JOB-BROKER GIOB-/ s. m. intermediar pe piata muncii. (< engl. job-broker)

BURSA² s. f. 1. piata capitalista care functioneaza permanent. 2. unitate specifica economiei de piata, unde se negociaza si se incheie tranzactii privind marfuri, valori mobiliare, valute si devize, asigurari etc. ♦ ~ neagra = comert clandestin, piata ilicita; a muncii = institutie unde se inregistreaza cererile de lucru ale somerilor; ~ de valori = bursa unde se negociaza titluri de valori. (< fr. bourse)

ECONOMIE s. f. 1. totalitatea ramurilor muncii sociale existente intr-o anumita oranduire sociala, determinate de stadiul de dezvoltare a fortelor de productie si a relatiilor de productie. ◊ totalitatea relatiilor de productie care constituie cadrul desfasurarii muncii sociale. ♦ ~ de piata = forma de organizare si functionare a economiei in care oamenii isi desfasoara activitatea in mod liber, autonom si eficient. ◊ ramura, sector de activitate productiva. ◊ gospodarire. 2. stiinta care se ocupa cu studiul economiei (1). ♦ ~ politica = stiinta sociala care studiaza legile productiei sociale, ale repartitiei si schimbului bunurilor materiale, specifice diferitelor oranduiri sociale in succesiunea lor istorica. 3. chibzuinta, cumpatare (in cheltuieli). 4. (pl.) rezerva de bani: bani agonisiti. 5. alcatuire, compozitie a planului unei lucrari, a tratarii unei chestiuni etc. (< fr. economie, lat. oeconomia, gr. oikonomia)

JOBSHOP GIOBSOP/ s. n. piata a fortei de munca. (< engl. jobshop)

RICARDO [rika:dou], David (1772-1823), economist si om politic britanic. Om de afaceri. Reprezentant al scolii clasice de economie. Promotor al sistemului de piata libera; a dezvoltat teoria valorii bazate pe munca si teoria plusvalorii; a analizat repartitia venitului national si principalele categorii economice legate de aceasta. Teoria rentei diferentiale a legat-o de legea fertilitatii descrescande a solului. Justificand liber-schimbismul si diviziunea muncii intre tari, a elaborat teoria costurilor comparative de productie. Opera lui R., alaturi de cea a lui Smith, a influentat gandirea economica contemporana. Op. pr.: „Despre principiile economiei politice si ale impunerii”.

CONSTANTINESCU, Nicolae N. (1920-2000, n. Bucuresti), economist roman. Acad. (1990), prof. univ. la Bucuresti. Lucrari privind istoria economica a Romaniei, teoria economica, economia mediului ambiant, evaluarea fondului forestier, economia de piata („Revolutia industriala in Romania”, „Problema contradictiei in economie”, „Economia protectiei mediului natural”, „Teoria valorii muncii si lumea contemporana”).

COMUNITATEA EUROPEANA A CARBUNELUI SI OTELULUI (C.E.C.O.), organizatie internationala guvernamentala, cu sediul la Bruxelles, una din cele trei entitati ale Comunitatii Europene. Fondata prin Tratatul de la Paris din 1951, isi incepe activitatea in 1952, in scopul formarii unei piete comune a carbunelui si a produselor siderurgice, in vederea unei repartizari mai judicioase a productiei si a cresterii productivitatii muncii in statele membre. Membri fondatori: Belgia, Franta, R.F.G., Italia, Luxemburg si Olanda. Alti membri: Danemarca, Irlanda si Marea Britanie (din 1973), Grecia (din 1981, membru plin in 1986), Spania si Portugalia (din 1986).

SAY [se], Jean-Baptiste (1767-1832), economist francez. Popularizator al teoriei lui Adam Smith, a elaborat o doctrina economica proprie, bazata pe vestita „formula trinitara” a repartitiei, care porneste de la teoria celor trei factori ai productiei (munca, capitalul si pamantul) dupa care fiecare primeste recompensa in functie de serviciile aduse. Autorul legii debuseelor – „legea Say”, potrivit careia echilibrul economic se realizeaza automat pe piata („Tratat de economie politica”, „Cercetare despre modul cum se produce, se repartizeaza si se foloseste bogatia”, „Curs de economie politica”).

BURSA² (‹ fr.) s. f. piata si institutie unde se negociaza hirtii de valoare. ♦ B. comerciala = locul unde se coteaza in mod oficial piata bunurilor si serviciilor: marfuri, asigurari, frahte (navluri) etc. ♦ B. de valori = piata specializata in operatiuni de vinzare-cumparare a valorilor imobiliare. Acest fel de piata permite statului, colectivitatilor, intreprinderilor publice sau private sa obtina profituri necesare unor noi investitii. ♦ Expr. a juca la b. = a cumpara si a revinde la bursa cu scopul speculativ de a obtine cistiguri din diferenta de pret ce s-ar ivi prin schimbarea favorabila a cursului. ♦ B. neagra = comert clandestin. ♦ Bursa muncii = (in unele tari) institutie care inregistreaza cererile de lucru si mijloceste angajarile.