TERAPIE, terapii, s. f. Terapeutica (1). ◊ Terapie tisulara = histoterapie. Terapie intensiva = terapie prin care bolnavii imediat operati sau in stare foarte grava sunt permanent asistati de personal medical in saloane speciale; reanimare. – Din fr. therapie.

SMURD (Serviciul Mobil de Urgenta, Reanimare si Descarcerare), unitate de interventie publica avand in structura sa echipe integrate de reanimare specializate in acordarea asistentei medicale si tehnice de urgenta (inclusiv terapie intensiva mobila), precum si echipe cu personal paramedical specializat in acordarea de prim ajutor calificat. Are in vedere toate urgentele care pun viata unor persoane in pericol imediat (accidente rutiere, explozii, accidente de munca sau casnice, stari de urgenta ca stopul c**************r, suspiciuni de infarct, insuficienta respiratorie acuta). Foloseste ambulante de reanimare, elicoptere si avioane (inclusiv pentru transferul unor pacienti in stare critica intre diverse centre medicale), personal medical si auxiliar specializat in domeniul asistentei medicale de urgenta si colaboreaza cu pompierii militari (sub aspect operativ). Prima unitate de acest fel, initiata in 1992, sub egida clinicii de anestezie si terapie intensiva din Targu Mures, a devenit centru-pilon national. In prezent unitatile SMURD din tara functioneaza in cadrul Inspectoratelor pentru Situatii de Urgenta, unitatii speciale de interventie in situatii de urgenta (avand ca operator aerian structurile de aviatie ale Ministerului Administratiei si Internelor) in colaborare cu autoritatile publice locale sau cu spitale judetene si regionale de urgenta.

MEDICO-SANITAR, -A, medico-sanitari, -e, adj. Care are un caracter medical si sanitar, privitor la personalul medical si sanitar. – Medico- + sanitar.

SANITAR, -A, sanitari, -e, adj., s. m. 1. Adj. Care se refera la sanatate, privitor la sanatate; (despre legi, masuri, servicii etc.) destinat ocrotirii si ingrijirii sanatatii publice. Serviciu sanitar. ♦ Punct sanitar = cea mai mica unitate de asistenta medicala, functionand in intreprinderi sau in locuri de munca izolate. Agent sanitar (si substantivat, m.) = persoana din cadrul personalului medical mediu al unui spital sau al unui serviciu medical, care se ocupa (in mediul rural) cu ingrijirea bolnavilor, cu executarea masurilor de dezinfectie in cazuri de epidemii etc. Spirt sanitar = spirt folosit ca dezinfectant extern, impropriu pentru baut. 2. S. m. Soldat instruit pentru a da primul ajutor ranitilor si a se ingriji de ridicarea si transportarea lor de pe campul de lupta. – Din fr. sanitaire.

BONETA ~e f. 1) Acoperamant pentru cap, confectionat din panza sau stofa, fara boruri, cu doua panglici care se leaga sub barbie. ~ de noapte. ~ pentru s****i. 2) Tichie din panza alba, de forma cilindrica sau conica, purtata mai ales de personalul medical si de bucatari, in scopuri igienice. 3) Chipiu fara cozoroc, de forma lunguiata, purtat de militari. /<fr. bonnet

SANITAR, -A adj. Care se refera la sanatatea publica, care are scopul de a intretine si a ocroti sanatatea. ♦ Punct sanitar = mica unitate de asistenta medicala in intreprinderi sau in locuri de munca izolate; agent sanitar (si s.m.) = persoana din cadrul personalului medical inferior care se ocupa cu ingrijirea bolnavilor (in special in mediul rural). ♦ (Despre vehicule) Care serveste la transportarea bolnavilor si a ranitilor. // s.m. Ostas care face parte din serviciul de ingrijire a ranitilor in armata. [< fr. sanitaire, cf. lat. sanitas – sanatate].

MATERNAJ s. f. 1. atitudine afectiva de solicitudine, devotament a personalului medical fata de bolnavi. 2. orice relatie dintre doua persoane, dintre care una are un comportament maternal fata de cealalta. (< fr. maternage)

SANITAR, -A I. adj. 1. referitor la sanatate, la igiena publica. ♦ punct ~ = mica unitate de asistenta medicala; agent ~ (si s. m.) = persoana din cadrul personalului medical inferior care se ocupa cu ingrijirea bolnavilor (in mediul rural). 2. (despre instalatii) care serveste la distribuirea, la evacuarea apei, la igiena unei locuinte. II. s. m. ostas din serviciul de ingrijire a ranitilor in armata. (< fr. sanitaire)

VIZITA, vizite, s. f. 1. Faptul de a merge la cineva in scopul unei intrevederi cu caracter prietenesc, oficial sau de curtoazie. ◊ Carte de vizita = bucata mica de carton, dreptunghiulara, pe care este scris numele unei persoane, profesiunea si titlurile sale, adresa etc., si pe care titularul o inmaneaza sau o trimite unor cunoscuti, cu diverse prilejuri. ◊ Expr. A fi in vizita cu cineva = a avea relatii de prietenie cu cineva, a-si face vizite reciproc. 2. Oficiu prestat de medicul care se deplaseaza la domiciliul unui bolnav sau care primeste un pacient pentru consultatie. ♦ Deplasare zilnica facuta in saloanele unui spital, la patul bolnavilor, de catre medici, insotiti de personalul auxiliar. ◊ Vizita medicala = control medical (periodic) facut salariatilor, elevilor etc. 3. Deplasare la fata locului intr-o localitate, intr-o regiune, la un obiectiv, cu scopul de a le cunoaste, de a le controla etc. – Din fr. visite.

PARAMEDIC, paramedici, s. m., adj. (Med.) (Referitor la) personalul auxiliar care lucreaza intr-o unitate medicala. – Din engl. paramedic.

ORDONANTA, ordonante, s. f. 1. Dispozitie scrisa emisa de o autoritate administrativa, judecatoreasca etc., act care contine aceasta dispozitie. ◊ Ofiter de ordonanta = ofiter atasat pe langa marile comandamente, cu misiunea speciala de a transmite ordinele. Ordonanta de plata = dispozitie, ordin de plata a unei sume. Ordonanta prezidentiala (sau, iesit din uz, presedintiala) = masura cu caracter urgent si provizoriu pe care presedintele unei instante judecatoresti o poate ordona, in cazuri exceptionale, pentru evitarea unei pagube iminente si ireparabile sau pentru inlaturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul unei executari. ♦ (In trecut) Hotarare, sentinta judecatoreasca. ♦ (Inv.) Reteta medicala. 2. (In vechea armata) Soldat atasat pe langa un ofiter pentru servicii personale. 3. Aranjare, oranduire, organizare a elementelor unei opere de arta ale unei constructii etc. – Din fr. ordonnance.

AVIATIE s. f. 1. zbor cu ajutorul avioanelor. ◊ disciplina care studiaza tehnica si zborul vehiculelor aeriene mai grele decat aerul. 2. personalul si mijloacele de zbor ale unei tari, ale unei societati comerciale etc. ◊ forta aeriana ingloband personalul si avioanele militare ale unei armate. ♦ ~ sanitara = formatie sanitara dotata cu avioane pentru acordarea asistentei medicale de urgenta. (< fr. aviation)

CONDICUTA, condicute, s. f. Diminutiv al lui condica (1). ♦ (In trecut) Carnet destinat personalului casnic, in care se nota identitatea purtatorului casnic, in care se nota identitatea purtatorului, locurile unde a fost angajat etc. ♦ (In trecut) Legitimatie a femeilor p*********e profesioniste, unde erau inregistrate vizele medicale de control impotriva bolilor venerice. – Condica + suf. -uta.

SEDINTA, sedinte, s. f. 1. Adunare organizata a membrilor unui corp constituit, a unui colectiv, a personalului unei intreprinderi, al unei institutii, pentru a discuta, pentru a dezbate si a hotari ceva. ♦ Dezbatere a unei cauze in fata unei instante judecatoresti. 2. Interval de timp in care se face o expunere, se executa o actiune, se aplica un tratament medical etc. – Sedea + suf. -inta (dupa fr. seance).