioane si fragmente de ziduri de incinta; capela romanica (sec. 13, reconstruita in stil renascentist in a doua jumatate a sec. 16); biserica franciscana (1712-1719), in stilul barocului transilvanean; biserica romano-catolica (1787-1793); biserica reformata (1781); cladirea Primariei vechi (1896).

tura (schimb, piesa de sah) s. f., g.-d. art. turei; pl. ture

INLOCUI vb. 1. a schimba. (A ~ o piesa uzata.) 2. v. substitui. 3. a schimba, (inv. si pop.) a muta, (frantuzism inv.) a ramplasa. (L-a ~ cu un inginer mai bun.) 4. v. suplini.

schimbABIL ~a (~i, ~e) tehn. Care poate fi schimbat; care se preteaza la substituire. piesa ~a. /a schimba + suf. ~bil

INLOCUIRE s. 1. schimb, schimbare, (inv.) mutare. (~ unei piese uzate.) 2. substituire, substitutie. (Proba ~ unor termeni prin altii.) 3. schimbare. (~ cuiva din functie.) 4. v. suplinire.

REFULA, refulez, vb. I. Tranz. 1. A respinge, a inabusi din domeniul constientului in subconstient imagini, dorinte, reprezentari, idei sau tendinte neplacute, care contrazic constiinta morala a individului. 2. (Tehn.) A deplasa sau a impinge, cu ajutorul unei pompe, un fluid intr-o conducta sau intr-un recipient. 3. A prelucra la cald sau la rece piesele de metal prin batere cu ciocanul sau prin presare la unul dintre capete, cu scopul de a schimba, partial sau total, forma pieselor. – Din fr. refouler.

RECALIBRARE, recalibrari, s. f. Actiunea de a recalibra si rezultatul ei; operatie prin care se realizeaza cu precizie piese identice si care se pot schimba intre ele, dar cu dimensiuni diferite de cele obtinute la calibrarea initiala. – V. recalibra.

PRELUCRAT adj. 1. modificat, prefacut, refacut, schimbat, transformat. (Text ~.) 2. (LIT.) adaptat, localizat. (piesa ~.)

schimb ~uri n. 1) Inlocuire a unui obiect sau a unei persoane prin alt obiect sau alta persoana. A face ~. piesa de ~. ◊ Cu ~ pe rand. Casa de ~ casa unde se pot schimba banii unei tari pe banii alteia. 2) Cedare a unui lucru pentru a primi altul in loc (in urma unor negocieri). ~ de marfuri. ◊ Liber-~ comert exterior fara nici un fel de restrictii. In ~ drept compensatie.3) Persoana sau grup de persoane care, dupa un anumit interval de timp, inlocuiesc sau sunt inlocuite intr-o munca, prin alta persoana sau prin alt grup de persoane. ~ de zi. ~ de noapte. 4) Interval de timp cat lucreaza o asemenea persoana sau un asemenea grup. A lucra in trei ~uri. 5) fig. Generatie tanara care inlocuieste pe cei varstnici intr-o activitate. ~ de maine. 6) mai ales la pl. Lenjerie de corp care inlocuieste pe cea purtata; albituri de primeneala. 7) Transmitere cu caracter reciproc. ~ de pareri. ~ de experienta. /v. a schmba

ANCOSA s. f. 1. crestatura. 2. decupare pe marginea filmelor cinematografice, care actioneaza dispozitivul de schimbare a iluminarii in portiunea masinii de copiat. 3. canal intr-o piesa metalica pentru a introduce conductorii electrici. (< fr. encoche)

REPROFILA vb. I. tr. 1. A schimba profilul, a reorganiza (o institutie, o intreprindere etc.). 2. A reface profilul unei piese degradate, al unei sosele vechi care se modernizeaza. ♦ refl. A-si schimba meseria, calificarea. [< re- + profila].

FITING, fitinguri, s. n. piesa de legatura tubulara cu ajutorul careia se poate face o prelungire, o schimbare de directie, o derivatie etc. la conductele metalice pentru fluide, la armaturi etc. – Din germ. Fitting.

REPROFILA vb. I. tr. 1. a schimba profilul, a reorganiza (o institutie, o intreprindere etc.). 2. a reface profilul unei piese degradate, al unei sosele vechi care se modernizeaza. II. refl. a-si schimba meseria, calificarea. (< re¹- + profila)

BALADOR, baladoare, s. n. piesa de angrenaj in forma de ax cu multe roti dintate, cu ajutorul carora se schimba viteza de rotatie. – Din fr. baladeur.

PROTEZA s.f. 1. Aparat, piesa care inlocuieste un organ (sau o parte dintr-un organ) al corpului. ♦ Inlocuire chirurgicala a unui organ cu o piesa artificiala. 2. (Fon.) Adaugare a unui sunet la inceputul unui cuvant fara ca acesta sa-si schimbe intelesul. [Var. prosteza s.f. / < fr. prothese, cf. gr. prosthesis].

DIALOG s. n. 1. conversatie intre doi vorbitori. 2. schimb de opinii intre reprezentantii a doua partide, state etc. 3. ansamblu de replici schimbate intre personajele unei piese de teatru sau ale unui film; pasaj dintr-o opera literara care reproduce convorbirea unor personaje. ♦ ~ interior = replicile pe care le schimba cu sine insusi un personaj literar. ◊ scriere redactata sub forma de dialog (1). 4. alternare de fraze muzicale care parca raspund una alteia, executate de doua voci sau instrumente ori chiar de un singur instrument cu registre diferite. (< fr. dialogue, lat. dialogus)

TRATAMENT s.n. 1. Fel de a se purta cu cineva; comportare; purtare. 2. Ingrijire medicala, mijloc pentru combaterea si vindecarea unei boli; cura, terapie. 3. (Tehn.) Operatie executata asupra unei piese sau asupra unui material pentru obtinerea unui anumit rezultat in scop industrial sau stiintific. 4. (Fon.) Evolutie, modificare, schimbare. 5. (Cinem.) Desfasurare a unui sinopsis, istorisire detaliata a subiectului unui film. [Pl. -te, -turi. / cf. it. trattamento, fr. traitement].

VARIATIE s.f. 1. schimbare; stare a unui lucru care prezinta (multe) schimbari. ♦ Diversitate, felurime. ♦ (Biol.) schimbare a unei insusiri morfologice, fiziologice, biochimice etc. a organismului animal si vegetal. 2. (La pl.; si in forma variatiuni) piesa muzicala compusa pe o tema sau pe un motiv dat, caruia i se adauga diferite ornamentatii. ♦ Dans solistic clasic, variat si de virtuozitate. 3. (Mat.) Variatia unei functii = diferenta dintre valorile functiei in doua puncte. 4. (Statist.) schimbare a nivelului unei variabile statistice de la un element la altul in cadrul unei colectivitati sub influenta anumitor factori. [Gen. -iei, var. variatiune s.f. / cf. fr. variation, lat. variatio].

A SE TRAVESTI ma ~esc intranz. 1) A-si schimba imbracamintea obisnuita pentru a nu putea fi recunoscut; a se deghiza. 2) (despre actori) A juca roluri diferite in aceeasi piesa (schimbandu-si costumul). 3) A se ascunde sub aparente inselatoare cu scopul de a induce in eroare; a se camufla; a se deghiza. /<fr. travestir

A DESFACE desfac 1. tranz. 1) A face sa se desfaca. 2) (contracte, tranzactii) A declara nul, fara efect. 3) (obiecte inchise) A face sa aiba o deschizatura, inlaturand piesa corespunzatoare. ~ un plic. ~ un pachet. 4) (obiecte stranse, impaturite) A desfasura intinzand; a despaturi. 5) (marfuri) A transmite in proprietate unui achizitor in schimbul unei sume de bani; a vinde. 2. intranz. (in superstitii) A inlatura prin descantece efectul vrajilor. /<lat. disfacere

MANTA ~le f. 1) Haina lunga si larga, confectionata din stofa groasa (de obicei, impermeabila), care se imbraca deasupra pe vreme rea. ~ de ploaie. ~ soldateasca. ◊ A-si gasi ~ua cu cineva a avea mult de lucru cu cineva pana a izbuti sa faca ceva. A festeli ~ua cuiva a strica reputatia cuiva. A-si intoarce ~ua dupa vant a-si schimba parerea, atitudinea dupa imprejurari. 2) inv. Haina lunga si larga, fara maneci, care se purta peste alta imbracaminte; mantie. 3) Invelis protector al unei piese sau al unui sistem tehnic. [Art. mantaua; G.-D. mantalei] /cf. pol., ucr. manta

A CEDA ~ez 1. tranz. 1) (bunuri aflate in proprietatea cuiva) A da (benevol) din propria posesiune. ~ un teritoriu. ◊ ~ pozitia (sau pozitiile) a se retrage. 2) (marfuri, mai ales deficitare) A trece prin vanzare in posesia altei persoane; a abandona in schimbul unei despagubiri. 2. intranz. 1) A inceta de a mai opune rezistenta (fizica sau morala); a se recunoaste invins. ~ intr-o lupta. 2) (despre lucruri, constructii, piese etc.) A nu mai rezista la actiunea unor factori externi. Podul ~at. 3) (despre boli, dureri etc.) A scadea in intensitate. /<fr. ceder

TRATAMENT s. n. 1. fel de a se purta cu cineva; comportare, purtare. 2. ingrijire medicala; cura, terapie. 3. (tehn.) ansamblu de operatii executate asupra unei piese sau unui material pentru modificarea proprietatilor fizico-mecanice sau a structurii interne a acestora. ◊ (inform.) manipulare a unei informatii printr-o masina oarecare. 4. (fon.) evolutie, modificare, schimbare. 5. desfasurare a unui sinopsis, istorisire detaliata a subiectului unui film. (< lat. trattamentum, dupa fr. traitement)

MANTA, mantale, s. f. 1. Haina lunga, groasa sau impermeabila care apara de frig, de ploaie etc.; spec. palton de uniforma militara. ◊ Expr. Manta de vreme rea = om pe care nu-l bagi in seama decat atunci cand ai nevoie de el. A-si intoarce mantaua dupa vant a-si schimba atitudinea dupa imprejurari. A-si gasi mantaua (cu cineva) = a o pati (cu cineva), a avea necazuri (cu cineva). ♦ (Inv.) Mantie. 2. Invelis care serveste pentru a proteja o piesa sau un sistem tehnic. 3. (La gasteropode) Rasfrangere a tegumentului care captuseste cochilia; palium. – Cf. pol., ucr., manta.

FIGURA s.f. 1. Chip, fata, obraz. 2. Forma exterioara a unui corp, a unei fiinte; imaginea plastica (desenata, pictata, sculptata) a unui corp. ◊ Figura geometrica = ansamblu de puncte, linii si suprafete. ♦ Carte de joc pe care sunt imprimate diferite semne si personaje (valet, dama etc.). ♦ Fiecare dintre piesele de sah (cu o forma caracteristica). 3. Persoana; personalitate. 4. Personaj reprezentativ, tipic al unei opere literare. 5. Reprezentare, imagine simbolica sau alegorica. ◊ Figura de stil (sau poetica) = procedeu stilistic prin care se schimba sensul propriu al unui cuvant in vers sau in proza. V. trop. ♦ Figurile silogismului = forme de silogism determinate de pozitia termenului mediu in premise. 6. Pozitie, miscare (la dans, la scrima etc.). [< it., lat. figura].

FIGURA s. f. 1. chip, fata, obraz. ♦ (fam.) a-i face a (cuiva) = a pacali, a face cuiva o farsa. 2. forma exterioara a unui corp, a unei fiinte; imagine plastica a unui corp. ♦ (mat.) ~ geometrica = ansamblu de puncte, linii si suprafete. ◊ carte de joc pe care sunt imprimate diferite semne si personaje. ◊ (sah) fiecare dintre piesele de joc. 3. persoana; personalitate. 4. personaj reprezentativ, tipic al unei opere literare. 5. reprezentare, imagine simbolica sau alegorica a unei persoane, a unui animal sau obiect. ♦ ~ de stil = procedeu stilistic prin care se schimba sensul propriu al unui cuvant, imbogatindu-i-se semnificatia. ♦ ĩ silogistice = cele patru forme pe care le poate lua silogismul in functie de pozitia termenilor in premise. 6. pozitie, miscare (la dans, la scrima, patinaj etc.). (< fr. figure, lat. figura)

PROTEZA s. f. 1. aparat, piesa medicala care inlocuieste un membru sau (o parte dintr-) un organ al corpului. ♦ ~ dentara = proteza pe care se fixeaza dantura falsa. 2. (fon.) adaugare a unui sunet la inceputul unui cuvant, fara ca acesta sa-si schimbe intelesul. (< fr. prothese, lat., gr. prosthesis)

PLACA placi f. 1) Bucata de material (lemn, metal, piatra etc.) cu fetele plane si grosime uniforma, mult mai mica in raport cu fetele. 2) piesa de masa plastica sau de ebonita pe care sunt imprimate v******i ale vocii sau ale instrumentelor muzicale pentru a fi reproduse; disc. ◊ ~ fotografica placa de sticla acoperita pe o parte cu emulsie sensibila la actiunea luminii. ~ funerara placa cu inscriptie fixata pe un monument funerar. A schimba (sau a intoarce) ~a a schimba subiectul discutiei sau comportarea fata de cineva. [G.-D. placii] /<fr. plaque

PROTEZA, proteze, s. f. 1. Aparat sau piesa medicala care inlocuieste un organ, un membru, o parte dintr-un membru amputat sau un conduct natural al corpului omenesc ori pe care se fixeaza o dantura falsa. ♦ Operatie chirurgicala prin care se inlocuieste un organ, un membru al corpului etc. printr-o proteza (1). 2. (Fon.) Aparitie accidentala a unei vocale la inceputul unui cuvant care incepe cu o consoana, fara a se schimba intelesul cuvantului. – Din fr. prothese.

FOAIE foi f. 1) Bucata dreptunghiulara de hartie. ◊ ~ de titlu pagina de la inceputul unei publicatii (cuprinzand titlul, numele autorului, locul si anul aparitiei lucrarii, editura etc.). A intoarce ~ia a se purta mai aspru cu cineva; a-si schimba atitudinea fata de cineva. 2) (urmat de determinari) Document prin care se adevereste ceva; act. ◊ ~ de drum a) act eliberat unui sofer, in care este indicat itinerarul si insarcinarile; b) bilet platit de o organizatie si pe baza caruia o persoana sau un grup de persoane are dreptul sa calatoreasca pe o anumita ruta. 3) Organ al plantelor superioare, format dintr-un limb si o codita; frunza. 4) inv. Publicatie periodica ce oglindeste evenimentele curente. 5) Latimea unei panze folosita in intregime la confectionarea hainelor. 6) piesa vestimentara femeiasca care acopera corpul de la talie in jos; fusta. 7) Strat subtire de aluat. 8) Bucata de material de grosime foarte mica. ~ de tinichea. [G.-D. foii; Sil. foa-ie] /<lat. folia