VOTIV, -A, votivi, -e, adj. (Despre inscriptii) Care exprima o fagaduinta solemna (fata de divinitate); harazit, inchinat divinitatii. ◊ Tablou votiv = fragment dintr-o pictura murala (bisericeasca) infatisand pe ctitori, de obicei cu miniatura bisericii in maini. – Din fr. votif, lat. votivus.

AFRESCO¹ loc. adv. (despre pictura murala) pictat pe zidul ud, proaspat. (< it. a fresco)

TROMPE L'OEIL [TROMPLoI] s. n. pictura murala care de la distanta da iluzia realitatii. (< fr. trompe l'oeil)

fresca (-ci), s. f. – Tehnica de a picta culori dizolvate in apa pe un zid; pictura murala. – Var. (inv.) fresc. Fr. fresque, it. fresco.

ARBORE, Nina (1890-1942, n. Tecuci), pictorita si graficiana romana. Fiica lui A.-Ralli (1). Desene si gravuri cu tematica sociala. In pictura, inclinatie spre stilizare excesiva. Portrete („Zamfir Arbore”). A practicat si pictura murala.

FRESCA, fresce, s. f. 1. Tehnica de a picta cu culori dizolvate in apa de var pe un zid cu tencuiala inca uda. ♦ pictura murala decorativa, de dimensiuni mari, realizata prin aceasta tehnica. 2. Fig. Compozitie literara de dimensiuni mari, care infatiseaza tabloul de ansamblu al unei epoci, al unei societati etc. – Din fr. fresque.

MURAL, -A, murali, -e, adj. Aflat pe un zid; destinat sa stea pe un perete. ◊ pictura murala = pictura care, datorita tehnicii folosite, adera perfect la zidul pe care este executata. Harta murala = harta mare de atarnat pe perete. – Din fr. mural, lat. muralis.

muralIST, -A, muralisti, -ste, s. m. si f. Specialist in picturi murale. – Din engl. muralist.

FRESCA ~ce f. 1) pictura murala monumental-decorativa, executata pe tencuiala inca umeda. 2) fig. Opera literara vasta care prezinta un tablou de ansamblu al unei epoci sau al unei societati. [G.-D. frescei] /<fr. fresque

ZUGRAVEALA ~eli f. 1) v. A ZUGRAVI. 2) Strat de apa de var sau de huma (si coloranti), care se aplica pe pereti in scop decorativ sau protector. 3) pictura murala in special pe peretii unei biserici. [G.-D. zugravelii] /a zugravi + suf. ~eala

TROMPE L'OEIL s.n. (Arte) pictura murala care da la distanta iluzia realitatii. [Pron. tromp-l'oi. / < fr. trompe l'oeil].

psimit s.n. (inv.) praf obtinut prin pisarea varului sau a tencuielii de pe pereti, intrebuintat in picturile murale; ceruza.

MURAL, -A adj. Destinat sa stea pe un perete. ◊ pictura murala = pictura pe zid; harta murala = harta de atarnat pe perete. [Cf. fr. mural, lat. muralis < murus – zid].

muralIST, -A s.m. si f. (Arte) Pictor specializat in picturi murale. [< engl. muralist].

MESOPOTAMIAN, -A adj. care apartine Mesopotamiei. ♦ arta ~a = arta dezvoltata in Mesopotamia, caracterizata, in arhitectura, prin zigurate, prin pereti decorati cu ceramica smaltuita policrom, cu picturi murale si cu basoreliefuri, iar in sculptura prin admirabile statui, portrete, tauri inaripati si reliefuri cu scene de vanatoare. (< fr. mesopotamien)

muralISM s. n. curent artistic din sec. XX caracterizat prin mari picturi murale pe teme populare sau pentru propaganda nationala. (< fr. muralisme)

AVRIG, oras in jud. Sibiu, pe stinga Oltului, in vestul depr. Fagaras. Statiune climaterica; 13.995 loc. (1991). Expl. forestiere, de argila si de calcare. Ind. constr. de masini (utilaje pentru ind. textila si a lemnului, buldozere pe senile, remorci basculante, cabine pentru tractoare, autobasculante), sticlarie (cristaluri, corpuri pentru iluminat), portelanului si a faiantei. Hidrocentrala (14,2 MW). Muzeu etnografic. Mentionat documentar din 1364. Monumente: urmele unei cetati (sec. 13); biserica evanghelica (1270-1280, cu transformari din sec. 16); biserica ortodoxa, cu picturi murale (1762); castel in stil baroc (sec. 18); casa memoriala „Gheorghe Lazar”. Declarat oras in 1989.

BONAMPAK, oras precolumbian apartinind civilizatiei maya, in actualul stat Chiapas din Mexic. Descoperirile arheologice au scos la suprafata aici cele mai stralucite picturi murale, insotite de hieroglife, de pe terit. Americii precolumbiene.

CHASSERIAU [saserio], Theodore (1819-1856), pictor francez. Picturi murale, portrete („Adele Chasseriau”), compozitii mitologice, istorice sau religioase, intr-o viziune romantica si caracterizate prin linia sinuoasa a corpurilor („Suzana la baie”).

CHEIA, statiune climaterica si de odihna, cu functionare permanenta, in depr. omonima, pe Teleajen, in raza com. Maneciu (jud. Prahova), la poalele M-tilor Ciucas, la 871 m alt. Climat de depr. submontana, tonic-stimulant, cu aer puternic ozonificat, cu veri racoroase si ierni blinde. Biserica manastirii Cheia cu picturi murale executate de Gh. Tattarescu in 1837 si manastirea Suzana. Releu de televiziune prin satelit.

CHICHEN ITZA, oras precolumbian in S Mexicului, in Pen. Yucatan. Intemeiat in sec. 6, a devenit cap. Statului Maya si apoi a noului Imp. Maya-Toltec (sec. 10), fiind abandonat in sec. 15. Sapaturile arheologice au scos la lumina grandioase vestigii constind din edificii de caracter civil, piete publice, o piramida monumentala („El Castillo”) dedicata cultului solar, un templu al „razboinicilor” cu bogate picturi murale s.a.

CHLADEK, Anton (1794-1882, n. Elemir, Serbia), pictor roman de origine ceha. Portrete („Ienachita Vacarescu”, „Constantin Ipsilanti”) si miniaturi. pictura murala bisericeasca. In atelierul sau a lucrat un timp N. Grigorescu.

CIMABUE, Giovanni (pe numele adevarat Cenni di Pepo) (c. 1250-c. 1302), pictor florentin. Precursor al Renasterii. Maestru al lui Giotto. pictura murala (Biserica San Francesco din Assisi) si de altar („Fecioara intre ingeri”, astazi la Luvru), mozaicuri.

IZBUC, manastire infiintata intre anii 1928 si 1930, in jud. Bihor, com. Carpinet, avand doua biserici, una de lemn, Izvorul Tamaduirii, si alta de zid, Adormirea Maicii Domnului (cu picturi murale executate in 1969-1972).

IZVORU, com. in jud. Arges, pe cursul inferior al raului Teleorman; 2.765 loc. (1998). Cresterea bovinelor. Biserica Sf. Nicolae (1701, cu picturi murale din 1829).

IZVORU BARZII, com. in jud Mehedinti; 2.855 loc. (1998). Combinat chimic (in satul Halanga) pentru producerea de apa grea necesara centralei atomoelectrice de la Cernavoda. Cresterea bovinelor. Viticultura. In satul Schitu Topolnitei se afla manastirea Topolnita, cu biserica Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul (1644-1646; construita pe locul uneia din sec. 14); pastreaza picturi murale in stil bizantin (din 1673). Dupa secularizare (1863), manastirea a fost parasita si reinfiintata in 1930. Restaurata in 1930-1932, 1991-1992.

COLIBASI 1. Oras in jud. Arges, pe stg. Argeselului, in zona Piemontului Cindesti; 25.133 loc. (1991). Uzina de autoturisme („Dacia”), intreprindere de piese auto pentru tractoare, autocamioane, autobuze si autoturisme de teren; prelucr. lemnului; ind. alim. Institut de cercetare si inginerie tehnologica pentru autoturisme. Biserica Sf. Nicolae (1786) cu picturi murale de factura populara: cula din 1797 in localit. componenta Racovita; manastirea Vierosi (1545) in localit. componenta Fagetu. Declarat oras in 1989. 2. Com. in jud. Giurgiu, pe Arges; 4.196 loc. (1991).

RUNC, manastire de calugari, situata in localit. componenta Runcu a orasului Buhusi, jud. Bacau, ctitorita de Stefan cel Mare in 1457, dupa batalia victorioasa impotriva lui Petru Aron de la Orbic (apr. 1457). Biserica veche a manastirii a fost demolata, pe locul ei zidindu-se biserica actuala cu hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil (1760-1787; picturile murale interioare au fost executate abia in 1987). Complexul monahal a fost restaurat in anii 1980-1990.

HODOS-BODROG, manastire (de calugari) situata in satul Bodrogu Nou, com. Felnac, jud. Arad. Intemeiata in sec. 12 (cea mai veche din Romania) si atestata documentar in 1777. Initial, manastirea a avut o biserica de lemn, pe locul careia s-a zidit, la sfarsitul sec. 14, biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului, care a suferit importante modificari si restaurari (1766, 1803, 1902-1907), in stil baroc. Picturi murale din 1766. Colectie de icoane (sec. 15-18), de carti vechi, manuscrise, argintarie etc.

DEALU, Manastirea ~, manastire de maici, situata la 4 km de Targoviste, in satul Viforata, com. Aninoasa. Intemeiata (probabil) in timpul domniei lui Mircea cel Batran, este mentionata documentar, la 17 nov. 1431, intr-un act emis de domnul Alexandru Aldea. Biserica Manastirii D., cu hramul Sf. Nicolae, a fost construita in 1499-1501, din initiativa domnului Radu cel Mare si terminata de fratele sau Vlad cel Tanar, in 1510-1512. Picturile murale interioare executate in 1514-1515 de o echipa de zugravi condusa de mesterul Dobromir din Targoviste si refacute in 1713. Importanta necropola domneasca (aici se afla mormintele voievodale ale lui Radu cel Mare 1508, Vlad Inecatul 1532, Patrascu cel Bun 1557, racla cu capul lui Mihai Viteazul). In sec. 16, aici a fost instalata o tiparnita, de sub teascurile careia au iesit Liturghierul (1508), Octoihul (1510) si Evangheliarul (1512). La Manastirea D. a functionat Liceul militar „Nicolae Filipescu” (1912-1940).

HARLAU, oras in jud. Iasi, pe raul Bahlui; 12.223 loc. (1998). Statie finala de c. f. Expl. de gresii si calcare oolitice. Fabrici de mobila si cherestea, de tricotaje si conf., de mase plastice; tesatorie de matase; produse alim. (conserve de legume si fructe, preparate din lapte, bauturi alcoolice, otet). Centru pomicol si viticol. Muzeu de arheologie si etnografie. Biserica Sf. Gheorghe (ctitorie din 1492 a lui Stefan cel Mare), cu valoroase picturi murale interioare (1530); biserica Sf. Dumitru (ctitorie din 1535 a lui Petru Rares, cu unele transformari din 1779, initiate de marele spatar Iordache Cantacuzino-Deleanu); biserica Sf. Nicolae-Munteni (ante 1848). Ruinele caselor domnesti. Prima mentiune documentara dateaza din 1384. Resedinta domneasca. Stefan cel Mare a incheiat aici, cu polonii, Tratatul de pace din 12 iul. 1499. Declarat oras in 1968.

RADOVAN, com. in jud. Dolj, situata ib C. Desnataului, pe raul Desnatui; 1.304 loc. (2005). Nod rutier. Mat. de constr. Rezervatia naturala Valea Rea. In satul R. mentionat documentar in 1558, se afla biserica Intrarea in Biserica a Maicii Domnului (sec. 19, refacuta in 1870), in satul Intorsura exista biserica Sfintii Imparati Constantin si Elena (1783), iar in satul Tarnava, schitul Tarnavita, cu biserica Sf. Sf. Gheorghe (1672), cu picturi murale din 1694, executate de un grup de mesteri condus de Andrei zugravul, proveniti de la Scoala de zugravi din Hurez.

HERMAN, Hans (1885-1980, n. Sibiu), pictor si grafician german din Romania. Peisagist de formatie clasica cu accente romantice, prezinta cu precadere privelisti panoramice. pictura murala si restaurari de fresca.

CUTESCU-STORCK, Cecilia (1879-1969, n. Ciineni, jud. Vilcea), pictorita romana. Deosebit simt al monumentalului, constructie viguroasa si clara; colorit sobru. Peisaje panoramice. Compozitii cu figuri intr-o viziune decorativa, picturi murale („Istoria negotului romanesc” din aula Academiei de Stiinte Economice din Bucuresti).

ROGOVA, com. in jud. Mehedinti, situata in Campia Blahnitei, pe cursul superior al raului Blahnita; 1.473 loc. (2005). Viticultura. Biserica avand dublu hram – Sf. Nicolae si Sf. Ioan Botezatorul (ante 1822, cu picturi murale interioare din 1822), in satul Poroinita, si biserica Sf. Nicolae (1832, cu picturi murale interioare originare), in satul R.

RECEA-CRISTUR, com. in jud. Cluj, situata in zona dealurilor Garboului, la poalele E ale dealului Cacova, pe cursul superior al raului Lonea; 1.632 loc. (2005). Satul R.-C. apare atestat in 1320. In satul Osoi, mentionat documentar in 1341, se afla biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil (1800, cu picturi murale interioare din 1821), iar in satul Ciubancuta, amintit documentar in 1554, biserica de lemn Sf. Nicolae (1829).

SALARD, com. in jud. Bihor, situata in C. Barcaului, pe raul Barcau; 4.172 loc. (2005). Viticultura. In satul S., atestat documentar in 1291, se afla o biserica din sec. 15 (azi biserica reformata), iar in satul Hodos, mentionat documentar in 1169, o biserica din sec. 13 (azi biserica reformata), cu fragmente de picturi murale interioare din sec. 15 si turn-clopotnita din 1858.

SACALAZ, com. in jud. Timis, situata in campia Timisului, pe raul Bega Veche; 6.394 loc. (2005). Statii de c. f. in satele S. si Beregstau Mare. Satul Beregstau Mic apare mentionat documentar in 1317, iar satul S. in 1392. In satul Beregstau Mare, atestat documentar in 1335, se afla o biserica ortodoxa din 1793, cu picturi murale interioare din sec. 19.

OBREJA 1. Com. in jud. Caras-Severin, pe raul Bistra, in zona de confl. cu raul Timis, la poalele de NV ale Muntelui Mic; 3.293 loc. (2003). Statie (in satul O.) si halta de c. f. (in satul Iaz). Pomicultura. In satul O., mentionat documentar in 1547, se afla biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel (1780, cu picturi murale interioare din 1834). In arealul satului Iaz au fost descoperite urmele unei asezari neolitice apartinand Culturii Starcevo-Cris (5000-3500 i. Hr.). precum si ale uneia din perioada de tranzitie de la Neolitic la Epoca Bronzului (2500-1800 i. Hr.). 2. Sat in com. Mihalt (jud. Alba), pe terit. caruia a fost descoperita, pe langa doua asezari datand din Neolitic si Epoca Bronzului, o importanta asezare, cu cimitir apartinand populatiei daco-romane (sec. 2-4).

mural, -A adj. 1. aplicat, fixat pe un perete. ♦ pictura ~a = pictura executata pe zid. 2. (despre plante) care creste pe ziduri. (< fr. mural, lat. muralis)

mural ~a (~i, ~e) 1) Care este aplicat pe un perete (sau pe un zid) ca ornament. pictura ~a. 2) Care se fixeaza pe perete; de perete. Harta ~a. Gazeta ~a. /<fr. mural, lat. muralis

PORTINARI, Candido (1903-1962), pictor, ceramist, litograf si ilustrator brazilian. Picturi de sevalet realizate in tonuri delicate, subtile („Purtatorii de cafea”, „Emigrantii”) si vaste decoratii murale („Munca pamantului”, „Jocurile copiilor”, „Cele patru elemente”, toate la Ministerul Educatiei din Rio de Janeiro, fresca din Biblioteca congresului, Washington; decoratia din catedrala de la Belo Horizonte; panourile „Razboiul si Pacea” oferite pentru O.N.U. de Brazilia), in care se remarca o tendinta puternica spre un expresionism aspru si violent.