JAGUAR, jaguari, s. m. Animal carnivor feroce din familia felidelor, cu blana galbena roscata si cu pete negre circulare, care traieste in America Centrala si in America de Sud (Felis onca). [Pr.: -gu-ar] – Din fr. jaguar.

PANDA s. m. invar. Mamifer carnivor asemanator cu un ursulet, care are blana alba cu pete negre si traieste in Himalaia (Ailurus fulgens). – Din engl., fr. panda.

VARSAT¹ s. n. 1. Faptul de a (se) varsa. 2. (Med.; pop.) Variola. ◊ Varsat negru = forma grava de variola, in care pustulele de pe corp sunt foarte numeroase si pline cu sange, aparand ca niste pete negre. Varsat de vant = varicela (Pop.) Varsat mare = scarlatina. (Pop.) Varsat mic = pojar. – V. varsa.

PLOSNITA, plosnite, s. f. Insecta parazita, de culoare rosie, cu corpul turtit si cu miros urat caracteristic, care traieste prin crapaturile peretilor sau ale mobilelor si se hraneste cu sangele omului; paduche-de-lemn, stelnita, polusca (Cimex lectularius). ◊ Compuse: plosnita-de-pom = numele a doua insecte de culoare maslinie pe spate, cu antenele in dungi negre si galbene, care traiesc pe fragi, pe zmeura, pe capsuni etc. (Pentatoma baccarum si Dolycoris baccarum); plosnita-de-gradina = insecta de culoare albastrie, cu miros usturator, foarte daunatoare legumelor (Sirachia oleracea); plosnita-sura = insecta de culoarea bronzului, cu aripi inguste si cu capul in forma de cub, care imprastie un miros aromatic (Syromastes marginatus); plosnita-de-apa = a) insecta care inoata pe spate la suprafata apei si care are un ac otravitor (Notonecta glanea); b) racusor; c) cornatar; plosnita-de-camp = insecta parazita verzuie pe spate, castanie pe aripi si rosiatica pe burta, care traieste pe fructe si pe legume (Palomena prasina); plosnita-verzei = insecta daunatoare, de circa 8 mm lungime, rosie cu pete negre, care ataca varza si conopida (Euryderma ornata). – Cf. ceh. ploscica.

OACHES, -A, oachesi, -e, adj. 1. Cu pielea fetei de culoare inchisa si cu ochii, parul si sprancenele negre; brunet, brun; p. ext. (despre pielea, tenul, capul omului) de culoare inchisa, care bate in negru. ♦ (Rar; despre lucruri) De culoare inchisa, care bate in negru. 2. (Despre oi) Cu pete negre in jurul ochilor. – Probabil ochi¹ + suf. -es.

COBRA, cobre, s. f. Sarpe veninos care traieste in Africa si in sudul Asiei, caracterizat printr-un gat foarte latit, cu pete negre marginite cu alb, semanand cu niste ochelari; sarpe-cu-ochelari (Naja naja). – Din fr. cobra.

TURTUREA, turturele, s. f. Pasare calatoare asemanatoare cu porumbelul, bruna-roscata pe spate si cu pete negre marginite cu alb pe laturile gatului; turturica (Streptopelia turtur). – Lat. turburella.

RAS², rasi, s. m. Specie de mamifer salbatic, carnivor, din familia felinelor, mai mare decat pisica salbatica, cu blana galbena-roscata (cu pete negre) si cu smocuri de par pe urechi; linx (Lynx lynx). – Din sl. rysi.

SFRANCIOC, sfrancioci, s. m. (Ornit.; la pl.) Gen de pasari rapitoare, calatoare, insectivore, din ordinul paseriformelor, mai mari decat vrabiile, cu cioc incovoiat si cu gheare puternice (Lanius); (si la sg.) pasare care face parte din acest gen. ◊ Sfrancioc mare = pasare cenusie pe spate, alburie pe pantece, cu pete negre pe coada, pe aripi si in dreptul ochilor; lupul-vrabiilor (Lanius excubitor). [Var.: sfrancioc s. m.] – Din scr. svracak.

GRINDEL ~i m. Peste dulcicol de talie medie, avand forma asemanatoare cu a tiparului si culoarea verde-galbuie, cu pete negre. /<germ. Grendel

JAGUAR ~i m. Mamifer carnivor, de talie mare, cu blana galbena-roscata cu pete negre, care traieste in America de Sud. [Sil. -guar] /<fr. jaguar

OACHES ~a (~i, ~e) 1) (despre persoane) Care are parul si pielea de culoare inchisa; cu pielea si cu parul de culoare inchisa, negriu; negricios; smolit; brunet. 2) (despre lucruri) Care bate in negru; de culoare inchisa. 3) (despre oi) Care are pete negre in jurul ochilor; cu pete inchise in jurul ochilor. /ochi + suf. ~es

PARDOS ~si m. 1) inv. Mamifer exotic carnivor, foarte agil, de talie mare, avand corp puternic si mladios, coada lunga si blana galbena cu pete negre; leopard; pantera. 2) Blana acestui mamifer. 3) fig. Om curajos, viteaz. /<sl. parudosu, ngr. pardos

PALAMIDA¹ ~e f. Peste marin rapitor de talie medie, albastru-negru pe spinare, cu inotatoare spinoase si cu multi dinti. ◊ ~-de- balta peste dulcicol de talie mica, cu cap fusiform, de culoare verde-galbuie, cu pete negre, avand spini dorsali si placi osoase laterale. /<ngr. palamidha

PESTE ~i m. I. 1) Animal vertebrat acvatic cu corp, de obicei, prelung si acoperit cu solzi, cu aripioare pentru inot, avand respisratie, in majoritatea cazurilor, branhiala. ~ viu. ~ congelat. ◊ Cat ai zice ~ intr-o clipa; dintr-o data. Asta-i alta mancare de ~ asta-i complet altceva. A se zbate ca ~ele pe uscat a depune eforturi disperate si fara succes pentru a iesi dintr-o situatie grea. A tacea ca ~ele a nu rosti nici un cuvant. 2) la pl. mai ales art. pop. Constelatie din emisfera boreala. ◊ Zodia ~elui unul dintre cele douasprezece sectoare zodiacale. II. (in imbinari, indicand diferite specii): ~-vivipar peste care naste pui vii. ~-veninos peste inzestrat cu organe speciale care produc venin. ~-zburator peste marin care poate sari din apa si zbura pe o traiectorie mica. ~-cu-spada peste marin de talie mare, cu corp fusiform lipsit de solzi, avand falca de sus prelungita si ascutita ca o sabie cu doua taisuri. ~-ciocan peste marin cu cap in forma de ciocan. ~-ferastrau peste marin cu gura in forma de lama de ferastrau, dintata pe doua laturi. ~-de-piatra peste dulcicol de talie medie, cu corp fusiform, intalnit in ape adanci si cu fund pietros; pietrar. ~-lup peste dulcicol rapitor, de talie medie, verzui pe spate; abat. ~-porcesc peste dulcicol de talie mica, fusiform, cu mustati, patat pe laturi; porcusor. ~-paun peste marin de talie mica, albastrui-verzui, cu nuante aurii pe spate si argintiu pe abdomen si flancuri. ~-tiganesc a) orice peste marunt; b) peste dulcicol de talie medie, cu cap mic si corp lat, avand forma romboidala; caracuda; c) peste dulcicol de talie mica, cu corp fusiform, verde-galbui cu pete negre, avand spini dorsali si placi osoase laterale. /<lat. piscis

TURTUREA ~ele f. Pasare migratoare cu penaj cenusiu, asemanatoare cu porumbelul, dar mai mica, cu gatul scurt, cu coada lunga si cu pete negre in jurul gatului. [Art. turtureaua; G.-D. turturelei; Var. turturica] /<lat. turturella

URZICAR ~i m. 1) Pasare sedentara, de talie mica, cu penaj de culoare negrie, care isi face cuib prin urzici. 2) Fluture mic, cu aripi brun-roscate, cu pete negre, a carui larva se hraneste cu urzici. / urzica + suf. ~ar

PEBRINA s.f. Boala infectioasa a viermilor de matase, manifestata prin mici pete negre care apar pe pielea acestora. [< fr. pebrine].

COBRA s.f. Sarpe veninos care traieste in India avand pe gat niste pete negre marginite cu alb; sarpe-cu-ochelari; naja. [< fr., port. cobra].

FUMAGINA s.f. Boala a unor arbori de padure, a vitei de vie si a unor pomi fructiferi datorata unei ciuperci si care se manifesta prin aparitia unor pete negre, prafoase pe organele atacate. [< fr. fumagine].

muras, -a, murasi, -e, adj. (reg.) cu pete negre (oile).

muscur, -a, muscuri, -e, adj. (reg.; despre oi, capre) 1. de culoare alba, cu pete negre pe bot. 2. spalacit.

oacar, oacara, oacari, oacare, adj. (inv. si reg.; mai ales despre oi) 1. cu pete negre pe la bot, urechi, ochi. 2. murdar, nespalat.

petrisor, petrisori, s.m. (reg.) 1. specie de peste marunt cu corpul in forma de fus, cu un sir de pete negre pe laturi si cu doua mustati in coltul gurii; porcusor. 2. o specie de planta denumita si „fluturasi”.

pistrioi, -oaie, adj. (reg.; despre oi) cu pete negre pe bot.

pistru, pistra, adj. (reg.; despre oi) care are pete negre pe bot; pistrioi.

JAGUAR s.m. Animal carnivor din America de Sud, foarte feroce, cu parul galben-roscat si cu pete negre rotunde ca ale panterei. [Pron. -gu-ar. / < fr. jaguar, port. jaguarete < cuv. tupi].

purina, purine, s.f. (reg.) oaie alba cu pete negre in jurul botului.

COBRA/COBRA s. f. sarpe veninos din Africa si Asia care are pe gat niste pete negre marginite cu alb; sarpe-cu-ochelari; naja. (< fr., port. cobra)

DALMATIAN¹ s. m. caine de agrement, decorativ, rezistent, cu blana alba acoperita cu mici pete negre sau maro inchis. (< fr. dalmatien)

FUMAGINA s. f. boala criptogamica a unor arbori de padure, a vitei de vie si a unor pomi fructiferi, care se manifesta prin aparitia unor pete negre, prafoase pe frunze. (< fr. fumagine)

JAGUAR s. m. animal carnivor din America de Sud, feroce, cu parul galben roscat si cu pete negre, rotunde, ca ale panterei. (< fr. jaguar)

PANDA s. m. mamifer rar, asemanator cu ursul alb, cu pete negre pe urechi si in jurul ochilor, care traieste in padurile din Himalaia si in muntii din China, hranindu-se cu muguri de bambus. (< engl., fr. panda)

PANTERA s. f. mamifer carnivor de prada din familia felinelor, in Africa si Asia, agil si feroce, cu blana galben-roscata presarata cu pete negre; leopard. (< fr. panthere)

PEBRINA s. f. boala infectioasa a viermilor de matase, prin mici pete negre care apar pe pielea acestora. (< fr. pebrine)

musca (muste), s. f. – 1. Insecta (Musca domestica). – 2. Albina. – 3. Par lasat sa creasca sub buza inferioara. – 4. Cavitate innegrita pe dintii calului. – Mr., megl. musca, istr. muske. Lat. musca (Puscariu 1137; Candrea-Dens., 1180; REW 5766), cf. it., prov., cat., sp., port. mosca, fr. mouche. – Der. muscar, s. m. (insecta, Telephorus fucus; gelat, Muscicapa griseola); muscarie (var. muscaraie), s. f. (multime de muste); muscura, adj. (oaie cu pete negre pe cap); cuvint pe care Giuglea, Cercetari lexicografice, 18 il deriva din lat. musculus ‹ muscidus, cu probabilitate redusa, si care a trecut la bg. muskur (Capidan, Raporturile, 210).

oacar (oacara), adj. – (Oaie) alba cu pete negre pe bot. – Mr. oacar(n)a. Origine necunoscuta. S-a presupus gr. ὠχρός sau ỏϰρίαϰος „palid” (Cihac, II, 679; Diculescu, Elemente, 441); sau oaches (Tiktin); sau bg. okrena (Capidan,, Elementul slav in dialectul aroman, 76); sau bg. vakalu „cu ochi negri” (Candrea); sau lat. *obaquilus, in loc de aquilus „brunet” (Densusianu, GS, VI, 317-19; Scriban); dar nici una dintre ipoteze nu e convingatoare. Trebuie sa existe o legatura ca oaches.

pistru s. m. – Berbec alb cu pete negre pe cap. Sl. pistru „pestrit”, cf. pastrav, pestrit. – Der. pistrui (var. pestrui), s. m. (pata mica pe fata); pistrui, adj. (pestrit, patat); pistruiat, adj. (cu pistrui), cuvinte folosite in Munt. si Mold. (ALR, I, 26); pistra, s. f. (Mold., pinza groasa); pistruet, adj. (patat, cu pistrui); pistruiala, s. f. (varietate); impistrui, vb. (a picta, a orna; a broda; a impodobi; a picta ouale cu ceara si vopsele), probabil prin confuzia lui pistrui „pestrit” a sl. pistriti „a varia” cu sl. pristroiti „a impodobi”; impistritura, s. f. (pictura; podoaba).

PISTRU, pistri, s. m. (Reg.) Berbec alb cu pete negre pe bot. – Slav (v. sl. pĩstru).

SCRUMBIE (‹ ngr.) s. f. Nume dat unor pesti teleosteeni: a) s. albastra = peste din familia scombride, lung de 30-30 cm, cu corpul cilindric, albastru-verzui, cu dungi transversale pe spate, alburiu pe partea ventrala, raspandit in Oc. Atlantic si in unele mari (Scomber scrombus); uscata, se comercializeaza sub numele de tari, iar conservata sub numele de macrou; b) s. de Dunare = peste din fam. clupeide, lung de 30-40 cm, cu corpul alungit si turtit lateral, acoperit cu solzi caduci, pe spate verde-albastrie, pe laturi alb-argintie (Alosa = Caspialosa pontica). Relict ponto-caspic, se intalneste in M. Azov si M. Neagra, de unde migreaza in fluvii, inclusiv in Dunare, unde se si reproduce. Numele de s. de D. este uneori folosit si pentru rizeafca, specie inrudita cu care este adesea confundata. S. de mare = specie asemanatoare cu s. de Dunare, dar mai mica, cu cateva pete negre, rotunde, pe laturile corpului (Alosa maeotica). Relict ponto-caspic intalnit mai ales in M. Neagra si M. Azov iar in timpul verii si in lacul Razelm. Numita si s. alba de mare.

MAC², maci, s. m. 1. Numele mai multor plante din familia papaveraceelor, cu flori de obicei rosii si cu seminte marunte, uleioase, inchise intr-o capsula (Papaver); din fructele uneia dintre specii se extrage opiul, iar semintele ei se folosesc in alimentatie. ♦ P. restr. Samanta macului (1), folosita in alimentatie. 2. Compuse: mac-cornut = planta erbacee paroasa cu flori rosii, avand la baza fiecarei petale o pata neagra (Glaucium corniculatum); (reg.) macul-ciorii = zamosita. – Din bg. mak, scr. mak.

PARS, parsi, s. m. Nume dat mai multor specii de mamifere din familia rozatoarelor, cu aspect intermediar intre veverita si soarece, lungi de circa 20 centimetri, cu coada lunga si stufoasa, cu blana moale si bogata, cu ochi mari si cu bot ascutit, care traiesc mai ales prin paduri, catarate in copaci (unde isi au de obicei culcusul si unde hiberneaza) (Glis glis, Muscardinus avellanarius, Dryomus netedula). ◊ Pars de stejar = mamifer rozator asemanator cu parsul, dar cu cate o pata neagra pe obraji. (Eliomys quercinus). [Var.: pas s. m.] – Din sl. pluchu.

SPIS, spisuri, s. n. pata neagra care apare uneori la tipar intre cuvinte. – Din germ. Spiess.

OACAR, -A, oacari, -e, adj. (Inv. si reg.; despre oi) Cu pete (negre) pe bot. – Et. nec.

MUSCAR, muscari, s. m. 1. Pescar care prinde pestele cu undita, intrebuintand ca nada muste. 2. Numele mai multor pasari migratoare insectivore (Muscicapa). 3. Gandacel insectivor de forma lunguiata, cu gatul de culoare rosie, cu o pata neagra pe partea ventrala si cu aripile negre (Catharis fusca). – Musca + suf. -ar.

NASUT, -A, nasuti, -te, adj. (Reg.) 1. Nasos. ♦ Fig. Curios; obraznic. 2. (Despre oi) De culoare neagra cu o pata alba pe bot sau de culoare alba cu o pata neagra pe bot. – Lat. nasutus, -a.

negreATA, negreti, s. f. Insusirea de a fi negru; culoare neagra; pata neagra. – Lat. nigritia sau negru + suf. -eata.

VOAL ~uri n. 1) Tesatura foarte fina si transparenta din bumbac, matase sau fibre sintetice, folosita la confectionarea obiectelor vestimentare femeiesti. 2) la pl. Varietati ale acestei tesaturi. 3) Bucata din aceasta tesatura folosita de femei pentru a-si acoperi fata sau capul; val. 4) pata neagra pe un material fotografic, aparuta in urma unui defect de fabricatie sau de utilizare. [Monosilabic] /<fr. voile

VOAL s.n. 1. Tesatura fina si transparenta; val. 2. (Fot.) pata neagra slaba produsa pe un material fotografic, datorita developarii prelungite, unui defect de fabricatie etc. [Pron. voal. / < fr. voile].

nasut, nasuta, adj. (reg.) 1. cu nasul mare si diform; nasos. 2. (fig.) care-si baga nasul peste tot; curios, obraznic. 3. (despre oi) de culoare neagra cu o pata alba pe bot sau de culoare alba cu o pata neagra pe bot. 4. (s.f.) pasare de balta denumita si babita.

SPIS s.n. (Poligr.) pata neagra care apare uneori intre cuvinte datorita ridicarii materialului de albitura in timpul tiparului. [< germ. Spiess].

SPIS s. n. pata neagra uneori la tipar intre cuvinte, randuri etc., datorata ridicarii materialului fata de albitura. (< germ. Spiess)

VOAL s. n. 1. tesatura fina si transparenta; val. 2. (fot.) pata neagra slaba produsa pe un material fotografic, datorita developarii prelungite, unui defect de fabricatie etc. (< fr. voile)

2) alunica f., pl. nele, si -nita f., pl. e (bg. lunica, alunita, pistruie, dim. d. luna, luna, alunita, contaminat de alunica 1. V. luna). Mica pata neagra sau cafenie pe obraz ori pe corp. V. neg.

DALMATIAN, -A, dalmatieni, -e, s. m. si f. Specie de caine de talie mijlocie cu parul scurt de culoare alba cu numeroase pete mici negre sau maro-inchis. ♦ (Adjectival) Caine dalmatian. [Pr.: -ti-an] – Din fr. dalmatien.

GRINDEL, grindei, s. m. Peste mic, asemanator cu tiparul, de culoare verde-galbuie, cu pete mari, negre; molan (Nemachilus barbatulus). – Din sas. grendel (= germ. Grundel).

TIGAI, tigai, s. m. Specie de gandac mare, negru cu pete galbene, care traieste prin padurile de conifere (Hylobius abietis). – Et. nec.

MATASAR, -A, matasari, -e, s. m., adj. 1. S. m. (Inv.) Persoana care lucra sau vindea matase (1). 2. S. m. Pasare din nordul Europei (care petrece iarna la noi), de culoare sura-rosietica, cu aripile si gatul negre cu pete rosii si cu un mot de pene in crestetul capului (Bombycilla garrulus). 3. Adj. (Reg.) Care produce matase (1). – Matase + suf. -ar.

OCHI², ochesc, vb. IV. 1. Intranz. A potrivi o arma la ochi pentru ca proiectilul sa nimereasca tinta; a fixa linia de ochire a unei arme; a lua tinta, a tinti. ♦ Tranz. A tinti pe cineva sau ceva cu o arma; p. ext. a lovi tinta cu un proiectil. 2. Tranz. A urmari, a fixa cu privirea, a descoperi pe cineva (printre mai multe persoane) cu o anumita intentie; a(-si) pune ochii pe cineva. ♦ A remarca, a observa (dintr-un grup mai mare) un obiect necesar (pentru a si-l insusi sau a se folosi de el); a-si fixa privirea asupra unui obiect. ♦ A privi cu insistenta, cu atentie, cu interes; a cerceta. ♦ A distinge cu privirea, a zari, a observa. ♦ A cerceta cu privirea, a scruta. 3. Refl. unipers. (Reg., despre intinderi acoperite de zapada) A face din loc in loc pete, ochiuri (negre sau de verdeata) prin topirea zapezii. – Din ochi¹.

FLUIERAR, fluierari, s. m. 1. Persoana care canta din fluier (1); fluieras (2). 2. (Reg.) Mester care face fluiere (1). 3. Nume dat mai multor pasari care emit sunete ca ale fluierului (1), dintre care cea mai cunoscuta are capul si spatele negru cu pete galbene-aurii, ciocul lung si subtire si picioarele lungi (Charadrius pluvialis). [Pr.: flu-ie-] – Fluier + suf. -ar.

CERNEALA ~eli f. 1) Lichid de diferite culori, intrebuintat la scris sau la tiparit. ~ rosie. 2) inv. Vopsea neagra; negreala. pata de ~. [G.-D. cernelii; Sil. -nea-la] /<sl. trunilo

CONDOR ~i m. Specie de vultur, de talie mare, cu penaj negru, cu pete albe pe aripi, cu capul si gatul golas, mut, care traieste in muntii din America de Sud. [Acc. si condor] /<fr. condor

DALMATIAN ~eni m. 1) Specie de caini cu parul scurt, de culoare alba cu pete mici negre sau maro. 2)Caine din aceasta specie. /<fr. dalmatien

cacior (caciur), -a, caciori, -e, adj. (inv.; reg.) 1. (despre oi, cai si porci) alb-negru, cu pete, pestrit. 2. (despre lucruri si oameni) absurd, desantat, neintemeiat, vrednic de ras.

LIMBURGIT s. n. roca magmatica efuziva din familia peridotitelor, din olivina si augit, cu structura porfirica si culoare neagra cu pete verzi. (cf. Limburg)

URZICAR², urzicari, s. m. (Reg.) 1. Pasare mica, cu pene negricioase, care traieste mai ales prin urzici. 2. Fluture mic, rosiatic, cu pete mari, negre, a carui omida, de culoare neagra, traieste pe urzici (Vanessa urticae). – Din urzica + suf. -ar.

SERVAL (‹ fr.; cuv. port.) s. m. Felina cu blana cafenie-galbuie, cu numeroase pete mici negre dispuse relativ regulat, cap mic, urechi mari, coada relativ scurta (Felis serval). Adultul atinge pana la 1 m lungime. Traieste in Africa (la S de Sahara), indeosebi in savane si in tinuturi muntoase. Se hraneste cu serpi, soparle, mamifere mici, pasari. Sin. pisica-tigru.

SALAMANDRA (‹ fr., lat.) s. f. Specie de amfibian din ordinul urodelelor (caudatelor), cu corpul negru cu pete galbene si laturile inelate (Salamandra salamandra). Tegumentul lucios al s. secreta o substanta iritanta cu rol protector. Traieste in N Africii, in S si in centrul Europei. Sin. solomazdra.

BASET, baseti, s. m. Caine de vanatoare cu corpul lunguiet, cu labele scurte, cu urechile lungi, cu pete rosietice sau negre pe corp, folosit pentru scoaterea din vizuina a vulpilor si a bursucilor. – Din fr. basset.

GAINUSA, gainuse (gainusi), s. f. 1. Diminutiv al lui gaina. 2. Numele mai multor pasari salbatice de munte sau de balta. ◊ Gainusa de balta = pasare migratoare acvatica, cu penaj negru, cu o pata rosie de piele golasa in frunte si cu picioarele verzui (Gallinula chloropus). 3. (Astron.; art.) Closca-cu-Pui. 4. Carabus, corla. 5. (La pl.) Planta veninoasa cu tulpina lunga si subtire, cu flori mici albe, situate in varful tulpinii (Isopyrum thalictroides). 6. Planta din familia rozaceelor cu tulpina scurta si cu flori albe (Potentilla micrantha). [Pr.: ga-i-] – Gaina + suf. -usa.

GRAUR, grauri, s. m. Pasare migratoare cu ciocul ascutit de culoare galbuie si cu pene negre-verzui cu pete albe (Sturnus vulgaris). ♦ (Adjectival m.; despre cai) Care are culoarea cenusie (impestritata cu pete albe). [Var.: (pop.) graure s. m.] – Lat. graulus.

LEOPARD, leoparzi, s. m. Animal carnivor din familia felidelor, cu blana de culoare galbuie cu pete roscate sau negre, care traieste in Asia si in Africa; pantera (Felis pardus). ♦ Blana acestui animal. ◊ Leopardul zapezilor= irbis. [Pr.: le-o-] – Din fr. leopard, lat. leopardus.

negreATA ~eti f. 1) v. negreALA. 2) pata de culoare neagra. /negru + suf. ~eata

PANTERA ~e f. 1) Mamifer exotic carnivor, foarte agil, de talie mare, avand corp puternic si mladios, coada lunga si blana galbena cu pete inchise; leopard. ◊ ~ neagra specie de leopard cu blana neagra, care traieste in insulele din Sud-Vestul Asiei. 2) Blana a acestui mamifer. 3) fig. Femeie rea, manioasa si violenta. /<fr. panthere

BASET s.m. Specie de caine de vanatoare cu corpul lunguiet si labele scurte, cu pete rosietice sau negre, specializat in scoaterea din vizuina a vulpilor si a bursucilor. [< fr. basset].

percet, perceata, adj. (reg.; despre oi) baltata (cu pete albe sau negre).

BASET s. m. 1. caine de vanatoare cu corpul alungit si labele scurte, cu pete rosietice sau negre. 2. rasa franceza de gaini cu picioare foarte scurte. (< fr. basset)

BASET, baseti, s. m. Caine de vanatoare cu capul, urechile si corpul lungarete, cu labele scurte, cu pete rosietice sau negre pe corp, folosit pentru scoaterea din vizuina a vulpilor si bursucilor. – Fr. basset.

PRIC, -A, prici, -ce, adj. (Reg.; despre vite) Cu pete albe si negre, baltat.

PAG², -A, pagi, -ge, adj., s. m. si f. (Cal sau, rar, alt animal) negru sau roscat cu pete albe. – Din sl. *pegu.

LISITA, lisite, s. f. Pasare calatoare de balta, cu pene negre si cu o pata alba intre ochi, avand carnea comestibila (Fulica atra). [Var.: (reg.) liseta s. f.] – Cf. bg. liska, ucr. lysucha.

pata s. 1. stropitura, (reg.) patatura, picatura. (O ~ de sange, de noroi.) 2. (inv.) maculatura, macula. (~ mare de cerneala pe hartie.) 3. (prin Ban. si Transilv.) sarga. (Calul are o ~ neagra pe grumaz.) 4. (ANAT.) pata galbena v. macula lutea.

BENGHI ~uri n. pop. pata mica de culoare neagra pe obraz sau pe corp. /<turc. benek

PAG paga, pagi, page (mai ales despre cai) Care este de culoare neagra sau roscata, cu pete mari albe. /<sl. pegu

albinizm n. (d. albinos). O boala care face sa se descoloreze [!] pelea [!] si paru si sa se inroseasca ochii. Negrii bolnavi de albinizm au pete albe pe pele. Sint si animale bolnave de albinizm (soarici albi, iepuri albi, merle albe, corbi albi, elefanti albi). Sint chear [!] si vegetale bolnave de aceasta boala (lipsa de clorofila).

DOBERMAN s.m. Rasa de caini de talie mare, cu par scurt, negru, maro sau gri-albastrui cu pete roscate, originar din Germania. [< engl. doberman, cf. Doberman – cel care a crescut pentru prima data astfel de caini].

VARSAT² n. pop. Boala epidemica de natura virotica caracterizata prin eruptii de vezicule (sau pete rosii) pe suprafata pielii, care, uscandu-se, lasa cicatrice; variola. ◊ ~ negru variola hemoragica. ~ de vant boala contagioasa care se manifesta prin febra si eruptie veziculara; varicela. ~ mare boala contagioasa (frecventa la copii) care se manifesta prin febra si eruptie rosie pe tot corpul, urmata de cojirea pielii; scarlatina. ~ mic boala contagioasa la copii, care se manifesta prin aparitia unor pete rosii pe piele; rujeola; pojar; cori. /v. a (se) varsa

PESTRIT, -A, pestriti, -e, adj. 1. Care are pete mici sau picaturi, stropi de culori diferite (de obicei alb cu negru); p. ext. cu culori diferite; pestritat. ◊ Fonta pestrita = amestec de fonta cenusie cu fonta alba. ♦ (Pop.) Dungat, vargat. 2. P. ext. Care este (format din elemente) de tot felul, care este amestecat, variat, felurit (si adesea eterogen); pestritat. Lume pestrita. 3. Fig. (Pop. si fam.) Prefacut, ipocrit, viclean, fals; rautacios. ◊ Expr. (Pop. si fam.) A fi pestrit la mate (sau cu mate pestrite) = a fi rau la suflet; a fi foarte zgarcit – Din sl. pĩstrĩ.

pietroica (pietroaica),, pietroici (pietroaice), s.f. (reg.) specie de pasari cu aripile si spatele negre si cu abdomenul alb (pietrar negru sau pietroica neagra) sau pasare de marime mijlocie, cenusie pe spate si cu o pata alba pe frunte, care traieste prin locuri stancoase si nisipoase (pietrar sur, pietroica sura).

VIPERA, vipere, s. f. 1. Sarpe mic, foarte veninos, avand pe cap o pata de culoare inchisa in forma de V si pe spate o dunga lata, neagra, in zigzag; naparca (Vipera berus). ◊ Expr. Pui de vipera = om rau, femeie rea. ◊ Compus: Vipera-cu-corn = specie de vipera mai mare si mai veninoasa decat vipera comuna, care are deasupra gurii un fel de corn format din solzi (Vipera ammodytes). 2. Fig. Persoana rea, perfida. – Lat. vipera.

AUSEL, ausei, s. m. 1. Mica pasare insectivora cu penele maslinii pe spate, albicioase pe abdomen, cu o pata galbena-roscata pe cap (Regulus regulus). 2. Pasare din familia pitigoiului, cu coada si aripile negre, spatele rosu-aprins, crestetul si gusa albe. (Aegithalus pendulinus). [Pr.: a-u-] – Aus („mos”, disparut din limba, cuvant mostenit din lat.) + suf. el.

INNEGRI, innegresc, vb. IV. 1. Tranz. A vopsi, a da cu negru; a negri; p. ext. a face sa devina de culoare inchisa, a intuneca. ◊ Expr. (Fam.) A innegri hartia = a scrie. ♦ Intranz. si refl. A deveni negru; p. ext. a capata o culoare inchisa, a se intuneca. ♦ Refl. (Despre oameni) A se bronza. ♦ A murdari, a pata. 2. Intranz. A aparea, a se detasa ca o pata intunecata pe un fond de culoare deschisa. 3. Tranz. Fig. A prezenta in culori sumbre, defaimatoare; a ponegri. – In + negru.

BOU ~i m. 1) Taur castrat, folosit ca animal de tractiune si, mai ales, pentru carne. ◊ A lucra ca un ~ a lucra mult si din greu. A scoate (pe cineva) din ~ii lui a scoate (pe cineva) din fire; a enerva. ~ii ara, caii mananca se spune in cazul cand unii muncesc, iar altii trag foloase. A-si baga (sau a-si pune) ~ii in jug (sau in plug) cu cineva a colabora cu cineva. 2) fig. depr. Barbat prost. 3): ~-de-balta (sau -de-apa) a) specie de broaste cu pete rosii sau galbene pe pantece; b) specie de batlan cu gatul alb si cu penajul galben-verzui pe spate si negru pe cap. ~-de-mare peste marin, de talie mica, de culoare cafenie sau cenusie-inchisa. ~-de-noapte bufnita. ~ul-domnului a) radasca; b) buburuza. [Monosilabic] /<lat. bovus

GANDAC ~ci m. pop. Insecta din ordinul coleopterelor. ◊ ~ de casa (sau de bucatarie) insecta nocturna brun-roscata care se hraneste cu produse alimentare; svab; libarca. ~ de mai insecta brun-castanie, care apare la inceputul lunii mai si distruge culturile agricole; carabus. ~ de Colorado insecta galbui-portocalie, cu dungi negre longitudinale pe aripi, care distruge cartofii. ~ de frasin insecta verde-surie cu miros specific; cantarida. ~ de trandafiri insecta coleoptera de talia unui carabus, de culoare verde-aramie, cu pete albe pe elitre, care se hraneste cu sucul florilor; ileana. /<sb. gundelj

BIBAN (< bg.) s. m. Peste teleostean rapitor, de apa dulce si salmastra, raspindit in Europa si Asia de Nord, lung de 25-30 cm, de c. 2 kg, cenusiu-verzui, cu 5-9 dungi negre transversale pe flancurile corpului si cu carne alba, gustoasa (Perca fluviatilis). ♦ B.-soare = peste teleostean rapitor si daunator pisciculturii (distruge puietul si icrele), lung de 10-20 cm, verde-albastrui cu pete portocalii si verzui, originar din America de Nord (Lepornis gibbosus); sorete.

COD s.m. (Iht.) In general, peste marin din fam. gadidae, avand corpul mai mult sau mai putin alungit, acoperit cu solzi mici, moi si zimtati; este pestele de consum cel mai important din lume, raspandit in zonele nordice ale Oceanului Atlantic si ale celui Pacific. Codul propriu-zis sau morua (Gadus morhua), preponderent in Oceanul Atlantic, atinge lungimea de 1,5 m, are spatele cenusiu cu pete rotunde cafenii (engl. Atlantic cod); cel din Pacific (Gadus macrocepahlus) este mai deschis la culoare, galbui cu pete maronii (engl. Pacific cod, gray cod) si de talie mai mica. Se comercializeaza drept cod patat. Adesea, sub denumirea de cod se comercializeaza si celelalte specii de gadidae; v. eglefin, merlan, bacaliar, merluciu, leng, pollack (cod negru).