LECTOR², -A s.m. si f. Cititor. ♦ Cel care citeste cu voce tare unei persoane suferinde. ♦ Cel care citeste intr-o editura manuscrisele predate spre publicare si refera asupra lor. [Cf. fr. lecteur, lat. lector].

LECTOR², -A I. s. m. f. 1. cititor. ◊ cel care citeste cu voce tare unei persoane suferinde. 2. persoana care citeste intr-o editura manuscrisele predate spre publicare si refera asupra lor. 3. ajutor al preotului care citea in timpul slujbei textele edificatoare. II. s. n. 1. aparat pentru redarea unor sunete inregistrate. 2. dispozitiv periferic care permite citirea si introducerea informatiei de pe o cartela perforata intr-un calculator sau ordinator. (< fr. lecteur, lat. lector)

MINICARDIOGRAF s. n. electroc********f de buzunar, care permite persoanelor suferinde sa-si controleze singure functionarea cordului. (< mini¹- + c********f)

A SE USURA ma ~ez intranz. 1) A deveni mai usor; a scadea din greutate. 2) (despre persoane indurerate sau suferinde) A simti o atenuare a suferintei morale sau fizice. ◊ A-si ~ inima a-si impartasi suferintele. 3) (despre fiinte) A scapa de o povara. 4) fam. A elimina u***a din vezica u***ara; a se uda. /Din usor

MONOMAN, -A adj., s.m. si f. (suferind) de monomanie; (persoana) stapanit(a) de o idee fixa; monomaniac. [< fr. monomane].

A SUGE sug tranz. 1) (lichide) A trage in gura (cu ajutorul buzelor si al limbii). ~ lapte. ◊ ~ ceva o data (sau impreuna) cu laptele mamei a capata o deprindere din frageda copilarie. A-si ~ de sub ungii a fi foarte zgarcit. 2) (bauturi selecte) A bea incet, savurand. 3) (aer, fum, miresme etc.) A trage in piept; a inghiti; a inspira; a inhala. ~ din ciubuc. 4) A face sa se topeasca in gura (framantand cu limba si cu buzele) pentru a inghiti. ~ o bomboana. 5) (despre corpuri poroase) A trage in sine; a lasa sa patrunda in sine; a absorbi; a imbiba. ~ apa. 6) pop. rar A bea in permanenta, suferind de patima betiei. ◊ Suge-bute calificativ depreciativ atribuit unei persoane care are patima bautului. 7) fig. (persoane) A stoarce de bani, de bunuri materiale. ◊ ~ pe cineva pana la maduva a saraci pe cineva complet. /<lat. sugere

PARANOIC, -A adj., s.m. si f. (suferind) de paranoia. ◊ Psihopatie paranoica = psihopatie la care predomina tendinta patologica spre formarea de idei dominante si prevalente, intretinute de emotii puternice; psihopatie paranoida; psihoza paranoica = psihoza care apare de obicei la indivizii cu tendinta spre supraaprecierea propriei persoane, neincredere, egocentrism sau la psihopatii paranoici. [Pron. -no-ic. / cf. germ. paranoisch, fr. paranoique].