LITOGRAFIE ~i f. 1) Procedeu de reproducere si multiplicare a unor texte, desene etc. prin negative imprimate pe o piatra de calcar. 2) Lucrare realizata prin acest procedeu. [G.-D. litografiei; Sil. -to-gra-] /<fr. lithographie

LITOGRAFIE s.f. Metoda de reproducere a textelor, a desenelor etc. prin folosirea unor negative imprimate pe o piatra de calcar; atelier unde se executa astfel de lucrari. ♦ Desen sau tablou reprodus prin acest procedeu. [Gen. -iei. / < fr. lithographie, cf. gr. lithos – piatra, graphein – a scrie].

LITOGRAFIE s. f. reproducere si multiplicare a textelor, desenelor etc. prin negative imprimate pe o piatra de calcar. ◊ lucrarea obtinuta. ◊ sectie intr-o intreprindere, atelier unde se executa astfel de lucrari. (< fr. lithographie)

piatra s. 1. v. roca. 2. (GEOL.) piatra-de-var v. calcar; piatra ponce = spuma-de-mare, (inv.) piatra spumoasa. 3. (MIN.) piatra pretioasa = nestemata, piatra rara, piatra scumpa, (inv.) stema; piatra rara v. piatra pretioasa; piatra scumpa v. piatra pretioasa. 4. (reg.) rasnitoare. (~ de moara.) 5. piatra funerara = (prin Ban.) zleaman. 6. piatra de vin v. tartru. 7. v. tartru. 8. v. calcul. 9. v. calculoza. 10. v. grindina.

CARBONATI (‹ fr {i}) s. m. pl. Saruri ale acidului carbonic. ♦ Carbonat neutru = sare a acidului carbonic in care doi atomi de hidrogen au fost inlocuiti cu atomi de metale. ♦ Carbonat acid = sare a acidului carbonic in care un singur atom de hidrogen a fost inlocuit cu un atom de metal; (impr.) bicarbonat. ♦ Carbonat de calciu = sarea de calciu a acidului carbonic, raspindita in natura sub forma de calcar (piatra de var), creta, marmura, calcit; intrebuintat ca piatra de constructie, la obtinerea cimentului, a varului, a sticlei. ♦ Carbonat de sodiu = sarea de sodiu a acidului carbonic, produs de baza al industriei chimice, folosit in ind. sticlei, a sapunului, a uleiurilor vegetale, a petrolului, metalurgica, farmaceutica, in gospodarie etc.; soda (1). ♦ Carbonat acid de sodiu = sarea de sodiu a acidului carbonic, folosita ca alcalinizant al secretiei gastrice in acidoze si sub forma de lotiuni detergente in infectii, arsuri etc.; (impr.) bicarbonat de sodiu.

SILICATARE s. f. 1. trecere a unui oxid metalic in stare de silicat prin combinarea cu silice. 2. impregnare a unui lemn, a unei pietre de calcar, a unui teren de fundatie etc. cu o solutie pe baza de silicati, in vederea consolidarii si impermeabilizarii. (dupa fr. silicatation)

calcar s. (GEOL.) piatra-de-var, (reg.) babita.

CALCEDONIE (dupa fr. {i}; {s} lat. chalcedonius „din Calcedonia”) s. f. Varietate criptocristalina anhidra, de cuart, cu structura fibroasa, formata prin depunere din solutii coloidale concentrate sau rezultata din deshidratarea si recristalizarea gelurilor de silice (opal). Contine incluziuni de oxid de fier, carbonat de calciu, rutil, are luciu de ceara; prezinta urmatoarele varietati: safirin, serdolic, plasma, crizopraz si heliotrop. Apare si sub forma de cremene in calcare. Utilizata ca piatra semipretioasa, in mecanica de precizie si ca material abraziv.

calcar, calcare, s. n. Roca sedimentara sau biogena alcatuita din carbonat de calciu, de culoare alba, cenusie, rosie, neagra etc.; piatra-de-var. [Acc. si: calcar] – Din lat. calcarius, fr. calcaire.

calcar ~e n. Roca sedimentara de diferite culori, formata din carbonat de calciu, avand diverse intrebuintari, mai ales ca material de constructii; piatra-de-var. [Acc. si calcar] /<lat. calcarius, fr. calcaire

calcar, calcare, s. n. Roca sedimentara sau biogena formata din carbonat de calciu; (pop.) piatra-de-var. [Acc. si: calcar] – Fr. calcaire (lat. lit. calcarius).

calcar s.n. Roca sedimentara, formata din carbonat de calciu; piatra de var. [Pl. -re, -ruri. / cf. it. calcare, fr. calcaire, lat. calcarius].

BABITA s. v. calcar, gasteropod, gastropod, iasca, limax, melc, melc fara casa, piatra-de-var.

PISOLIT s.n. 1. Graunte de carbonat de calciu sau de oxid de fier de marimea unui bob de mazare. 2. Roca de calcar formata din pisolite (1). [< fr. pisolithe, cf. gr. pisos – mazare, lithos – piatra].

calcar/calcar s. n. roca sedimentara de precipitatie sau organogena, din carbonat de calciu; piatra-de-var. (< fr. calcaire, lat. calcarius)

OOLIT s.n. Granula sferica de calcar. ♦ Roca sedimentara formata din granule calcaroase. [< fr. oolithe, cf. gr. oon – ou, lithos – piatra].

GASTROLIT s.n. (Biol.) Nume dat unor granule de calcar care se gasesc in stomacul racului si din care se reface crusta dupa naparlire. [Cf. germ. Gastrolith < gr. gaster – stomac, lithos – piatra].

MOZAIC ~uri n. 1) Opera de arta decorativa, formata prin asamblarea estetica a unor bucati de materiale (piatra, sticla, marmura, ceramica, smalt) de diverse culori, fixate intre ele cu mortar sau cu mastic. 2) Lucrare constand din realizarea unei suprafete lustruite (de pardoseala) din ciment, cu bucati mici de marmura, calcar etc. 3) Ansamblu de elemente eterogene. /<fr. mosaique, it. mosaico

BIOLIT (‹ fr. {i}; {s} gr. bios „viata” + lithos „piatra”) s. n. Roca sedimentara formata prin actiunea complexa a organismelor vegetale (fitobiolite) sau animale (zoobiolite), in urma depunerii resturilor biogene dupa moartea acestora (acumularea de cochilii, spiculi de spongieri, alge calcaroase si frustule de diatomee). Poate fi caustobiolit (carbuni, bitumene) si acaustobiolit (diatomite, calcare). Este utilizat ca generator de energie si in ind. mat. de constr.